Susține NM

O gamă largă de instrumente financiare adresate fermierilor, oferită de FinComBank

  • P.

Producția agricolă și comerțul cu produse agroalimentare reprezintă un business complex care necesită investiții mari. Din acest motiv, fermierii (care pot fi în același timp și comercianți) au nevoie constantă nu doar de credite specializate pentru domeniul agricol, ci și de o gamă largă de alte servicii bancare. Despre ce servicii este vorba? Despre acest subiect a relatat cititorilor AGROEXPERT Victor Calpacci, Director Adjunct al Sucursalei nr.12 FinComBank din UTA Găgăuzia, care dispune de o rețea extinsă în orașele Comrat, Ceadîr-Lunga, Basarabeasca și Taraclia.

— În agricultură, la fel ca în orice alt sector al businessului, creditele nu sunt toate la fel. Ce factori trebuie luați în considerare la alegerea unui credit pentru achiziționarea echipamentelor agricole? În ce mod diferă aceste credite de cele clasice?

— În prezent, în țara noastră, există numeroase programe de creditare pentru achiziționarea echipamentelor agricole. Creditorii pot fi atât băncile, cât și organizațiile de creditare nebancară, companiile de leasing, furnizorii și vânzătorii de echipamente agricole, precum și structurile guvernamentale (prin programe precum 2 KR). La alegerea unui program de credit, este necesar să se acorde atenție costului creditului dat, termenelor și graficelor de plată, momentului transferului dreptului de proprietate asupra echipamentelor agricole achiziționate, menținerii dreptului de a depune cereri de subvenționare pentru echipamentele agricole și pentru dobânzile creditului solicitat pentru achiziționarea acestora. De obicei, companiile de leasing, furnizorii, vânzătorii de echipamente agricole și structurile guvernamentale oferă posibilitatea de a obține credite pentru achiziționarea echipamentelor agricole pe termen de până la 3 ani. În schimb, băncile oferă fermierilor credite pentru același scop pe un termen de până la 5-7 ani, cu un grafic flexibil de rambursare a dobânzilor și a creditului propriu-zis.

Avantajul creditării prin bănci, inclusiv la FinComBank, pentru agricultori constă în faptul că dreptul de proprietate asupra echipamentelor agricole se obține imediat după plată, ceea ce permite depunerea dosarului pentru subvenționarea utilajelor și echipamentelor agricole achiziționate. Mai mult decât atât, dobânzile la credit sunt, de asemenea, subvenționate sub formă de compensație. Pe de altă parte, dreptul de proprietate asupra echipamentelor agricole achiziționate prin companiile de leasing, furnizori și vânzători de echipamente agricole, precum și prin structurile guvernamentale, se transferă cumpărătorului doar după achitarea integrală a creditului. În consecință, fermierul poate depune documentele pentru subvenționarea echipamentelor achiziționate abia după achitarea completă a creditului, iar dreptul la subvenționarea dobânzilor nu există.

Evident, toți acești factori importanți trebuie luați în considerare de către agricultori în procesul de alegere a instituției financiare la care să apeleze pentru finanțarea achiziției de active, inclusiv a echipamentelor și utilajelor agricole esențiale.

— Vă rugăm să ne relatați mai multe despre Programul «373», care, probabil, în acest moment, este foarte actual pentru afaceri. Ce noi oportunități deschide, ce avantaje oferă clienților FinComBank?

Programul «373» a fost conceput pentru a sprijini o gamă largă de sectoare economice, inclusiv agricultura, silvicultura, pescuitul, industria extractivă și prelucrătoare, industria energetică, alimentarea cu apă, serviciile de salubritate, cazarea și alimentația publică, informațiile și comunicațiile, educația, precum și sănătatea și asistența socială. Una dintre principalele noutăți ale programului este extinderea domeniilor de activitate — acum acesta acoperă companii din majoritatea industriilor, permițând unui număr mult mai mare de întreprinderi să obțină sprijin financiar. Astfel, Programul «373» este disponibil și pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul comerțului, precum și pentru alte companii care desfășoară diverse activități în alte ramuri.

Mai mult decât atât, suma maximă de finanțare a fost mărită până la 40.000.000 lei, comparativ cu limita precedentă de 15.000.000 de lei. Acest lucru oferă antreprenorilor mai multe oportunități de a investi în creșterea și dezvoltarea afacerii lor.

Programul «373» include, de asemenea, finanțarea achiziționării de materii prime și materiale necesare pentru producție sau prestarea de servicii, până la 30% din costul proiectului investițional. Aceasta extinde gama de finanțare disponibilă și face programul mai flexibil pentru diverse nevoi ale afacerilor.

De asemenea, limita maximă de garanție s-a dublat de la 40% la 80%. Acum, statul, prin Fondul de Garantare a Creditelor, oferă o protecție mai mare, garantând până la 80% din valoarea creditului acordat, ceea ce este semnificativ mai mult decât limita anterioară.

Aceste oportunități suplimentare sunt orientate spre susținerea și accelerarea dezvoltării sectorului privat, oferind antreprenorilor resursele necesare pentru atingerea obiectivelor lor. Programul «373» este acum și mai atractiv pentru afacerile care urmăresc creșterea și modernizarea, oferindu-le condiții de finanțare flexibile și avantajoase.

— Din ce în ce mai des, băncile vorbesc despre extinderea gamei de servicii online. Ce operațiuni și servicii bancare pot să efectueze de la distanță clienții FinComBank și ce avantaje implică acestea?

— În lumea modernă, tot mai multe servicii devin disponibile online, iar serviciile bancare nu sunt o excepție. Astăzi, băncile oferă clienților o gamă largă de posibilități în regim online. Pentru persoanele juridice, aceasta include monitorizarea online a conturilor, servicii de decontare și casierie, care permit efectuarea de operațiuni la distanță, inclusiv plăți în moneda națională, operațiuni valutare, transferul salariilor pe cardurile angajaților în cadrul proiectelor salariale, primirea extraselor de cont pe e-mail și multe altele.

Când vorbim despre persoanele fizice, putem sublinia deschiderea online a conturilor, cardurilor, depozitelor și efectuarea tuturor operațiunilor online prin intermediul unui cabinet personal în aplicația mobilă. Serviciile online oferă un avantaj considerabil, permițând economisirea timpului pentru clienți și angajații acestora, realizarea mai rapidă a tuturor operațiunilor, precum și luarea deciziilor necesare.

— În prezent, termenul «overdraft» este menționat din ce în ce mai des. Care sunt principalele avantaje ale Creditului Overdraft comparativ cu creditele tradiționale?

Să începem prin a explica ce presupune acest tip de creditare. Overdraftul este o formă de creditare care permite retragerea unei sume mai mari de bani decât cea disponibilă în contul bancar în momentul efectuării unei plăți. Funcționează astfel: banca stabilește pentru client o limită de overdraft, adică suma maximă pe care o poate «depăși». Când banii din contul bancar se termină, clientul poate continua să efectueze plăți în limita acestui plafon. Banca aplică dobânzi asupra sumei cheltuite. Când în contul bancar al clientului intră fondurile proprii, suma utilizată și dobânzile acumulate se deduc automat din cont.

Cu alte cuvinte, Overdraftul este un plafon de credit oferit de bancă clientului în limita unei sume convenite de ambele părți, permițând plata în lipsa sau insuficiența fondurilor în contul curent al clientului, oferind posibilitatea acoperirii diferențelor dintre încasările de la clienți și plata cheltuielilor curente ale companiei. Avantajele față de creditele tradiționale includ:
• absența restricțiilor privind utilizarea fondurilor (pentru orice nevoi ale companiei);
• obținerea instantanee a fondurilor de credit;
• revizuirea limitelor de creditare în funcție de schimbările în rulajele contului clientului;
• nu este necesară înregistrarea unui gaj;
• utilizarea flexibilă a fondurilor de credit în cadrul plafonului stabilit;
• reducerea costurilor de administrare a creditului (toate fondurile disponibile ale clientului sunt direcționate automat de bancă pentru rambursarea creditului).

________
Vă invităm să urmăriți rubrica «Părerea Expertului», pentru a afla de la specialiști mai multe detalii despre noile produse şi tehnologii, servicii digitale, plățile online şi E-Commerce, precum şi despre produsele şi serviciile adresate afacerilor.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

ACUM ȘI DIGITAL. Aplicația Microinvest vine cu noi funcționalități pentru antreprenorii din Moldova. Gestionează-ți creditele business în ritmul tău

100.000 de clienți ai Credit7 și Credit365: Aventus Finance a atins un nou prag în Republica Moldova

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Scandalul reconstrucției stadionului de la Liceul „Matei Basarab” din Chișinău. Deputat PAS: „De ce primăria nu poate investi în aceste terenuri?”. Reacție

Deputatul PAS Maxim Potârniche a comentat vineri, 9 octombrie, scandalul din jurul reconstrucției stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu clubul sportiv FC „Petrocub”. Parlamentarul, care este fost fotbalist al echipei Petrocub, a declarat că sprijină investițiile în infrastructura sportivă, dar a pus la îndoială transparența procedurii și a criticat implicarea socrului primarului capitalei. Potârniche susține că proiectul ar reprezenta un parteneriat public-privat între Primăria Chișinău și clubul sportiv. În replică, Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului, a respins afirmațiile deputatului, precizând că acordul pentru implementarea proiectului a fost încheiat între FC „Petrocub” și instituția de învățământ.

„Domnule primar (Ion Ceban, primarul Chișinăului – n. r.), întâi de toate, mie tare îmi place ideea valorificării unor anumite spații public, mai ales cele sportive, prin parteneriate publice private. PPP-ul este un instrument de investiție care funcționează cu succes în toată lumea. Și mi-aș dori să atragem cât mai mulți investitori în Moldova care să contribuie la o societate mai sănătoasă, mai mobilă, mai sportivă și mai unită. Dar mă întreb: oare toate cluburile sportive, asociațiile sportive, dezvoltatorii, fondatorii de cluburi au fost înștiințați despre posibilitatea unui parteneriat public privat pe terenul Liceului „Materi Basarab”? S-a făcut concurs, licitație? S-au respectat termenii? A fost făcut procesul transparent? Astea sunt întrebările pertinente la care trebuie să răspunzi. (…) Mă întreb de ce primăria, cu un buget de 11 miliarde de lei anual, nu poate investi în aceste terenuri. Oare nu pentru că preferă mai mult să cheltuie banii publici pentru concerte, și nu pentru activități și infrastructură sportivă?”, a declarat Maxim Potârniche.

Deputatul PAS a criticat, totodată, aspectul care vizează accesul comunității la stadion după reconstrucție.

„Specificul acestor terenuri sportive, construite în perioada sovietică, este că ele sunt intracartier. Și cetățenii percep această infrastructură sportivă drept una pentru toți. Și soluția nu este să îngrădești acest stadion cu garduri de 3-4 metri, dar din contra. Îl deschizi, asigurând niște măsuri de protecție, niște reguli grafice, camere de luat vederi, pentru a nu permite deteriorarea intenționată. Sportul pornește din cartier, nu din club cu taxă de participare”, a menționat el.

De asemenea, deputatul a criticat implicarea socrului primarului capitalei în proiect. „De ce, Ivane, a fost nevoie să-ți bagi socru acolo? Chiar nu ai găsit pe altcineva?”, a spus Potârniche.

Contactată de NM, purtătoare de cuvânt a primarului capitalei, Natalia Ixari, a respins afirmațiile deputatului, subliniind că acordul a fost încheiat între clubul sportiv și instituția de învățământ.

„Domnul deputat, venind din FC „Petrocub”, unde a crescut, unde i-au făcut campanie electorală, din câte am văzut, spune niște prostii mai mari ca el. (…) Nu este vorba de un parteneriat public privat. Astfel de acorduri, a diferitor cluburi sportive din Moldova sunt cu diferite instituții educaționale din Chișinău. (…) Doi la mână: am văzut o aroganță nemaipomenită, unde mai nu-i acuză pe cei de la Petrocub că ar face ceva în Chișinău cu Ion Ceban. (…) Este vorba despre un acord pe care-l face instituția educațională”, a declarat ea.

Ixari a calificat drept „manipulatoare” afirmațiile potrivit cărora, după reconstrucția stadionului, copiii nu vor mai avea acces la acesta. Potrivit ei, copiii vor putea folosi stadionul gratuit și vor putea desfășura acolo activități în cadrul orelor de educație fizică.

Referindu-se la acuzațiile privind socrul lui Ceban, purtătoarea de cuvânt a declarat că primarul nu este implicat direct în proiect.

„S-a vorbit despre implicarea socrului primarului. Nu este vorba despre o implicarea directă. Și primarul a explicat că nu s-au purtat discuții directe. A fost între FC „Petrocub” cu o instituție educațională, unde vine să investească 11 milioane de lei. Care este beneficiul pentru un primar?”, a afirmat Natalia Ixari.

Amintim că reconstrucția stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu „Petrocub”, a ajuns în centrul unui scandal. Proiectul prevede investiții de 11 milioane de lei, iar acordul, încheiat pentru cinci ani, cu posibilitatea prelungirii, permite clubului să folosească terenul pentru antrenamente și meciuri în afara programului școlar. Fostul viceprimar Victor Chironda a acuzat municipalitatea că permite transformarea unui spațiu folosit de locuitori într-un teren de fotbal comercial, cu implicarea socrului primarului Ion Ceban. Direcția Educație a respins acuzațiile și susține că terenul nu a fost înstrăinat.

Știri similare

Foto: Igor Grosu

Igor Grosu: Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că legislativul intenționează să modifice legislația pentru a permite producția de drone în Republica Moldova, în scopul acoperirii necesităților interne. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 octombrie a emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată de RLive.

„Noi avem astfel de planuri – și aici e rolul Parlamentului – de a modifica legislația pentru a permite desfășurarea a astfel de activitate economică, de producere. Pentru că, acum, legislația nu permite lucrul acesta. Dar repet, asta o vom face pentru noi, pentru a ne asigura pe noi. Cineva iarăși specula ieri că facem ca să exportăm. Doamne, de am avea pentru noi, pentru a asigura necesitățile. Și nu e vorba doar de partea de apărare. Lucrurile acestea se folosesc și în situații excepționale, și atunci când trebuie să survolezi un spațiu în care să cauți unde s-a rătăcit un cetățean, un accident rutier, în agricultură”, a declarat Igor Grosu.

Totodată, președintele Parlamentului a afirmat că nu consideră întâmplătoare incidentele de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova, în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Amintim că, în iunie, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare, destinate combaterii aparatelor de zbor care încalcă spațiul aerian național. Șefa statului a precizat că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare.

Pe 8 octombrie, Igor Grosu a dezmințit speculațiile apărute în spațiul public potrivit cărora Republica Moldova ar urma să producă drone pentru Ucraina.

Știri similare

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Știri similare

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Știri similare

screenshot

Percheziții la Chișinău într-un dosar privind cinci call-centre. Mai multe persoane, reținute (VIDEO)

Oamenii legii au efectuat percheziții în Chișinău vineri seara, 9 octombrie, într-un dosar ce vizează o rețea formată din cinci call-centre. În urma perchezițiilor, mai multe persoane au fost reținute. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Deocamdată, autoritățile nu au oferit alte detalii despre caz.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Cum să-ți gestionezi corect bugetul? TOP 5 recomandări pentru decizii financiare responsabile #LunaEducațieiFinanciare
De la energie la digitalizare: cum funcționează infrastructura critică pentru afaceri în Republica Moldova
Google ASR în Moldova: date, AI și suportul experților Coob Ads 
Doi noi membri în Consiliul de Administrație al Victoriabank
Călătorește mai avantajos cu Mastercard®: achită biletele de avion și primește 10% cashback
300 lei cashback lunar și mai multe motive să folosești Moldcell Visa Card pentru cumpărăturile online
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send