Scandalul despre compania de asigurări „Moldasig” ia amploare. PAS și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) au declarat despre o tentativă de atac raider asupra „Moldasig” și l-au acuzat pe Veaceslav Platon. La rândul său, Platon susține că CNPF încearcă să apere „Avia Invest”, compania care a concesionat aeroportul, de plata datoriilor de 45 milioane de lei către „Moldasig”. Cei de la „Avia Invest” au declarat că pot achita datoriile, dar nu sunt de acord cu suma solicitată. NM a încercat să descurce această istorie atât de încurcată, în care sunt vizate sume foarte mari de bani, nume sonore și companii din investigația furtului miliardului.
Împrumut cu garant
La 15 aprilie 2019, compania DFI (fiica „Dufremol”) a solicitat în scris de la compania de asigurări „Moldasig” (NM are la dispoziție o copie a scrisorii) un împrumut pe termen scurt (30 de zile) în valoare de 40 milioane de lei în condiții avantajoase pentru „Moldasig”. În calitate de gaj DFI a propus un teren cu suprafața de 8 ha de la Durlești. Iar în calitate de garant, DFI a propus „Avia Invest”, compania care a concesionat aeroportul Chiținău.
Reamintim că până nu demult, companiile „Dufremol” și „Avia Invest” au fost în legătură directă cu businessmanul fugar, deputatul Ilan Șor. Până în luna aprilie 2019, conform documentelor, proprietarul companiei „Dufremol” se considera Ilona Șor, mama vitregă a lui Ilan Șor. Iar în luna aprilie, „Dufremol” a fost cumpărată de omul de afaceri Marko Todorov din Bulgaria.
Compania „Avia Invest” era controlată de Ilan Șor printr-o companie offshore cipriotă. Aceasta a trecut de câteva ori de la unul la altul. Din luna august 2018 până în luna august 2019, potrivit documentelor, proprietar al offshore-ului a fost businessmanul bulgar Marin Tenev. În luna august 2019, offshore-ul a fost cumpărat de miliardarul elvețian Nathaniel Rothschild, iar în luna decembrie, offshore-ul și-a schimbat proprietarul de două ori: mai întâi, a fost recumpărat de Tenev, apoi de omul de afaceri rus Andrei Goncearenko.
La 23 aprilie 2019, compania „Moldasig” a încheiat un contract cu DFI cu privire la acordarea împrumutului. Conform contractului, DFI și-a asumat obligația ca în decurs de 10 zile după ce va primi banii va oferi companiei „Moldasig” bunul gajat – terenul de la Durlești. Însă DFI așa și nu a oferit gajul. Acest lucru reiese din scrisoarea (care este la dispoziția NM) pe care directorul general al „Moldasig”, Vadim Svișciuc a expediat-o către DFI la 13 mai 2019.
În această scrisoare, el atrage atenția asupra faptului că „Moldasig” a eliberat banii la 24 aprilie 2019, dar așa și nu a primit gajul. În legătură cu aceasta, „Moldasig” cere acordarea gajului, în caz contrar, potrivit scrisorii, compania ar putea să beneficieze de dreptul său legal și să ceară returnarea sumei integrale a împrumutului.
Cu o săptămână înainte de aceasta, Alexandru Filip, directorul DFI, a transmis către „Moldasig” o scrisoare (este la dispoziția NM) cu rugămintea de a extinde termenul de returnare a împrumutului. În scrisoare nu s-a spus nimic despre bunul gajat.
Schimbul de mesaje dintre companii nu a avut niciun rezultat și „Moldasig” a încercat să recupereze datoria de la „Avia Invest” – compania garant. În scrisoarea din 28 mai 2019 (este la dispoziția NM), „Moldasig” a cerut ca „Avia Invest” să achite imediat întreaga sumă a împrumutului – 40 de milioane, precum și dobânda de 578 279 de lei și penalitatea de 4 800 000 de lei (conform contractului, împrumutul a fost acesat cu o dobândă de 16,84% anual). În scrisoare se menționează că dacă banii nu vor fi achitați, „Moldasig” își rezervează dreptul de a se adresa în judecată.
1Veaceslav Platon, care este beneficiarul principal al companiei acționare al „Moldasig”, „Wesna LTD”, a declarat într-un comentariu pentru NM că „Moldasig” a acordat un credit fără gaj la indicația lui Valeriu Chițan, directorul Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
Cei de la CNPF au răspuns în acest context că „Moldasig” a luat decizia cu privire la împrumutul de 40 milioane de lei înainte de introducerea administrării speciale în companie de către CNPF și înainte de a fi numit administratorul (în luna iulie 2019, CNPF a luat sub propria administrare 80 la sută din acțiunile companiei de asigurări). CNPF a reamintit că, potrivit legislației, regulatorul autorizează tranzacția doar dacă suma acesteia nu depășește 15% din capitalul companiei. Tranzacția în valoare de 40 de milioane de lei nu cade sub incidența acestei norme, au menționat cei de la CNPF. Aceștia au adăugat că după ce administrarea „Moldasig” a trecut către CNPF, despre această tranzacție au fost informate Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii.
CNPF vs Judecătoria sectorului Râșcani
Scandalul despre „Moldasig” s-a iscat la începutul lunii noiembrie 2020, când a devenit publică decizia de judecată, prin care au fost numiți administratori temporari noi la „Moldasig”. Instanța de judecată a luat o decizie în acest sens după ce a examinat reclamația unuia dintre acționarii „Moldasig” – compania „Wesna LTD”, al cărui beneficiar este Platon. „Wesna LTD” a contestat în instanță patru decizii ale CNPF adoptate în anii 2016-2017.
Hotărârile din anul 2016 au vizat suspendarea drepturilor a 10 acționari ai „Moldasig” care dețineau în total aproximativ 75% din acțiunile „Moldasig” (450 de mii de acțiuni în valoare de circa 45 de milioane de lei în cazul unui capital social de 60 de milioane de lei). CNPF a constatat abateri în acțiunile acestor acționari. Regulatorul a mai recomandat acestor acționari să-și vândă acțiunile. Dar pentru că acționarii nu și-au vândut acțiunile, CNPF a recomandat în anul 2017 companiei „Moldasig” să anuleze aceste acțiuni și să inițieze o nouă emisie de acțiuni, în aceeași volum și în aceeași valoare.
La 6 noiembrie, după ce a examinat reclamația „Wesna LTD”, Judecătoria sectorului Râșcani l-a suspendat pe Victor Coadă din funcția de administrator al „Moldasig” și a numit un administrator temporar, compania de audit „Confidențial-Audit”. De asemenea, instanța a dispus ca „funcțiile consiliului [de aministrare] al „Moldasig” să fie exercitate temporar de compania de audit „Altimeea” și aceasta va îndeplini și funcțiile de administrator al acestor 80% din acțiuni.
Compania de audit „Altimeea” a fost înființată la 3 iulie 2008. În vara anului 2020, CNPF a inclus-o în lista companiilor de audit acreditate. Compania este condusă de Aliona Timofeenco, care a fost anterior vicepreședinte al consiliului de administrare al Victoriabank. A fost promovată în consiliul băncii în anul 2012 de către acționarii pe care Banca Națională i-a depistat mai târziu în înțelegere de cartel și le-a recomandat să-și vândă acțiunile. Acești acționari erau companiile „Asito”, „Moldasig”, „Corplexus”, „Volmark Trade”, „Maxpower Invest Limited” ș.a. Potrivit președintelui de atunci al Victoriabank, Natalia Politov-Cangaș, în spatele acestor companii era Veaceslav Platon (în prezent, Politov-Cangaș este anchetată în cazul despre furtul miliardului). În anul 2015, companiei „Altimeea” i-au comandat să efectueze un audit la Moldova Agroindbank.
Aliona Timofeenco a refuzat să comenteze pentru NM situația despre „Moldasig”, rugând să n-o deranjăm.
CNPF a contestat decizia Judecătoriei sectorului Râșcani la Curtea de Apel. CNPF a numit „neîntemeiată și ilegală” hotărârea instanței și a acuzat instanța primară că, examinând acest caz, „a făcut abuz de putere”, „restricționând” drepturile procesuale ale CNPF. Totodată, regulatorul a menționat că decizia judecătorească „nu conține o motivare suficientă, clară, relevantă și consecventă”.
Peste câteva zile după decizia Judecătoriei sectorului Râșcani, CNPF a blocat conturile „Moldasig”, iar peste două săptămâni, a încercat să instituie administrare specială în companie. Mai târziu însă CNPF a declarat că nu poate face acest lucru, pentru că cei de la „Moldasig” „împiedică fizic acest lucru”. Comentând pentru NM deciziile cu privire la blocarea conturilor și instituirea unei administrări speciale, cei de la CNPF au menționat că au hotărât astfel din cauza că decizia Judecătoriei sectorului Râșcani și casarea CNPF încă nu au fost transmise către Curtea de Apel. „Pentru a preveni o amenințare la adresa securității financiare a companiei, prăbușirea activelor, precum și suspendarea plăților către clienții „Moldasig”, CNPF a decis să stopeze operațiunile bancare pe conturile și depozitele „Moldasig”, iar mai târziu a introdus administrare specială”, a precizat CNPF.
Atac raider?
După ce Judecătoria sectorului Râșcani a luat decizia în favoarea foștilor acționari ai „Moldasig”, deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS) Dumitru Alaiba a declarat despre tentativa unui atac raider asupra „Moldasig” și s-a adresat cu această ocazie către Procuratura Generală. „Un acționar care deținea 4,99% din acțiunile companiei a obținut sub controlul său 65% (dacă e să fie mai exact, 75%. – NM). Cum? Prin judecată. Stil cunoscut. Este clasicul unui atac raider”, a scris Alaiba pe Facebook, comentându-și adresarea către procuratură.
Și avocatul Ștefan Gligor și-a exprimat nedumenrirea în această privință: „Ce pot să spun? Că asemenea judecători trebuie alungați prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii și să fie lipsiți de dreptul de a practica jurisprudența”. Gligor a indicat și asupra faptului că în spatele companiei „Wesna LTD” se află Veaceslav Platon „care este suspectat și acuzat în mai multe dosare penale”. Comentând răspunsul lui Platon adresat lui Alaiba pe Facebook, în care primul promite că va expedia deputatului toate documentele referitoare la „Moldasig”, Gligor a scris: „De fapt, prin această postare, Platon a recunoscut că este implicat în atacul raider sau cel puțin deține actele în acest caz”.
Comentând pentru NM aceste acuzații, Veaceslav Platon a confirmat că este beneficiarul companiei „Wesna LTD”. Însă a respins toate acuzațiile despre tentativa de atac raider asupra „Moldasig”. Potrivit afirmațiilor sale, o parte din acționarii „Moldasig” s-au adresat în judecată și au solicitat transmiterea administrării „Moldasig” unei companii de audit, „pentru a preveni continuarea jafului de la „Moldasig””. Potrivit lui Platon, instanța „a atras prin persoane terțe alți acționari care dețin cumulativ 65 la sută din acțiuni”. „Acționarii care dețin alte 15% din acțiuni nu au putut fi prezenți la judecată, dar au declarat că susțin această inițiativă. Și instanța a dispus numirea a două companii de audit [temporare], care vor administra „Moldasig””, a spus Platon.
El a adăugat că după aceasta, Valeriu Chițan, directorul CNPF, „a deblocat conturile companiei și l-a numit pe administratorul său extern – Bârsan”. „E cel care în anul 2016 a fost numit administrator temporar la ASITO și care a permis retragerea de acolo a sumei de 320 de milioane de lei”, a declarat Platon.
El a mai menționat că acționarii, ale căror acțiuni au fost anulate acum patru ani, prin decizia CNPF, așa și nu și-au primit banii pentru acțiuni. Potrivit lui Platon, faptul că acțiunile acționarilor au fost anulate nu înseamnă că au fost anulate și drepturile patrimoniale ale acestor acționari. „Ne-ați lipsit de 80% din acțiuni, dar nu ne-ați privat de bunuri. 80% din bunuri sunt încă ale noastre și trebuie să vindeți acțiunile și să ne dați banii. Deja de patru ani nu ne dau nici acțiunile, nici banii. Noi am cumpărat aceste acțiuni la „Rosgosstrah” cu peste 12 milioane de dolari. Statul trebuie să ne restituie sau banii, sau acțiunile. Nu se poate pur și simplu să luați acțiunile și să nu ne restituiți nimic”, a declarat Platon. El mai susține că o situație similară s-a întâmplat în companiile de asigurări ASITO și „Alliance Insurance Group”, când companiile au fost lichidate, iar acționarilor „nu le-au întors nicio copeică”.
Totodată, Platon menționează că „nu demult, au dorit să vândă compania „Moldasig” cu 15 milioane de lei”: „chiar și cumpărător au găsit, sunt aceiași bulgari – fondul „Doverie United-Holding” a depus cerere și Chițan a acceptat-o. Dar a intervenit Consiliul Suprem de Securitate și „Moldasig” nu a fost vândută”.
În replică la această acuzație, CNPF a declarat că nu a oferit niciun aviz pentru achiziția acțiunilor „Moldasig” din noua emisie. „Ba mai mult, datorită măsurilor întreprinse de CNPF și administratorul temporar, în perioada în care acesta administrează respectivul pachet de acțiuni a reușit să obțină reevaluarea acestora și prețul unei acțiuni a crescut până la 296,75 de lei (până la administrarea CNPF, o acțiune costa de la 30,14 lei până la 53,6 lei. – NM)”, a comunicat CNPF.
Problema este în „Avia Invest”?
Platon susține că CNPF a introdus administrare specială la „Moldasig” pentru ca această companie să nu reușească să se adreseze în judecată și să ceară de la „Avia Invest”, ca garant, suma datoriei DFI. „Dacă reclamația noastră va ajunge în judecată, instanța va institui administrare externă la „Avia Invest”, iar noi vom invita statul să-și asume administrarea companiei și a aeroportului. Acesta este unicul scenariu, pentru că „Avia Invest” nu va putea să-și îndeplinească obligațiile”, afirmă Platon. Potrivit afirmațiilor sale, și „Avia Invest” a primit cândva 40 de milioane de lei de la compania ASITO. El a mai adăugat că, din câte știe, în cadrul verificărilor de la „Avia Invest”, Centrul Național Anticorupție, a deschis un dosar penal pentru că Moldasig a acordat ilegal companiei DFI summa de 40 de milioane de lei împrumut, la fel ca și ASITO.
La rândul său, o sursă NM, apropiată de conducerea „Avia Invest”, a menționat că, compania nu a primit niciun fel de bani din aceste împrumuturi. „Avia Invest” a garantat [împrumutul „Moldasig”], ca persoană terță. Același lucru a fost și în cazul ASITO. Ținând cont de situația privind coronavirusul, debitorul [compania DFI] a propus companiilor ASITO și „Moldasig” să întocmească un orar de returnare a împrumutului, însă ASITO și „Moldasig” s-au adresat în judecată. Până la urmă, cu primii a fost semnat un acord amiabil, ei au numit o sumă adecvată a penalităților, dobânzii, diferenței cursului valutar, au o abordare normală, civilizată. „Moldasig” însă a ocupat o poziție categorică. Iar „Avia Invest” în general nu trebuie să plătească penalități în acest acord [despre împrumut]”, a comunicat interlocutorul.
Potrivit afirmațiilor sale, litigiile în această chestiune au loc deja în instanța civilă și motivul conflictului nu constă în faptul că „Avia Invest” nu poate returna banii, dar numai în preț. „Aici se răspândesc zvonurile precum că cineva este în incapacitate de plată. „Avia Invest” este în stare să achite această datorie, dar ar trebui să fie o abordare adecvată față de suma plăților”, a menționat sursa NM.
Potrivit sursei citate, „Moldasig” s-a adresat în procuratură pentru ca organele de drept să verifice dacă acțiunile „Avia Invest” conțin componenta infracțională. „Compania nu are acum documentul corespunzător, dar, din câte știu, componenta infracțiunii nu a fost depistată în acțiunile „Avia Invest””, a subliniat interlocutorul NM.
Ce se întâmplă acum la Moldasig
Cei de la CNPF au comunicat pentru NM că administratorul numit de regulator a primit deja acces la „Moldasig”, dar este „marginalizat la maximum”. „Colaboratorii companiei au primit indicația să nu comunice cu administratorul special. Iar primul ordin al acestuia a fost rupt și aruncat. De asemenea, i-au restricționat accesul la toate informațiile referitoare la activitatea operațională a companiei”, au comunicat cei de la CNPF.
Valentin Anestiadi, directorul companiei de audit „Confidențial-Audit” (numită prin judecată administratoare la „Moldasig”), a comunicat pentru NM că în realitate, acum nimeni nu administrează compania „Moldasig”: „Nimeni nu administrează. Toate planează în aer. Noi am contestat, ei au contestat. Vânzările s-au blocat, reputația companiei scade”.
Potrivit afirmațiilor lui Anestiadi, companiei „Confidențial-Audit” i-au propus să participe la concursul pentru administrare temporară la „Moldasig” și aceasta a acceptat și a prezentat toate actele necesare. Anestiadi a mai menționat că nu-l cunoaște pe Veaceslav Platon și nici nu a știut că acesta are vreo legătură cu „acești acționari ai „Moldasig””.
***
Reamintim că în luna aprilie 2017, Platon a fost condamnat la 18 ani privațiune de libertate în dosarul despre escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani în sistemul bancar. În luna decembrie 2017, Platon a fost condamnat la 12 ani privațiune de libertate în dosarul despre escrocherie în proporții deosebit de mari în companiile de asigurări (cumulativ în cele două cazuri, el a fost condamnat la 25 de ani de închisoare). În versiunea procurorilor, Platon a controlat Moldindconbank și Moldova Agroindbank, companiile de asigurări „Moldasig”, ASITO și „Alliance Insurance Group” (fosta „Victoria Asigurări”). La rândul său, Platon susține că nu a fost beneficiarul sau proprietarul acestor companii, ci a reprezentat interesele investitorilor și a administrat activele acestora.
În anul 2020, ambele dosare ale lui Platon au fost transmise spre rejudecare, iar el a fost eliberat din închisoare.
