O sintagmă din Legea securității statului, declarată neconstituțională de CC. Ce însemnă asta pentru Consiliul Suprem de Securitate?

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională o sintagmă din Legea securității statului. Hotărârea a fost pronunțată pe 29 octombrie de către președinta CC, Domnica Manole.

CC a examinat constituționalitatea Legii securității statului, care prevede că autorităţile publice centrale, cele subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă, precum şi persoanele juridice publice autonome sunt obligate să furnizeze Consiliului Suprem de Securitate orice date şi informații, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea națională, apărarea şi ordinea publică.

Totuși, CC a ajuns la concluzia că nu este stabilit în mod clar despre ce informații ar fi vorba în cea de-a doua categorie de informații din Legea respectivă, exprimată prin formularea „precum și alte informații”.

„Din acest motiv, formularea în discuție constituie o sursă de incertitudine juridică, din cauza caracterului său foarte general, fără limite clare. Această formulare nu îndeplinește exigențele calității legii”, a argumentat Domnica Manole.

Curtea a mai menționat că Consiliul Suprem de Securitate poate solicita furnizarea informațiilor care vizează securitatea națională, apărarea şi ordinea publică atât de la autoritățile publice de rang constituțional, cât și de la alte autorități administrative și persoane juridice publice autonome.

În raport cu autoritățile publice de rang constituțional, Curtea a statuat că Consiliul Suprem de Securitate poate solicita furnizarea informațiilor, însă fără a aduce atingere statutului şi autonomiei lor prevăzute de Constituție.

Sesizarea a fost depusă la Curte de deputatul Serghei Sîrbu, care consideră că prin prevederile respective sunt sfidate unele norme constituționale, inclusiv privind separarea puterilor în stat. După pronunțarea hotărârii CC, deputatul, care de câteva zile figurează drept neafiliat, a menționat că Consiliul Suprem de Securitate nu va mai avea dreptul să solicite informații care nu au nicio legătură cu securitatea națională.

„Nici CSS și nici președintele țării nu poate admite ingerințe inadmisibile în activitatea altor puteri în stat!”, a scris Sîrbu pe pagina sa de Facebook.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Sprijin pentru foștii deținuți din Transnistria. Promo-LEX a sesizat Comitetul ONU împotriva Torturii despre situația din Moldova

Asociația Promo-LEX solicită autorităților Republicii Moldova să creeze, prin lege, un mecanism de asistență medicală și psihologică pentru persoanele eliberate din detenție în regiunea transnistreană. Organizația a prezentat problema experților Comitetului ONU împotriva Torturii, la o întrevedere desfășurată pe 16 noiembrie, la Geneva.

Potrivit Promo-LEX, la 1 ianuarie 2026, administrația de facto din stânga Nistrului deținea 1.325 de persoane în locuri de detenție care nu au putut fi vizitate niciodată de reprezentanții mecanismului național de prevenire a torturii. Totodată, persoanele eliberate nu beneficiază de sprijin medical sau psihologic din partea statului.

Organizația propune adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă un mecanism de asistență pentru aceste persoane. De asemenea, Promo-LEX cere ca accesul monitorilor în locurile de detenție să devină o condiție pentru orice înțelegere dintre autoritățile constituționale și administrația din regiune.

„Republica Moldova a rămas singurul stat de la care acestea mai pot solicita protecție juridică. De aceea, am insistat în fața Comitetului asupra necesității de a aborda situația din regiune”, a declarat Alexandru Postica, șeful departamentului de analiză și cercetare al Promo-LEX.

În cadrul întrevederii au fost prezentate și problemele din sistemul penitenciar. Promo-LEX a atras atenția asupra suprapopulării Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, unde, în decembrie 2025, erau deținuți 939 de oameni, deși instituția are o capacitate de 570 de locuri. Potrivit datelor prezentate de organizație, deținuții petreceau 23 de ore pe zi în celule.

Deși construcția unui nou penitenciar este promisă din 2013, lucrările nu au început nici până în mai 2026, când Curtea de Conturi a constatat acest lucru. În acest context, Promo-LEX solicită stabilirea unui calendar obligatoriu pentru construcție și alocarea unui buget separat.

O altă problemă semnalată vizează lipsa personalului medical din penitenciare. În 2025, în fiecare dintre instituțiile penitenciare vizitate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii postul de medic era vacant. Totodată, trei deținuți aflați în fază terminală a bolii au murit înainte ca instanțele să se pronunțe asupra cererilor lor de eliberare.

Pentru soluționarea problemei, Promo-LEX cere adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă transferul unităților medicale din sistemul penitenciar în subordinea Ministerului Sănătății și extinderea asigurării medicale asupra tuturor deținuților. Procesul de transfer este discutat încă din 2008, dar nu a fost finalizat.

Comitetul ONU împotriva Torturii examinează raportul periodic al Republicii Moldova în perioada 17-18 noiembrie, în cadrul celei de-a 85-a sesiuni, desfășurate la Geneva. În urma examinării, experții vor adopta observații finale și vor formula recomandări pentru autoritățile Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: