Liderul Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, a depus un denunț la Procuratura Generală în legătură cu acțiunile întreprinse de organele de forță împotriva veteranilor războiului de pe Nistru. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă, astăzi, 17 iulie.
„Solicit stabilirea tuturor circumstanțelor și a faptului dacă acțiunile organelor de forță întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 166/1 Cod Penal, precum și alte fapte cu caracter penal și/sau contravențional și tragerea acestora la răspundere”, a spus Octavian Țîcu.
„Modul în care veteranii noștri, participanții la războiul de pe Nistru s-au sacrificat pentru independență și felul în care au fost tratați de poliția lui Dodon este un act descalificant și dovedește teama actualului regim față de propriul popor”, a mai declarat Țîcu.
Precizăm că ieri, 16 iulie, mai mulți veterani ai războiului de pe Nistru au organizat un protest în fața clădirii parlamentului. Aceștia au acuzat guvernarea de faptul că nu le-a îndeplinit promisiunile anterioare.
Ulterior, protestatarii au blocat o porțiune din bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Într-un final, poliția a intervenit în forță și a deblocat drumul. Totodată, șapte veterani au fost reținuți.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
