Politică

Oficial: Lista cabinetului de miniștri propusă de premierul desemnat, Natalia Gavrilița (FOTO)

Stela Untila
| 5 februarie, 2021
15:55

Partidul Acțiune și Solidaritate a publicat lista membrilor cabinetului de miniștri propusă de premierul desemnat, Natalia Gavrilița. Echipa compusă din zece miniștri și programul de guvernare urmează să fie prezentate în plenul Parlamentului săptămâna viitoare.

Lista cabinetului de miniștri:

Natalia Gavrilița, prim-ministru

Natalia Gavrilița este vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a fost ministra Finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu. În perioada 2015–2019, a fost director general al Fondului Global pentru Inovare. A activat ca secretar de stat al Ministerului Educației, în perioada 2013-2015. A mai deținut funcția de șefă a Departamentului politici și dezvoltare macroeconomică în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și șefă a Departamentului politici și coordonarea asistenței externe din cadrul Cancelariei de Stat. Pe parcursul carierei sale a activat ca expertă internațională pentru Banca Mondială, UNICEF și alte organizații internaționale. Natalia Gavrilița este licențiată în drept internațional și are un masterat în politici publice la Școala de Guvernare J.F. Kennedy a Universității Harvard. Este căsătorită și are un copil.

Viorel Cibotaru, viceprim-ministru pentru Reintegrare

Viorel Cibotaru este un expert în securitate și reglementarea conflictelor, fost Ministru al Apărării. În calitate de Director de Program al Institutului de Politici Publice a condus un număr de proiecte și cercetări în domeniul de reintegrare și consolidarea măsurilor de încredere pe ambele maluri ale Nistrului. Este co-fondatorul Centrului de Informare și Documentare privind NATO. Din 2006 este directorul Institutului European pentru Studii Politice. Viorel Cibotaru este doctor în Filologie, publicist, profesor universitar, absolvent al facultății de jurnalism al USM.

Rozalina Albu, ministrul Finanțelor

Rozalina Albu este expertă în administrare, buget și consultanță financiară cu o experiență de peste 15 ani în sectorul public și privat. În 2019, a fost șefă de cabinet la Ministerul Finanțelor, iar în perioada 2008–2012 a condus Secția elaborarea bugetului și prognoze multianuale. Timp de 7 ani, a lucrat pe poziții manageriale în Microsoft Irlanda și Ericsson Moldova. Are studii de masterat în comerț internațional și integrare europeană la Universitatea Antwerpen și studii universitare de licență în economie și finanțe. Vorbește fluent rusa, engleza și franceza.

Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției

Sergiu Litvinenco este membru fondator și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Din iunie până în noiembrie 2019 a fost președinte al Comisiei juridice numiri și imunități, ulterior membru al acestei comisii. În cadrul activității din Parlament, a elaborat și promovat acte normative referitoare la realizarea reformei justiției și pentru combaterea corupției, din domeniul electoral (anularea sistemului electoral mixt) și cel al administrației publice. Până la alegerea în Parlament, a activat în sistemul administrației publice și în cadrul mai multor proiecte finanțate de Banca Mondială, UNDP, UNICEF. De asemenea, a activat în cadrul Unității de reformare a administrației publice centrale din cadrul Cancelariei de Stat și a oferit consultanță juridică Comisiei Naționale de Integritate, Ministerului Educației, Centrului de Guvernare Electronică etc. A mai fost expert în cadrul proiectelor de dezvoltare a capacităților Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova. Sergiu Litvinenco este licențiat în drept.

Ion Luca, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Ion Luca este un vinificator cu peste 15 ani de experiență în vinificație și managementul proiectelor agricole. Din 2010, este fondatorul Casei Vinicole Luca și Carpe Diem Wines. Este cofondator și membru al Asociației Micilor Producători de Vin din Moldova, timp de 7 ani a deținut funcția de Președinte al Asociației. În perioada 2007–2014, a fost coordonator de proiecte în domeniul agriculturii în cadrul agenției KulturKontakt Austria. Ion Luca este absolvent al facultății de Relații Economice Internaționale al Academiei de Studii Economice, deține un master în administrarea afacerilor, și este absolvent al școlii doctorale de al Universității Tehnice din Moldova. Din 2015, este parte a grupurilor de experți în jurizarea concursurilor internaționale de vinificație precum “Berliner Wine Trophy”, “Asia Wine Trophy”, “International Wine Grand Challenge” și altele.

Ala Nemerenco, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Ala Nemerenco, medic de profesie, este în prezent consilieră a Președintelui Republicii Moldova în domeniul sănătății. În 2019, a fost ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. A activat în cadrul Oficiului de țară a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost consultantă a Organizației Mondiale a Sănătății și altor organizații internaționale în Balcani și Asia Centrală, și consilieră personală al ministrului Sănătății din România. În trecut a fost directoare a Clinicii Universitare de Asistență Medicală Primară. Ala Nemerenco a activat în calitate de conferențiar universitar al Școlii de Management și Sănătate Publică a USMF “Nicolae Testemițanu”, este doctor în medicină, are peste 50 de articole și lucrări științifice publicate în țară și peste hotare, este autoare și coautoare a 11 manuale, îndrumări metodice, ghiduri și protocoale. În 2015-2019, a fost consilieră municipală, președinta Comisiei protecție socială, ocrotirea sănătății, educație, cultură și mass-media în Consiliul Municipal Chișinău. În 2010, a fost decorată cu Ordinul ”Gloria Muncii”.

Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării

Anatolie Nosatîi este militar decorat cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și structuri militare internaționale. Până în 2020, a fost șeful Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. În perioada 2014–2018, a fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU din New York. A fost șef al Statului Major în Comandamentul Forțelor de Reacție Rapidă și Comandamentul Forțelor Terestre, comandant de batalion în cadrul Institutului Militar și comandant al Batalionului 22 de menținere a păcii. Anatolie Nosatîi a absolvit Institutul Militar de Arme Întrunite din Odesa și are un masterat în strategii de securitate națională de la Universitatea Națională de Apărare din SUA. Este decorat cu Ordinul “Credință Patriei” și “Meritul Militar”, Medalia Internațională a Organizației Națiunilor Unite pentru participarea la misiunile ONU, și Medalia ”Steaua de Bronz” pentru participarea în două misiuni umanitare post-conflict din Irak.

Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene

Mihai Popșoi este vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate și vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova. Este doctorand în studii politice în cadrul Universității din Milano. Este membru al Asociației pentru Politică Externă din Moldova. Între 2010 și 2014, a activat în calitate de analist politic în secția politico-economică a Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, iar anterior a activat în cadrul Centrului de Informare și Documentare privind NATO. Mihai Popșoi și-a făcut studiile de licență și masterat în relații internaționale la Universitatea de Stat din Moldova și mai deține o diplomă de masterat în politici publice de la Universitatea York, Marea Britanie și Universitatea Central Europeană.

Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne

Ana Revenco este consiliera Președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale și Secretar al Consiliului Suprem de Securitate. A activat în calitate de directoare executivă a Centrului Internațional “La Strada” Moldova. În perioada 2012-2015, a fost șefa Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General de Poliție al MAI, iar în 2013–2015, a fost responsabilă din partea IGP pentru organizarea implementării planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Ana Revenco este licențiată în relații economice internaționale, deține un masterat în administrarea organizațiilor non-profit și este parte a grupului de experți al Consiliului Europei pentru monitorizarea implementării Convenției Europene împotriva traficului de persoane. Este decorată cu distincția președintelui Republicii Moldova “Meritul Civic”.

Andrei Spînu, ministrul Economiei și Infrastructurii

Andrei Spînu este Secretar general al Administrației Președintelui Republicii Moldova și secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a deținut funcția de Secretar general al Guvernului Republicii Moldova, iar în perioada 2015–2016 a fost viceministru al Tineretului și Sportului. Este antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale cu un portofoliu de companii internaționale și cofondator al organizațiilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului Dreamups Innovation Campus și JCI Chișinău. Andrei Spînu este licențiat în business și administrarea afacerii, iar din 2018 urmează un program de masterat în domeniul guvernării la Harvard University Extension School.

Anatolie Topală, ministrul Educației, Culturii și Cercetării

Anatolie Topală este secretarul general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. În perioada 2015–2019, a condus Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, iar din 2013 până în 2015 a fost director al Agenției de Asigurare a Calității. Are experiență în domeniul academic, activând în calitate de șef al Departamentului de studii al Universității de Stat din Moldova și prodecan al Facultății de Matematică și Informatică a USM. Anatolie Topală este conferențiar universitar și doctor în științe fizico-matematice. Vorbește engleza, franceza și rusa.

***

În ajun, liderul interimar al PAS Igor Grosu a precizat că, cel mai probabil, premierul desemnat va veni joi, 11 februarie, în parlament, pentru a cere votul de încredere al deputaților.

Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavriliţă candidat la funcţia de premier, după ce Ion Chicu a demisionat din această funcţie la sfârşitul lunii decembrie 2020. PAS a anunţat că nu va vota pentru Guvernul Gavriliţă cu scopul de a declanşa cât mai repede alegeri parlamentare anticipate. Ulterior, Platforma DA, PDM şi PSRM, la fel, au anunţat că nu vor vota pentru acest guvern.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

Gazprom, după retragerea licenței Moldovagaz: „Ne vom apăra drepturile și interesele”

Viață

Un nou accident pe același șantier din Chișinău: un bărbat a murit la un an după ce alți șase muncitori au fost răniți

Politică

PAS a reclamat la CEC „utilizarea abuzivă” a simbolului partidului la un protest în fața Guvernului

Mihaela Conovali
| 7 august, 2025
21:06

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), menționând că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a utilizat „abuziv” simbolul „/pas/” în cadrul unui protest și în materiale tipărite. Totodată, PAS susține că o protestatară a formațiunii „Inima Moldovei” a desfășurat agitație electorală prematură. Formațiunea de guvernământ a solicitat Comisiei Electorale să constate „încălcările actelor normative”, aplicarea de sancțiuni, inclusiv partidului să publice scuze oficiale.

Sesizarea PAS

Într-o sesizare către CEC, PAS a menționat că, pe 23 iulie, partidul condus de Vlah a desfășurat un protest în fața Guvernului. „Această acțiune a depășit însă limitele unei manifestări democratice pașnice, transformându-se într-o campanie coordonată de denigrare politică, prin utilizarea abuzivă a mărcii înregistrate „/pas/”, deținută cu titlu exclusiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. Simbolul protejat a fost utilizat în mod ostentativ și fără consimțământul titularului, fiind afișat pe bannere și placarde ce conțineau mesaje defăimătoare precum „/pas/ fură, noi plătim” sau „газовая мафия = /pas/ + EGC” (газовая мафия. în traducere: mafia gazului).

PAS a adăugat că „Inima Moldovei” „nu s-a limitat la evenimentul stradal”, ci a „procedat la o distribuție masivă de materiale tipărite – pliante, afișe, broșuri, conținând aceleași mesaje calomnioase și elemente distinctive ale identității vizuale PAS, inclusiv fonturi, culori și stiluri grafice similare”.

Potrivit PAS, acțiunile reprezintă „o încălcare gravă a legislației electorale, a principiilor fundamentale ale concurenței loiale în procesul electoral, precum și a drepturilor constituționale și legale la imagine, reputație și identitate instituțională”. În concluzie, PAS a menționat că „aceste fapte, prin amploarea, caracterul repetat și scopul lor manipulator, au generat și vor genera pe viitor un prejudiciu grav și continuu imaginii și reputației Partidului Acțiune și Solidaritate, dacă aceste acțiuni nu vor fi curmate”.

Prin urmare, partidul a solicitat Comisiei Electorale Centrale „constatarea încălcării flagrante a legislației electorale și a principiilor de concurență loială”, precum și „încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a dreptului la imagine”, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală „în vederea descurajării unor astfel de acțiuni”, obligarea partidului condus de Vlah „să publice o dezmințire publică și scuze oficiale pentru informațiile false și defăimătoare diseminate”.

În context, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc o serie de sancțiuni de bază sau complementare. Acestea includ: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

CEC a declarat că, „în perioada electorală termenul de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea”. „Acțiunile pe care le relatați au avut loc la data de 23 iulie curent, termenul de 3 zile nefiind respectat”, a menționat instituția electorală.

Totodată, CEC a menționat că „persoana care se consideră defăimată poate solicita prin cerere autorului informației care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea”. „Constatarea defăimării depășește competențele CEC”, a comunicat instituția.

Referitor la aspectele privind existența unor elemente contravenționale, CEC a anunțat că a transmis sesizarea către Inspectoratul General al Poliției.

A doua sesizare

Într-o altă sesizare către CEC, PAS spune că urmare a protestului „Inima Moldovei” din 23 iulie din fața Guvernului, „pe rețeaua de socializare Facebook a apărut un video distribuit de către o manifestantă a protestului, Gherța Maia, prin care îndeamnă în mod expres cetățenii să voteze Partidul Politic Republican „Inima Moldovei”. Astfel, PAS menționează că videoclipul „se încadrează perfect în definiția legală a agitației electorale” și adaugă că acțiunile de agitație electorală sunt interzise până pe 29 august.

PAS a solicitat Comisiei „constatarea încălcării actelor normative în domeniul electoral” de către partidul condus de Vlah și „aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală”.

Totodată, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc următoarele sancțiuni: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali, solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

Comisia Electorală Centrală a menționat că termenul de depunere a sesizării a fost depășit. Cu referire la aspectele invocate din Codul contravențional, CEC a menționat că transmite sesizarea către IGP.