Omorul lui Horjan: Promo-LEX cere intervenția ONU și susține că opozantul a fost ucis în „circumstanțe suspecte”

În contextul omorului opozantului de la Tiraspol Oleg Horjan, Asociația Promo-LEX solicită intervenția raportoarei speciale a ONU Irene Khan. Potrivit Asociației, Horjan a fost una din persoane publice care a luptat pentru drepturile locuitorilor regiunii transnistrene, iar „circumstanțele violente ale omorului ridică serioase îngrijorări cu privire la siguranța persoanelor care își exprimă disidența împotriva regimului de facto de la Tiraspol”. Promo-LEX a solicitat raportoarei să furnizeze recomandări actorilor responsabili de situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, printre care instituirea unor sancțiuni precum interdicții de călătorie și înghețare a activelor celor care participă la violarea drepturilor omului. 

Într-un comunicat de presă, Asociația a menționat că „în contextul omorului activistului politic Oleg Horjan, dar și ca urmare a încălcărilor grave ale libertății de exprimare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova din ultima perioadă, a expediat o notă de informare Raportoarei speciale a ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și exprimare, Irene Khan”.

Asociația a solicitat intervenția promptă a acesteia și a încurajat să expedieze autorităților constituționale ale Republicii Moldova, dar și administrației de facto recomandări concrete pentru asigurarea respectării libertății de exprimare în stânga Nistrului.

La o distanță de mai bine de 30 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova lipsesc, cu desăvârșire, mecanismele eficiente de protecție a drepturilor omului în regiunea transnistreană. În continuare acest teritoriu nu este accesibil pentru instituțiile naționale și internaționale de monitorizare, iar prezența fenomenului de impunitate perpetuează încălcarea sistemică a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (…) Cea mai recentă victimă este Oleg Horjan, activist politic din stânga Nistrului, omorât la 17 iulie 2023 în circumstanțe suspecte în propria locuință din mun. Tiraspol, regiunea transnistreană (zona de securitate). Oleg Horjan a fost una dintre puținele persoane publice, care au avut curajul să lupte pentru drepturile și libertățile fundamentale ale locuitorilor regiunii transnistrene, fiind eliberat din detenția ilegală la finele lunii decembrie 2022″, a menționat Promo-LEX.

Potrivit asociației, „circumstanțele violente ale omorului lui Oleg Horjan ridică serioase îngrijorări cu privire la siguranța persoanelor care își exprimă disidența împotriva regimului de facto de la Tiraspol”.

Mai multe cazuri și situații individuale produse în ultimii ani, evidențiază starea alarmantă a nerespectării libertății de exprimare în regiunea transnistreană. Persoanele au fost persecutate pentru arborarea drapelului Ucrainei, participare la întruniri publice pașnice, pentru opinii critice în adresa administrației de facto de la Tiraspol, pentru critica trupelor ruse staționate ilegal în stânga Nistrului, a misiunii de pacificare sau a așa-numitul președinte al „rmn””, se arată în declarația asociației.

Astfel, „având în vedere evoluțiile îngrijorătoare din regiunea transnistreană, Promo-LEX a solicitat Raportoarei Speciale să furnizeze recomandări actorilor responsabili de situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, după cum urmează:

  • Procuraturii Generale a Republicii Moldova să asigure o anchetă minuțioasă, imparțială și transparentă asupra circumstanțelor morții activistului Oleg Horjan. Să promoveze necesitatea unor investigații independente, transparente și cuprinzătoare pe acest caz;
  • comunității internaționale să instituie sancțiuni specifice, interdicții de călătorie și înghețare a activelor în conformitate cu obligațiile internaționale privind drepturile omului a persoanelor care participă la violarea gravă a drepturilor omului;
  • administrației de facto de la Tiraspol să înceteze imediat toate încălcările libertății de exprimare și de asociere, să revoce așa numitele legi și orice alte reglementări care limitează libertatea de exprimare, să respecte și să susțină standardele internaționale privind drepturile omului”.

Amintim că liderul Partidului Comuniștilor de la Tiraspol, Oleg Horjan, a fost găsit mort în data de 17 iulie în casa sa de lângă Tiraspol. Acum șase luni, acesta a fost eliberat dintr-o închisoare din stânga Nistrului, iar recent a semnat, din numele Uniunii Forțelor de Opoziție din regiunea transnistreană, o declarație de cooperare cu „Congresul Civic” din Republica Moldova.

Tiraspolul și Chișinăul au demarat concomitent o anchetă pentru elucidarea omorului, însă primele informații oferite nu au coincis nici măcar în ceea ce privește modul de comitere a crimei.

Misiunea OSCE în Moldova a cerut Tiraspolului să investigheze „în profunzime” omorul lui Oleg Horjan și să informeze în mod transparent publicul cu privire la rezultatele anchetei. Într-un răspuns oferit la solicitarea NM, serviciul de presă al misiunii a declarat că OSCE în Moldova este disponibilă pentru a facilita interacțiunea dintre părți în vederea avansării anchetei. Între timp, Biroul politici de reintegrare a declarat că a propus crearea unei comisii de anchetă, sub egida OSCE, pentru a fi investigată crima.

Potrivit presei de la Tiraspol, liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski l-ar fi asigurat într-o discuție pe ambasadorul Uniunii Europene în Moldova, Janis Mazeiks, că personal va verifica mersul anchetei și în caz de necesitate se va adresa Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pentru asistență.

Cine și de ce l-a ucis pe opozantul din Transnistria Oleg Horjan? Vezi versiuni și reacții în materialul NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kushvsporte.ru

Datoria externă a Moldovei s-a apropiat de 60% din PIB. Cât de mare este riscul pentru economie? Analiză NM

Datoria externă totală a Republicii Moldova – a statului și a companiilor private – s-a apropiat de 60% din PIB la sfârșitul primelor nouă luni ale anului 2025. În același timp, datoria publică propriu-zisă (externă și internă) rămâne sub pragul de 40% din PIB. NewsMaker a analizat structura datoriei Republicii Moldova și ce riscuri comportă aceasta pentru economia țării.

Cum arată datoria externă a Moldovei

La sfârșitul lunii septembrie 2025, datoria externă totală a Republicii Moldova se ridica la 11,6 miliarde de dolari, echivalentul a 58,9% din PIB. Datele sunt prezentate de Banca Națională în statisticile privind balanța de plăți pentru trimestrul III al anului 2025.

Potrivit BNM, în primele nouă luni ale anului, datoria externă a crescut cu 2,2% raportat la PIB. Prin comparație, la 31 decembrie 2024, datoria externă totală a Moldovei era de 10,3 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 4,8 miliarde de dolari reprezintă datoria statului, iar 6,7 miliarde de dolari – datoria sectorului privat. La sfârșitul anului 2024, datoria publică externă era de 4,3 miliarde de dolari, iar cea privată – de 6 miliarde de dolari.

Cum arată datoria publică?

Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria publică totală a Republicii Moldova se ridica, la sfârșitul primelor 11 luni ale anului (final de noiembrie), la 7,6 miliarde de dolari, echivalentul a circa 129,1 miliarde de lei. Din această sumă, datoria publică externă constituia 4,7 miliarde de dolari (79,6 miliarde de lei), iar datoria publică internă – adică împrumuturile contractate de stat pe piața internă – 2,9 miliarde de dolari (49,5 miliarde de lei). În proporții similare, datoria este structurată și în funcție de monedă, între valută străină și leu moldovenesc.

Printre creditorii externi ai Republicii Moldova, cel mai mare este Fondul Monetar Internațional, care deține 28,3% din totalul datoriei publice externe. Pe locul al doilea se află Asociația Internațională de Dezvoltare, instituție-parte a Băncii Mondiale, cu o pondere de 19,3%, iar pe locul al treilea – Uniunea Europeană, cu 16,1%.

Este mult?

Dimensiunea totală a datoriei publice (externă și internă) este mai mică de 40% din PIB. Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, „acesta este un indicator redus”. „Datoria privată interesează puțină lume. Da, ea poate influența ipotetic cursul monedei naționale, dar, [pentru a înțelege situația datoriei noastre], trebuie să ne uităm la datoria publică”, a precizat Ioniță.

El a explicat că datoria externă privată poate fi considerată datorie și în situația în care, de exemplu, companii străine private investesc în propria lor filială din Moldova.

În opinia lui Ioniță, în Moldova, în principiu, falimentul statului este imposibil. „Falimentul înseamnă incapacitatea statului de a-și onora obligațiile față de investitorii străini. Noi nu avem niciun leu obligații față de investitori privați. Întreaga noastră datorie publică externă este instituțională: FMI, Banca Mondială și așa mai departe. Cu ei se poate refinanța, renegocia. În plus, uneori datoriile sunt iertate”, a menționat expertul.

Ioniță a reamintit, de asemenea, că în anii 2000 datoria publică a Moldovei ajungea până la 80% din PIB. „În alte țări similare cu Moldova, datoria publică reprezintă 60%–80% din PIB. Singura problemă este creșterea rapidă a datoriei publice în ultimii cinci ani”, a explicat el.

Anterior, fosta ministră a Finanțelor, Veronica Sirețeanu, a declarat într-un interviu pentru NM că, de regulă, se consideră că datoria publică nu ar trebui să depășească pragul de 60% din PIB, deși în unele state europene acest nivel ajunge până la 88%. Pe lângă asta, preciza ea, cheltuielile pentru deservirea datoriei publice nu ar trebui să depășească 20% din PIB.

Ce se va întâmpla cu datoria publică în continuare?

Cel mai probabil, datoria publică va continua să crească. La sfârșitul anului trecut, Guvernul a aprobat programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu — 2026–2028”. Din acesta reiese că, până la sfârșitul anului 2028, datoria publică a Moldovei, în scenariul de bază, poate ajunge la 45,5% din PIB.

Valoarea exactă a datoriei publice nu este indicată în document, însă este prezentată o prognoză potrivit căreia PIB-ul în anul 2028 va ajunge la 440,2 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor NM, datoria publică la sfârșitul anului 2028 ar putea constitui 200,3 miliarde de lei.

Costul deservirii datoriei publice se va menține la un nivel de sub 2% din PIB.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: