Open banking și open finance promovează incluziunea financiară, dezvoltarea micilor afaceri și inovațiile – idei-cheie din discursul Dr. Louise Beaumont, Mastercard, la Moldova Digital Summit 2024

Moldova Digital Summit 2024, cel mai mare eveniment în domeniul tehnologiei din țară, a avut loc în luna iunie, cu Mastercard în calitate de partener platinum. Evenimentul a reunit peste 3.000 de participanți, inclusiv lideri ai sectorului financiar, antreprenori și inovatori internaționali, pentru a discuta idei și oportunități care pot contribui la transformarea digitală a țării.

Unul dintre principalii speakeri ai evenimentului, Dr. Louise Beaumont, Vicepreședinte Senior, Mastercard, Global Open Banking & Open Finance, Industry & Policy Engagement, a vorbit în discursul său despre utilizarea eficientă a tehnologiilor digitale pentru a asigura prosperitatea economică și despre contribuția open banking și open finance în acest sens. De-a lungul carierei sale, Dr. Beaumont a lucrat cu factori de decizie, legislatori, autorități de reglementare, reprezentanți ai marilor companii și inovatori, ajutându-i să transforme sectorul financiar în beneficiul consumatorilor, al afacerilor, al societății și al economiei în general.

De ce open banking și open finance sunt deosebit de importante în contextul dezvoltării sectorului financiar?
Open banking și open finance permit consumatorilor să comunice datele lor financiare — în siguranță și (doar) cu consimțământul lor — altor bănci sau organizații certificate, cum ar fi furnizorii de servicii de plată, creditorii, companiile de asigurări, pentru a crea produse și servicii financiare inovatoare. «Cu alte cuvinte, open banking permite folosirea observațiilor comportamentului de plată al utilizatorilor pentru a se crea soluții financiare personalizate, oferind consumatorilor mai mult control, confort și opțiuni», afirmă Dr. Louise Beaumont. «Open finance extinde acest concept, permițând utilizarea unei game mai largi de date pentru a obține servicii mai personalizate. Implementarea conceptelor de open banking și open finance aduce beneficii pentru consumatori, afaceri și state în ansamblu, contribuind în același timp la transformarea digitală.»

Dr. Louise Beaumont a evidențiat trei avantaje majore pe care le oferă open banking-ul, în special pentru promovarea incluziunii financiare, sprijinirea afacerilor mici și mijlocii, și crearea de soluții inovatoare pentru platformele guvernamentale.

1. Dezvoltarea incluziunii financiare
În esență, conceptul open (deschis) înseamnă incluziune, asigurând accesul mai multor persoane și afaceri la servicii financiare de înaltă calitate. Acest lucru, la rândul său, contribuie la creșterea economică, aducând beneficii tuturor: prin extinderea accesului la serviciile financiare, open banking și open finance permit oamenilor să își gestioneze mai bine finanțele și să își îmbunătățească calitatea vieții.

Digitalizarea creează fundamentul pentru deschidere, iar indicii săi în creștere în Moldova, în special în ceea ce privește plățile digitale, deschid calea pentru noi îmbunătățiri ale capacităților financiare. Conform datelor noastre, 35% din totalul tranzacțiilor cu cardul Mastercard în retail-ul fizic din Moldova sunt efectuate cu ajutorul cardurilor digitale din smartphone-uri sau alte dispozitive cu cip NFC. În plus, sondajele Mastercard arată că fiecare al treilea deținător de card din Moldova este gata să renunțe la cardurile de plată din plastic în general în favoarea cardurilor digitale în următorii cinci ani. Această dinamică este determinată de deschiderea oamenilor față de inovare, de inițiativele de încurajare a antreprenoriatului și de eforturile comune ale guvernului și ale industriei financiare orientate către transformarea digitală a țării.

2. Noi oportunități pentru afacerile mici și mijlocii
Afacerile mici și mijlocii (IMM), o parte esențială a economiei unei țări, pot beneficia, de asemenea, în mod semnificativ de pe urma implementării open banking-ului. Ajutând să pună la dispoziția afacerilor finanțări în timp util și accesibile, open banking și open finance stimulează potențialul IMM-urilor de a inova, de a prospera și de a-și spori contribuția la economie. În special, acestea pot crește în mod semnificativ numărul de împrumuturi aprobate, extinzând astfel oportunitățile pentru întreprinderile care anterior nu beneficiau de finanțare suficientă.

Colaborarea Mastercard cu Centrul pentru inovare financiară și tehnologie (CFIT) este un exemplu excelent care demonstrează beneficiile open finance pentru IMM-uri. În Regatul Unit, 18% dintre IMM-uri se confruntă cu dificultăți de finanțare, cu un deficit de fonduri disponibile estimat la 22 de miliarde de lire sterline. Consolidarea datelor financiare din diferite surse a permis creditorilor să ia decizii mai informate, ceea ce a dus la un nivel sporit de personalizare a împrumuturilor. Prin acest proces simplificat, 25% dintre întreprinderile care anterior au primit refuz la cererea de creditare au putut obține finanțare, ceea ce demonstrează potențialul semnificativ al open finance.

În Moldova, unde IMM-urile reprezintă 38% din cifra de afaceri a sectorului privat și 59% din locurile de muncă , astfel de inițiative ar putea contribui la creșterea economică și la abilitarea IMM-urilor prin facilitarea accesului la produse și servicii financiare avantajoase și eficiente.

3. Stimularea inovațiilor pentru platformele guvernamentale
Open banking prezintă avantaje semnificative pentru guverne, în special în ceea ce privește automatizarea colectării taxelor și combaterea fraudelor. Open banking permite optimizarea diverselor plăți fiscale, reducerea costurilor administrative și creșterea fiabilității acestora prin tranzacții sigure și convenabile. În plus, protocoalele avansate de securitate utilizate ajută la prevenirea tranzacțiilor frauduloase, cum ar fi depunerea de declarații fiscale incorecte, protejând astfel încasările în bugetul de stat.

În Moldova, potențialul pentru acest tip de inovații este unul semnificativ. Practica open banking oferă mai multe oportunități de a îmbunătăți siguranța și eficiența tranzacțiilor financiare, de a reduce riscul de fraudă și de a presta servicii financiare sigure și fiabile tuturor utilizatorilor.

Potrivit Dr. Louise Beaumont, pentru a profita pe deplin de avantajele open banking-ului, este fundamental să se asigure interacțiunea tuturor părților interesate și să se creeze un cadru de reglementare solid. Acest lucru va duce la adoptarea pe scară largă a abordării open, având un impact pozitiv asupra afacerilor, utilizatorilor și economiei în general. Consumatorii vor avea mai mult control și mai multe opțiuni, inovatorii vor avea un acces mai mare la date, afacerile vor beneficia de oportunități de dezvoltare datorită serviciilor financiare mai calitative, iar economia va deveni mai eficientă și mai competitivă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: despre primul pas al Republicii Moldova spre UE, acordurile dintre Chișinău și Kiev și despre „chimia alb-roșie”

Demisia ministrului Musteață 

Ministrul Agriculturii, Radu Musteață, și-a anunțat demisia după scandalul legat de vechile sale legături cu Partidul Democrat. Premierul Vasile Tofan i-a acceptat cererea, precizând că îi respectă decizia. Musteață a calificat plecarea sa drept „un gest de responsabilitate”, explicând că a dorit să păstreze încrederea societății în Guvern și în direcția acestuia.

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că regretă demisia lui Musteață și că nu crede că acesta ar fi fost membru al PDM. În schimb, liderul PSDE (fostul Partid Democrat), Vasile Bumacov, a prezentat o cerere de aderare la PDM semnată de Musteață și datată din 2017, afirmând că problema „nu este trecutul politic, ci minciuna”.

Spre seară, Musteață a recunoscut că într-adevăr depusese cererea de aderare la PDM și și-a cerut scuze pentru că nu a recunoscut acest lucru de la bun început.

Protestul opoziției împotriva majorării tarifului la gaze 

Opoziția parlamentară a protestat în fața Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) împotriva majorării tarifului la gazele naturale. Manifestanții au cerut ca noul tarif să nu fie aprobat și au solicitat organizarea unor audieri parlamentare. Ei au scandat lozinci împotriva guvernării PAS și au chemat cetățenii să participe la un nou protest, programat pentru marți.

La rândul său, ANRE a anunțat că este gata să participe la audieri în Parlament, dar a calificat drept „întemeiată și justificată” solicitarea Energocom de a majora tariful cu aproximativ 45%.

„Avem întrebări”: interviu cu directorul Energocom

De ce se propune majorarea tarifului la gaz cu aproape 45%? Cum este calculat tariful și care sunt salariile din cadrul Energocom? Răspunsurile la aceste întrebări și alte explicații pot fi urmărite în noua ediție a emisiunii „Avem întrebări”, în care invitat este directorul Energocom, Eugen Buzatu. 

PAS „grăbește” adoptarea legilor?

În ședința Parlamentului de vineri, opoziția a criticat ritmul în care majoritatea parlamentară adoptă proiectele de lege, susținând că deputații „nu sunt mașini de vot” și că nu au suficient timp pentru a analiza documentele. Igor Grosu a respins acuzațiile și a afirmat că reprezentanții opoziției „pur și simplu nu vor să muncească”.

Un nou scandal cu un nou ministru 

Jurnaliștii au relatat despre legăturile noului ministru al Culturii, Dan Suruceanu, cu un partener de afaceri, condamnat într-un dosar privind licitații publice, precum și cu o persoană vizată în dosarul creditelor neperformante acordate de BEM. Totodată, potrivit Curții de Conturi, Suruceanu ar fi beneficiat de plăți nejustificate în perioada în care activa la Arena Chișinău. Comentând informațiile apărute, Igor Grosu a declarat că îi va cere ministrului explicații.

Dispute privind fondurile europene

Modul în care vor fi distribuite cele 2 miliarde de euro alocate Republicii Moldova de către Uniunea Europeană a generat dispute, în special componenta de granturi, care prevede alocarea a 100 de milioane de euro pentru finanțarea mass-mediei și a organizațiilor neguvernamentale. Partidul Liberal Democrat, condus de fostul premier Vlad Filat, a cerut Guvernului să publice un raport complet privind utilizarea acestor fonduri, susținând că explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și Igor Grosu sunt contradictorii. 

Transnistria: #NM_explains_it_all, biroul de reintegrare

Politica Chișinăului față de Transnistria rămâne aceeași, însă prioritățile se schimbă. Guvernul Tofan pune accent pe integrarea economică și leagă procesul de reintegrare cu cel de integrare europeană. Despre schimbările preconizate și aspectele care rămân încă neclare este vorba în noua ediție a proiectului NM Explains, ”Tofan schimbă regulile de joc?”.

Între timp, Biroul politici de reintegrare a respins acuzațiile Tiraspolului potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar imita procesul de negocieri.

Protest la CSM: videoreportaj

În fața Consiliului Superior al Magistraturii a avut loc un protest după agresarea unei persoane în vârstă de 19 ani, administrator al unei terase din sectorul Rîșcani al capitalei. Subiectul este prezentat într-un nou reportaj video NM.

Pe scurt

Uniunea Europeană a inclus în noul pachet de sancțiuni holdingul rus „Inter RAO”, care controlează Centrala Electrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană.

Fostul deputat socialist Fiodor Gagauz și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei.

În Rusia, cetățeanul Republicii Moldova Evgheni Cijen, în vârstă de 26 de ani, a fost condamnat la 13 ani de detenție într-o colonie cu regim sever, fiind găsit vinovat de spionaj.

Tudor Mardei | NewsMaker

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM,  datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.

Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.

„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.

Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.

La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.


Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
nashrezekne.lv

Cărți, jucării, haine și încălțăminte: Letonia interzice importul unor produse din Rusia și Belarus

Parlamentul Letoniei a aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, interdicția de import a unor produse din Rusia și Belarus. Documentul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei și aprobat anterior de Guvern. Autoritățile spun că transmit astfel un „semnal politic”, relatează Deutsche Welle.

Sub incidența interdicției ar putea intra cărțile și publicațiile periodice, în primul rând cele în limba rusă, jocurile video, articolele sportive, jucăriile, îmbrăcămintea și încălțămintea. Importul produselor rusești și belaruse este interzis atât direct din aceste două state, cât și prin intermediul unor țări terțe. Tranzitul prin Letonia către alte state ale Uniunii Europene este permis. Modificările sunt introduse în legea „privind sprijinul acordat locuitorilor civili ai Ucrainei”.

Guvernul va trebui să evalueze până la 1 martie 2027 și apoi anual dacă interdicția contribuie la securitatea societății letone și la sprijinirea Kievului.

Ministerul Economiei al Letoniei și-a exprimat anterior îndoiala că interdicția va fi pe deplin eficientă, deoarece nu sunt prevăzute restricții suplimentare privind vânzarea acestor produse în magazine. Totodată, produsele fabricate în Rusia sau Belarus care au fost deja importate legal într-un alt stat membru al UE pot ajunge în Letonia, în baza regulilor pieței unice europene.

Între timp, autoritățile spun că este vorba despre un „semnal politic”.

Potrivit sursei citate, din 2022, importurile Letoniei din Rusia și Belarus s-au redus cu 91%, de la peste 2,1 miliarde de euro în 2022 la 193 de milioane de euro în 2025, ceea ce reprezintă 0,8% din totalul importurilor de mărfuri. Produsele vizate de noua interdicție – cărți, ziare, jocuri video, articole sportive, jucării, îmbrăcăminte și încălțăminte – reprezintă 6,5% din importurile din Rusia și Belarus, adică aproximativ 0,05% din totalul importurilor Letoniei.

tvrmoldova/imagine simbol

300 de persoane, fără vacanțe în Turcia și fără bani? Administratoarea unei agenții de turism din Chișinău, plasată în arest preventiv

Fondatoarea și administratoarea agenției de turism din Chișinău, reținută pentru escrocherie, a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile. Aceasta ar fi lăsat fără vacanțe și fără bani circa 300 de persoane. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Generală.

Femeia a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile pe 24 iulie.

Între aprilie și iulie 2026, administratoarea ar fi obținut bani în numerar de la mai multe persoane, sub pretextul comercializării unor pachete turistice avantajoase pentru odihnă în Turcia, fără a-și executa promisiunile, a comunicat Procuratura Generală. În unul dintre episoade, aceasta i-ar fi promis unei femei, care achitase peste 120 000 de lei, un pachet turistic pentru ea și familia sa, la un hotel de 5 stele din Kemer, Turcia, în perioada 22-29 iulie 2026, însă nu și-ar fi onorat obligațiile.

Potrivit informațiilor preliminare, numărul total al victimelor ar ajunge la 300 de persoane. Prejudiciul total cauzat victimelor este încă în curs de estimare.

„Îndemnăm victimele care au avut de suferit în urma acestei scheme sau unor fapte similare să sesizeze organele de drept. Mai mult, atragem atenția cetățenilor să verifice prudent credibilitatea ofertelor comerciale înainte de a efectua plăți”, a comunicat Procuratura Generală.

***

Cazul a fost făcut public pe 23 iulie de poliție. Se menționa că fondatoarea și administratoarea unei companii de turism, în vârstă de 25 de ani, a fost reținută pentru 72 de ore, după ce mai multe familii s-au plâns la poliție că au rămas fără vacanțe și fără bani. Prejudiciul s-ar ridica la aproximativ un milion de lei. Poliția menționat că, dacă va fi găsită vinovată, persoana riscă de la 4 la 8 ani de închisoare. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: