parlament.md

„Opoziția unită” din Parlament cere intervenția ambasadorilor străini: invocă riscuri pentru reforma justiției

Fracțiunile de opoziție din Parlament au transmis o scrisoare comună mai multor misiuni diplomatice acreditate la Chișinău. Socialiștii, comuniștii, „Democrația Acasă”, „Partidul Nostru” și „Alternativa” solicită întrevederi „de urgență” cu mai mulți ambasadori acreditați în țara noastră, pentru a discuta modificările operate de majoritatea parlamentară la procedura de numire a membrilor în Comisia Vetting. Opoziția susține că graba cu care a fost modificată legea ar putea „submina încrederea în reformă”.

Scrisoarea a fost expediată în adresa ambasadoarei Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite, Nick Pietrowicz, ambasadorilor Regatului Unit, Franței, Germaniei, Țărilor de Jos și Lituaniei, precum și șefului Oficiului Consiliului Europei la Chișinău și coordonatorului rezident al ONU.

Opoziția susține că evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor a fost concepută ca un mecanism excepțional pentru realizarea reformei justiției și, prin natura și impactul său, necesită un nivel ridicat de încredere publică și un consens politic larg.

Semnatarii scrisorii critică modificările legislative adoptate pe 5 martie 2026 de majoritatea parlamentară, care au eliminat cerința unui consens larg pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare. Astfel, pragul necesar pentru numirea acestora a fost redus de la 61 la 51 de voturi.

„Decizia majorității parlamentare PAS de a reduce numărul minim de voturi necesare pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a permis, în aceeași zi, numirea unui candidat a cărui imparțialitate ridică serioase semne de întrebare din partea opoziției”, a scris liderul socialiștilor, Igor Dodon, pe rețele.

Potrivit acestuia, aceste acțiuni ar putea submina încrederea în reforma justiției: „Dorim să discutăm situația creată cu partenerii noștri externi”.

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, consideră, la rândul său, că schimbarea regulilor în plin proces de reformă ridică „semne serioase de întrebare privind transparența și corectitudinea procedurilor, precum și respectarea principiilor statului de drept”.

„O reformă reală a justiției trebuie să fie bazată pe consens larg, pe respectarea standardelor europene și pe implicarea tuturor actorilor politici și instituționali relevanți”, a scris Usatîi, care a reafirmat disponibilitatea fracțiunii pe care o conduce de a susține o „reformă autentică a justiției”.

„Dar nu vom accepta politizarea acestui proces și transformarea lui într-un instrument de control politic asupra sistemului judecătoresc”, a conchis liderul „Partidului Nostru”.

NewsMaker a solicitat o reacție de la reprezentanții PAS, însă până în momentul publicări știrii, nu am primit un răspuns.

***

Amintim, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Inițiativa a eșuat, însă, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură. Opoziția a refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijin pentru Lavigne. Aceasta a acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. În aceeași seară, președinta Maia Sandu a semnat decretul. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

La o zi după ce au modificat legislația, majoritatea PAS i-a desemnat oficial pe Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de vetting. În semn de protest, opoziția a blocat tribuna centrală a Parlamentului și a scandat „Rușine!”. Proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi „pentru”, în ciuda criticilor.

În prima sa reacție, Herman von Hebel, juristul olandez numit cu scandal, a declarat că așteaptă cu nerăbdare să-și înceapă activitatea și a respins acuzațiile opoziției care i-au fost aduse. Acesta a declarat, într-un interviu acordat pentru presă, că „orice reformă provoacă discuții dificile”, și a dat asigurări că numirea sa nu va afecta credibilitatea Vettingului.

Pe 12 martie, speakerul Igor Grosu a anunțat că Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția întregul proiect de lege prin care a fost modificată procedura de numire a experților internaționali în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE începe achiziția unui sistem antiaerian cu rază medie pentru Moldova. Când ar putea fi livrat?

Uniunea Europeană va începe, în următoarele săptămâni, procedurile de contractare, licitație și achiziție a unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie pentru Republica Moldova. Acesta va fi finanțat prin măsura de asistență în valoare de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Comisia Europeană a precizat pentru TVR Moldova că implementarea măsurii a început deja, dar nu a indicat când va fi livrat sistemul.

„Implementarea acestei măsuri de asistență a început deja. Ne așteptăm ca următoarele etape – contractarea, licitația și achiziția – să înceapă în următoarele săptămâni. Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, se declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, pentru TVR Moldova.

Precizările Bruxelles-ului vin după ce ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat, la începutul săptămânii, că un sistem integrat, capabil să detecteze și să distrugă ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste aproximativ trei ani. Comisia Europeană nu a confirmat estimarea de trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrarea sistemului.

Până la procurarea sistemului cu rază medie, alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace se află în diferite etape de implementare.

Potrivit Comisiei Europene, echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență aprobate în 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 – au fost deja livrate.

Amintim, Instrumentul european pentru pace a fost instituit în martie 2021 pentru a finanţa toate acţiunile din cadrul politicii externe şi de securitate comune în domeniul militar şi în domeniul apărării, cu scopul de a preveni conflictele, de a menţine pacea şi de a consolida securitatea şi stabilitatea pe plan internaţional. În special, Instrumentul european pentru pace permite UE să finanţeze acţiuni menite să consolideze capacităţile statelor terţe şi ale organizaţiilor regionale şi internaţionale în ceea ce priveşte chestiuni militare şi de apărare.

În iulie, curent, UE a decis să acorde un ajutor în valoare de 120 de milioane de euro pentru consolidarea sistemului de apărare aeriană al Republicii Moldova.

Potrivit datelor Ministerului Apărării, de la începutul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, în februarie 2022, aproape 70 de drone și rachete au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, potrivit datelor Ministerului Apărării. Unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării.

Premierul Vasile Tofan a declarat, pe 9 septembrie, că numai în august 2026 au fost înregistrate 17 survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: