Orașul Ungheni – o nouă locație pe harta oficiilor Microinvest

Un nou oficiu secundar al companiei Microinvest și-a deschis azi ușile pentru locuitorii din zona central-vestică a țării, în orașul Ungheni, fiind cel de-al 15-lea din rețeaua de oficii din întreaga țară. O echipă de profesioniști își așteaptă aici vizitatorii și este gata să ofere consultanță în creditarea afacerilor și persoanelor fizice.

Microinvest a devenit mai aproape de antreprenorii și agricultorii din regiune, care au nevoie de suport în realizarea proiectelor de investiții, dar și de  locuitorii raionului, care fie își doresc să renoveze locuința, fie să procure un nou automobil sau să îndeplinească un alt scop, menit să le aducă confort și condiții mai bune de trai.

Situat pe str. Națională, 27, în inima orașului Ungheni, modern și confortabil, noul oficiu întrunește toate condițiile ca să ofere vizitatorilor o experiență în deservire, conform celor mai înalte standarde, fiind cadrul perfect pentru negocieri și încheierea unor parteneriate de lungă durată.

„Ne dorim să fim alături de clienții noștri, să le oferim suport la momentul oportun și comoditate în deservire, astfel încât fiecare să aibă acces la finanțare responsabilă, bazată pe principii de calitate recunoscute la nivel internațional. Credem în potențialul antreprenorial al noii locații și vrem să participăm la dezvoltarea acestuia, fiind alegerea nr. 1 în finanțare” – declară Olga Podfigurnaia, Șef Departament Clienți Business.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Unul dintre cinci în lume: un meșter din Moldova creează ceramică rară cu cristale

Meșterul popular Ivan Prividiuk este unul dintre puținii din lume care au însușit tehnica ceramicii cristaline. A început să învețe această artă rară și costisitoare în timpul pandemiei, când comenzile s-au redus și a apărut mai mult timp pentru experimente cu compoziții chimice. Procesul este complicat și imprevizibil: chiar și în cazul unui ceramist experimentat, jumătate dintre lucrări pot fi rebutate. O singură ardere durează până la 20 de ore, iar cristalele formate pe ceramică pot ajunge la 5 centimetri. Prețurile produselor pornesc de la 300 de lei pentru o cană și pot ajunge la 5 mii de lei pentru o vază unică. Meșterul își găsește inspirația în cultura Cucuteni–Tripolie: simbolurile civilizației antice pot fi observate în majoritatea lucrărilor sale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

IPN

Grațierea lui Șepeli: Ion Guzun, care a condus Comisia în 2022, explică de ce s-a abținut de la vot

Ion Guzun, care a condus comisia de grațiere, când, în 2022, aceasta a luat decizia în privința lui Nicolae Șepeli, a declarat că s-a abținut de la vot în contextul unei declarații de-a sa în privința ambasadorului rus de atunci. Potrivit lui Guzun, declarația a fost tirajată de presa rusă și „conectată cu administrația prezidențială” de la Chișinău, iar abținerea de la vot a fost decisă pentru a nu fi pus sub risc orice alt eventual caz de transfer al condamnaților, cetățeni ai Republicii Moldova, în Federația Rusă, sau orice altă decizie a autorităților ruse în acest sens. Declarațiile au fost făcute la ediția din 25 februarie a emisiunii Internetu Grăiește.

„Așa au avansat lucrurile că, la examinarea acestor dosare, eu m-am expus în privința, la acel timp, a ambasadorului Federației Ruse, că, din punctul meu de vedere, acesta urmează să fie declarat persona non-grata. Toate televiziunile și mass-media rusești au tirajat această informație, conectându-mă pe mine cu administrația prezidențială. (…) În timpul discuțiilor pe care le-am avut cu colegii și cu alte persoane, am zis că, pentru că a luat așa o amploare și a degradat acest discurs în mod public, am considerat oportun ca, pentru orice alt eventual caz de transfer al condamnaților, cetățeni ai Republicii Moldova, în Federația Rusă, ca să nu fie pus sub risc orice alt eventual transfer sau orice altă decizie favorabilă lor, am decis că mai bine ar fi să mă abțin. (…) Asta este secretul”, a spus Guzun.

Potrivit lui Guzun, în cazul tuturor celor 6 persoane, pentru care s-a solicitat grațierea, „discuțiile au fost mult mai complicate”: „Probabil, noi n‐am fi pus la îndoială o sentință de condamnare în Republica Federală Germania, Marea Britanie, Franța, doar că partea ce ține de Federația Rusă, unde foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova lucrează, au fost traficați inclusiv, nouă ne-au apărut mai multe întrebări. Tocmai de aceea și am avut discuții în câteva runde”.

„Toate acțiunile pe care le-am făcut eu, și eu sunt sigur că și procuratura, de bună intenție, a venit cu aceste solicitări în adresa comisiei de grațiere… (…) Noi am întreprins, probabil la acel timp, toate măsurile ca să ne asigurăm că cel puțin aceste persoane au șansa de a fi examinat dosarul lor la comisia de grațiere și, indiferent de soluția noastră, să luăm o decizie documentată. (…) Acum, evident, că eu aș vedea alte riscuri și alte chestiuni care să fie incluse în acel regulament, care prevede procedura de examinare a cererilor de grațiere, dar, la acel timp, din punctul meu de vedere, toate instituțiile au depus efortul pentru a ajunge la o soluție în acest sens”, a adăugat Guzun.

Potrivit lui Guzun, lui Nicolae Șepeli „i s-a oferit o șansă, ca și la orice altă persoană”. „Dacă, peste câțiva ani, persoana greșește și comite alte infracțiuni, deja aceasta să răspundă conform legii. Nimeni nu poate să răspundă: nici președinta Republicii Moldova, nici membrii comisiei de grațiere și nici orice altă persoană care și-a adus aportul pentru a aduce persoana pe calea cea dreaptă”, a adăugat el.

Menționăm, Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

***

Pe 19 februarie 2026, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din Republica Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”.

În acest sens, pe 20 februarie, Procuratura Generală a Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut.

11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în total în cadrul investigației. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Este vorba despre Șepeli Nicolae Andrei. Acesta a fost grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Pe 19 februarie 2026, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul de grațiere.

Pe 23 februarie, Președinția a declarat că grațierea lui Nicolai Șepel a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Menționăm că, la acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Pe 23 februarie 2026, Stoianoglo a declarat că demersurile Procuraturii Generale au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată după plecarea sa din funcție. Totodată, el a acuzat guvernarea și o parte a mass-mediei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat în acest caz.

Declarație în Parlament, după 4 ani de război: „Existența R. Moldova ca stat suveran este garantată de rezistența eroică a poporului ucrainean în fața agresiunii Rusiei”

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declarație cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia Ucrainei de către Federația Rusă. Inițiativa a fost susținută în ședința din 26 februarie cu votul a 65 de deputați din PAS, Alternativa, Partidul Nostru și Democrația Acasă. PSRM și PCRM s-au abținut de la vot.Deputații au „onorat eroismul poporului ucrainean” și au reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”. Autorii declarației au făcut referire și la trupele ruse care staționează ilegal în Moldova, ceea ce „sfidează integritatea teritorială a țării”. Parlamentarii au făcut apel la comunitatea internațională „să mențină unitatea și consecvența în susținerea Ucrainei” până la restabilirea completă a suveranității sale.

În declarație autorii recunosc că „ existența Republicii Moldova ca stat suveran şi democratic”, este garantată de rezistența eroică a poporului ucrainean în fața agresiunii nemotivate a Federației Ruse. Totodată, Legislativul „onorează eroismul poporului ucrainean”, care continuă să reziste invaziei ilegale și neprovocate a Federației Ruse, lansată la 24 februarie 2022, și „condamnă cu fermitate acțiunile criminale ale Federației Ruse”, considerate crime de agresiune, crime de război și crime împotriva umanității.

Pin invazia militară ilegală, neprovocată și nejustificată, la scară largă a Ucrainei, Federația Rusă a încălcat grav prevederile Cartei Națiunilor Unite, ale Actului Final de la Helsinki din 1975, precum și obligațiile care îi revin în temeiul Memorandumului privind asigurările de securitate în legătură cu aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 5 decembrie 1994 (Memorandumul de la Budapesta)”, potrivit proiectului.

Totodată, parlamentarii au făcut apel la comunitatea internațională să continue și să intensifice eforturile de documentare și tragere la răspundere a Rusiei pentru crimele comise. Ei spun că sprijinirea Ucrainei cu „mijloace adecvate pentru a se apăra și respinge agresorul” va asigura securitatea și stabilitatea pe întregul continent.

„SALUTĂ sprijinul constant şi cuprinzător, precum şi asistența financiară oferite Ucrainei de către partenerii săi internaționali, inclusiv statele Grupului celor Şapte, Coaliția Voluntarilor şi Uniunea Europeană; ACCENTUEAZĂ · faptul că sprijinul consolidat oferit de Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi toate celelalte state democratice ale lumii, precum și implementarea eficientă a noilor instrumente financiare și de securitate sunt decisive pentru restabilirea unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile pentru Ucraina și pentru asigurarea securității și stabilității în întreaga Europă”, se mai arată în document.  

Autorii inițiativei au făcut referire și la aderarea celor două țări la Uniunea Europeană și au afirmat că aceasta are o semnificație strategică pentru stabilitatea în Europa.

„Aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană are o semnificație strategică pentru stabilitatea, securitatea și dezvoltarea regiunii şi a Europei în ansamblu, reamintind că progresele și eforturile substanțiale ale ambelor state au fost deja recunoscute, inclusiv în constatările Raportului Comisiei Europene din 2025 privind politica de extindere”, potrivit declarației.

Totodată în document este reafirmată disponibiliatea Chișinăului „ de a consolida interacțiunea interparlamentară în cadrul formatului de cooperare regională Republica Moldova Ucraina – România (Triunghiul Odesa) pentru a sprijini eforturile interguvernamentale de combatere a amenințărilor hibride şi de consolidare a securității regionale, precum şi pentru a asigura realizarea obiectivelor de dezvoltare europeană ale statelor noastre”.

Download (3) by dumitrupetruleac03


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Sondaj: Ce note dau cetățenii Guvernului Munteanu

La aproape patru luni de la învestire, 4 din 10 moldoveni consideră activitatea Guvernului condus de Alexandru Munteanu negativă. Datele unui sondaj realizat de IMAS și prezentat pe 26 februarie arată că 39% dintre moldovenii chestionați au dat note între 1 și 4 actualei guvernări. Datele unui sondaj realizat de IMAS și prezentat pe 26 februarie arată că 39% dintre moldovenii chestionați au dat note între 1 și 4 actualei guvernări.

Potrivit cercetării, 21% dintre respondenți au oferit nota 5.  În același timp, 18 la sută au dat note de 7 sau 8, iar doar 7% au apreciat activitatea Guvernului cu 9 sau 10. Alți 15% dintre participanți au declarat că nu știu sau nu au răspuns.

Notele de 9 și 10 sunt foarte rare. Majoritatea cetățenilor dau fie note foarte dure, fie note de trecere la limită”, a explicat Doru Petruți, directorul general IMAS, într-o conferință de presă la IPN.

Într-o altă întrebare, 61% dintre cei chestionați au spus că odată cu noul guvern „nu se simte nicio schimbare”. 17% observă „schimbări în bine”, 14% cred că sunt „schimbări în rău”, iar 8% nu au răspuns.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.113 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri la domiciliu, în perioada 4–23 februarie 2026. Eșantionul este stratificat, probabilist, bi-stadial și reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (exclusiv regiunea transnistreană). Marja maximă de eroare este de ±3,0%.

***

Precizăm că Guvernul Munteanu a fost învestit în Parlament pe 31 octombrie 2025, la propunerea Partidului Acțiune și Solidaritate, care deține majoritatea parlamentară, iar noii miniștri au depus jurământul de învestire pe 1 noiembrie.

La împlinirea a 100 de zile de activitate, premierul Alexandru Munteanu a fost criticat în spațiul public pentru faptul că nu a prezentat un raport de activitate. În replică, Munteanu a explicat că „unele tradiții trebuie schimbate”. El a anunțat însă că va merge în Parlament și își va prezenta raportul, cel mai probabil la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, „cu niște rezultate tangibile”.

Premierul a mai declarat că, în primele luni de mandat, a pus accent pe formarea unei echipe eficiente și pe apropierea de cetățeni și de societatea civilă.

La rândul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pe 5 februarie, la TV8, că primele 100 de zile nu sunt suficiente pentru a produce schimbări majore în economie, întrucât procesele economice au un ritm diferit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

Fondul de convergență, finanțat din bani UE și taxe din Transnistria? Grosu: Nu e corect ca toate cheltuielile să fie suportate doar de malul drept

Procesul de reintegrare a regiunii transnistrene va presupune cheltuieli semnificative, pe care malul drept al Nistrului nu le poate acoperi de unul singur, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Liderul PAS a explicat, la Realitatea TV, că aceste costuri ar urma să fie acoperite printr-un fond de convergență – creat pentru a apropia cele două maluri ale Nistrului – la care vor contribui atât agenții economici din stânga Nistrului, cât și Uniunea Europeană. Oficialul spune că ar fi „incorect” ca întreaga povară financiară să fie suportată doar de cetățenii de pe malul drept.

„Reintegrarea trebuie să aibă loc pas cu pas. Ultimul exemplu este fondul de convergență, în care vom include toate taxele. Toți vor achita. Vom atrage și finanțe de la parteneri, donatori. Pot fi și cele 60 de milioane de euro, pe care UE le-a alocat încă în ianuarie 2025, dar pe care malul stâng le-a respins, la comanda Kremlinului”, a declarat Grosu.

Speakerul a sugerat că Federația Rusă nu mai este dispusă să susțină financiar vechiul model economic al regiunii transnistrene. Igor Grosu nu exclude că, în viitorul apropiat, regiunea nu va mai dispune de resurse suficiente pentru a achita salariile, pensiile și alte prestații sociale – situație care ar putea determina administrația de facto de la Tiraspol să solicite sprijin din partea Chișinăului. Potrivit oficialului, autoritățile nerecunoscute vor trebui să facă pași concreți pentru a se integra într-un cadru economic sustenabil și transparent.

„Cred că vor ajunge în situația în care se vor întoarce (n.red: ajutorul de 60 milioane de euro). Trebuie să înțeleagă că modelul lor de supraviețuire nu este unul sustenabil și deja s-a prăbușit, pentru că gaz ieftin sau gratuit nu există. Asta înseamnă că gradual trebuie să adaptăm tarifele, pentru că costurile sunt costuri. (…) Cred că și Rusiei deja i-a ajuns. (…) Costurile sau cheltuielile pentru reintegrare sunt serioase. Doar Republica Moldova nu poate pune toate aceste cheltuieli pe buget, iar acest lucru ar fi incorect față de cetățenii de pe malul drept”, a mai declarat Grosu.

Reamintim, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat recent crearea unui fond de convergență, menit să apropie cele două maluri ale Nistrului. Oficialul a precizat că fondul va cumula resurse interne și externe pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură, inclusiv în localitățile din stânga Nistrului necontrolate de autoritățile constituționale.

„Deputatul” de la Tiraspol, Andrei Safonov, consideră că fondul de convergență pentru reintegrare reprezintă un nou act de provocare la adresa Tiraspolului, deoarece, spune el, Chișinăul „va folosi pentru crearea acestuia banii pe care i-a sustras abuziv de la agenții economici din regiune”. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat, la rândul său, că inițiativa nu a fost discutată cu Tiraspolul.

Precizăm, discuțiile privind problema transnistreană s-au intensificat în ultima perioadă, în special pe fondul deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană de către Guvernul de la Chișinău. Unii analiști consideră că dosarul transnistrean ar putea deveni un obstacol în procesul de integrare europeană. Autoritățile constituționale au declarat în repetate rânduri că își doresc ca aderarea la UE să aibă loc cu un teritoriu reunificat, însă nu exclud nici scenariul unei integrări „în doi pași”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: