Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Adunării Populare a Găgăuziei, menținând astfel interzicerea folosirii panglicii Sfântului Gheorghe în regiune. Decizia vine după ce, în aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul de atunci au permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii, însă Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat această hotărâre în instanță și prevederea a fost anulată.
Potrivit CSJ, pe 6 mai 2022, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat în instanță o parte din legea adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie 2022. Oficiul a cerut anularea prevederilor care permit folosirea panglicii Sfântului Gheorghe și care o declară „simbol al gloriei militare”, calificându-le drept ilegale.
Pe 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Comrat a admis acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a anulat ca ilegale prevederile din Legea UTA Găgăuzia din 29 aprilie 2022 care permiteau utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe și declarau panglica „simbol al gloriei militare”. Instanța a constatat că Adunarea Populară a Găgăuziei a permis ilegal aplicarea și purtarea panglicii pe teritoriul regiunii, deși aceasta este interzisă.
La 13 decembrie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a contestat hotărârea Curții de Apel Comrat din 15 noiembrie 2022, depunând un recurs prin care a solicitat anularea integrală a deciziei instanței.
Pe 18 iunie 2025, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis să respingă recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei, declarându-l inadmisibil.
Pe 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare”, inclusiv a panglicii Sfântului Gheorghe. Astfel, începând cu 20 aprilie 2022, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă de la 9000 la 18 000 de lei iar, cele juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.
Iar pe 29 aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a votat un proiect de lege prin care urma să fie permisă utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii. Proiectul urma să fie promulgat de bașcana de atunci, Irina Vlah. Pe 3 mai, Vlah a semnat legea.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că poliția nu va face excepții pentru Găgăuzia și că vor fi aplicate amenzi persoanelor care nu se vor conforma, întrucât legea adoptată la nivel național prevalează asupra celei adoptate de legislativul local.
Pe 8 mai, Curtea de Apel Comrat a suspendat funcționarea legii adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie. Instanța a dispus suspendarea hotărârii până la examinarea cauzei în fond.
În seara zilei de 8 mai, Adunarea Populară a Găgăuziei a emis o nouă decizie, prin care a permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii pe 9 mai
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Turiști din peste 30 de țări au venit la Chișinău pentru cea de-a XXV-a ediție a Zilei Naționale a Vinului, atrași de Vinul Moldovei, bucătăria tradițională, atmosfera evenimentului și experiențele construite în jurul culturii vinului. Pentru unii dintre vizitatori este prima călătorie în Republica Moldova, în timp ce alții revin pentru al treilea sau chiar al cincilea an.
Pe parcursul celor două zile, turiștii pot descoperi soiuri locale, tradițiile vitivinicole ale Republicii Moldova și poveștile producătorilor, dar și participa la activități de educație vinicolă în cadrul Școlii Vinului. Astfel, cea mai importantă sărbătoare dedicată vinului devine și o oportunitate de a cunoaște Republica Moldova prin unul dintre produsele sale reprezentative.
Prima vizită pentru unii, o tradiție pentru alții
Pentru Simona și Michael, veniți din Israel, călătoria în Republica Moldova a pornit din dorința de a vedea locurile în care au crescut părinții lor, iar Ziua Națională a Vinului a devenit una dintre experiențele vizitei.
Simona și Michael, vizitatori din Israel: „Am venit din Israel, iar părinții noștri au locuit și au crescut aici, în Moldova. Am vrut să vedem locurile în care au trăit ei, iar festivalul a coincis cu vizita noastră, așa că am decis să venim. Este prima noastră experiență aici și ne-a plăcut foarte mult. Atmosfera este extraordinară, oamenii sunt veseli, primitori și foarte deschiși, iar varietatea de vinuri este impresionantă. Eu lucrez în organizarea de evenimente în Israel și pot spune că festivalul arată foarte bine, de la organizare și design până la experiența oferită vizitatorilor. Cu siguranță ne-am dori să revenim și anul viitor.”
Teresa, participantă din Danemarca: „Am aflat întâmplător despre festival, căutând pe Google, și imediat am decis că nu ar trebui să-l ratăm. Este prima noastră vizită în Moldova și ne-a impresionat cât de bine este organizat evenimentul și, mai ales, numărul foarte mare de crame și de vinuri pe care le putem descoperi aici. Venind din Danemarca, este cu atât mai interesant să vedem o asemenea diversitate. Atmosfera este foarte plăcută, prietenoasă și te face să te simți binevenit.”
Pentru alții turiști, vizita la Ziua Națională a Vinului a devenit deja o tradiție.
Martin, participant din Norvegia; „Este deja a treia oară când vin aici și motivul este foarte simplu: iubesc Moldova. Îmi plac oamenii, mâncarea, vinul și atmosfera de aici. Nu sunt un expert în vinuri, dar îmi place în mod special vinul roșu. Atmosfera festivalului este extraordinară, chiar euforică. Este unul dintre acele locuri în care îți face plăcere să revii.”
Școala Vinului – experiența care transformă degustarea în descoperire
Una dintre activitățile prin care vizitatorii pot cunoaște mai bine Vinul Moldovei este Școala Vinului, concepută pentru a contribui la dezvoltarea culturii vinului și la educația consumatorilor. Timp de două zile, programul include sesiuni tematice ghidate de sommelieri, degustători certificați și profesioniști ai sectorului vitivinicol. Participanții află care sunt pașii unei degustări corecte, cum pot identifica aromele și gusturile, ce influență au soiul, originea și metoda de producere asupra vinului și cum pot recunoaște diferențele dintre diverse stiluri.
În prima zi a sărbătorii, programul a inclus o sesiune de inițiere în analiza senzorială și evaluarea vizuală, olfactivă și gustativă, o lecție despre diferențele dintre metodele de producere a vinurilor spumante, precum și sesiunea „Soiurile autohtone – gustul identității Moldovei”. În cadrul acesteia, participanții au putut vedea inclusiv strugurii și frunzele soiurilor prezentate, pentru a înțelege mai bine legătura dintre vie, soi și vin.
Pe 4 octombrie, programul continuă cu sesiuni dedicate stilurilor de vin spumant, vinurilor albe, rosé și roșii provenite din regiunile cu Indicație Geografică Protejată și Denumire de Origine Protejată. Școala Vinului se încheie cu sesiunea „Divinul de Moldova – Cât valorează timpul?”, dedicată rolului maturării în producerea distilatelor de vin.
Mihai Druță, somelier la Școala Vinului, președintele Asociației de Sommelier din Republica Moldova: „Prin Școala Vinului ne propunem, în primul rând, să contribuim la dezvoltarea culturii consumului de vin și să le oferim participanților răspunsuri la întrebările pe care le au despre vin, soiuri, degustare și servire. Ne dorim ca vinul să fie privit nu doar ca un produs alcoolic, dar și ca un produs complex, care poate fi cunoscut, studiat și înțeles dintr-o altă perspectivă. Vedem că interesul oamenilor crește de la an la an, iar întrebările adresate devin tot mai bune și mai profesioniste. Este un semn că astfel de sesiuni își ating scopul: cu cât mai mulți oameni participă și află mai multe despre vin, cu atât contribuim la formarea unui consumator mai informat și mai educat. În același timp, vedem și o evoluție foarte frumoasă a Școlii Vinului ca eveniment, atât prin organizare, cât și prin selecția vinurilor și experiența oferită participanților.”
Turiștii descoperă cultura vinului
Pentru Marian Zanfil, din România, Ziua Națională a Vinului este deja un eveniment la care revine de aproximativ cinci ani, iar Școala Vinului îi oferă de fiecare dată ocazia de a afla lucruri noi.
Marian Zanfil, participant din Tulcea, România:„Venim la acest eveniment de aproximativ cinci ani și de fiecare dată este o mare plăcere să revenim. Ne atrage atmosfera, oamenii, muzica și energia foarte plăcută de aici. La Școala Vinului venim și pentru că ne dorim să înțelegem mai bine vinul și tot ceea ce ține de cultura lui. Astăzi, de exemplu, am aflat cât de mult contează detalii precum temperatura de servire sau timpul care trece după deschiderea sticlei. Plecăm de aici cu foarte multe informații noi, pe care, cum se spune în lumea vinului, trebuie să le lăsăm puțin să se decanteze.”
Participant la Școala Vinului, Grecia: „Experiența de la Școala Vinului m-a ajutat să înțeleg mai bine cât de mulți factori influențează gustul și evoluția unui vin. Am aflat, de exemplu, că temperatura de servire contează foarte mult, că unele vinuri pot dezvolta în timp arome noi. Am discutat și despre aerare și decantare și despre felul în care acestea pot pune mai bine în valoare aromele vinului, dar și despre faptul că trebuie făcute cu măsură. A fost o experiență din care am plecat cu multe informații noi și cu o perspectivă mai atentă asupra vinului.”
Școala Vinului completează astfel experiența generală a Zilei Naționale a Vinului printr-o componentă educațională care îi ajută pe participanți să descopere nu doar vinurile, dar și soiurile, regiunile și elementele care definesc cultura vitivinicolă locală.
Cea mai mare sărbătoarea dedicată vinului și industriei vinicole are loc, tradițional, în primul weekend din octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale. În acest an, evenimentul a adunat 114 vinării – cel mai mare număr de crame participante de până acum, dar și reprezentanți ai mai multor instituții educaționale de profil, printre care: Instituția Publică Școala Profesională din Nisporeni, Școala Profesională din or. Leova, Colegiul național de viticultură. Național de Viticultură din Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară.
Evenimentul este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului.
Parteneri instituționali: Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău.
Parteneri principali: maib și Mastercard
Parteneri media:
AgroTV Moldova, Jurnal TV, NEXT TV, ONE TV, TV8, Radio „Ai noștri”, Radio 7
