Parlamentul a votat: Liuba Șova și Nicolae Roșca rămân la CC încă 6 ani. Cum au răspuns, întrebați dacă apără interesele PAS

Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost numiți de Parlament în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată, pe 26 iunie, cu votul a 54 de deputați. Înainte de vot, mai mulți parlamentari le-au adresat întrebări candidaților. Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost întrebați în ce măsură procedura de numire va contribui la întărirea imaginii Curții Constituționale, „ținând cont de faptul că patru din șase membri sunt numiți de exponenții partidului de guvernare”, precum și cum explică „faptul că deciziile Curții Constituționale din ultimii ani sunt tot mai des considerate în societate ca fiind asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a întrebat-o pe Liuba Șova în ce măsură această procedură de numire „va contribui la întărirea imaginii CC și încrederii cetățenilor în imparțialitatea judecătorilor, ținând cont de faptul că patru din șase jucători constituționali sunt în aceste zile numiți de exponenții partidului de guvernare, mai mult decât atăt – în ultimele luni de mandat parlamentar”.

„Aceste argumente sunt la baza sesizării unui deputat, nu o să-i dau numele aici. (…) Competența puterii legislative de a numi doi judecători este una constituțională. (…) Al doilea aspect, în 2019, actuala componență a fost numită de un parlament, care avea o componență la acea perioadă. Durata de mandat a parlamentului cu durata de mandat de judecător de Curtea constituțională nu coincide. De aceea, numirile din 2019 nu pot fi speculate sau nu pot fi formulate că au avut o tentă politică. (…) Componența Parlamentului din perspectiv conotației politice este apanajul poporului. (…) Eu cred că noi trebuie să avem încredere în popor”, a comunicat Liuba Șova.

Deputata socialistă Ivanna Koksal i-a întrebat pe Liuba Șova și Nicolae Roșca cum explică „faptul că deciziile CC din ultimii ani tot mai des sunt considerate în societate ca și asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Liuba Șova a respins declarațiile deputatei și a spus că există o situație în care Înalta Curte, ca urmare a unei sesizări din partea opoziției, a acceptat cererea.

„Curtea Constituțională nu este o echipă de fotbal și nu joacă pentru cineva sau împotriva cuiva. De fiecare dată îmi asum votul când ridic mâna pentru sau împotrivă. N-am votat nicio hotărâre favorabilă vreunui partid. Am votat hotărâri care rezultă din normele constituționale”, a spus la rândul său Nicolae Roșca.

„Ei vin cu fel de fel de aberații, vin să ne provoace, ca să avem dispersări în societate”, a declarat deputatul PAS Ion Babici, ca reacție la mai multe întrebări din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Într-un final, candidatura Liubei Șova a fost susținută de 54 de deputați PAS, iar 15 deputați comuniști și socialiști au votat contra. Doi deputați ai BCS și trei deputați neafiliați nu au participat la vot. Candidatura lui Nicolae Roșca a fost susținută de 54 de deputați PAS, în timp ce 13 deputați BCS au votat contra. Trei deputați BCS și trei deputați neafiliați nu au votat.

Amintim că Liuba Șova și Nicolae Roșca au fost numiți, în 2019, de către Guvern în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Liuba Șova este jurist și, mai bine de 20 de ani, a fost lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ a Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. Nicolae Roșca este doctor în drept, conferențiar universitar și are experiență academică de peste 30 de ani. În perioada anilor 2016 – 2019, Nicolae Roșca a fost șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională, propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca.

Pe 23 iunie, opt organizații ale societății civile au publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. „Singura instituție care a respectat în continuare principiile transparenței a fost Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat dosarele candidaților și a oferit timp societății pentru a transmite comentarii, prelungind procedura de selecție în contextul existenței unui singur pretendent”, au declarat aceștia.

Pe 24 iunie, Domnica Manole și Sergiu Litvinenco au fost numiți, de către Guvern, judecători la Curtea Constituțională.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ilan Șor

Șor, acuzat că neagă crimele comunismului: Foștii deportați cer scuze publice și sancțiuni

Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova condamnă declarațiile recente ale liderului blocului politic „Победа”, Ilan Șor, care „ar fi negat existența represiunilor comuniste din perioada 1917–1989”. Potrivit unui apel public lansat de organizație, astfel de afirmații „insultă memoria victimelor deportărilor, foametei organizate și a altor crime comise de regimul sovietic”.

Asociația acuză o manipulare periculoasă și „o încercare deliberată de discreditare” a Planului național de comemorare a victimelor comunismului, aprobat de Guvern pe 24 iunie 2025.

„Afirmarea că un plan național dedicat comemorării victimelor regimului comunist ar promova nazismul sau ar reabilita criminali de război este o manipulare periculoasă și cinică, fără niciun temei în realitate”, menționează asociația.

Potrivit asociației, planului aprobat de Guvern este exclusiv acela „de a educa tânăra generație în spiritul adevărului istoric, al demnității umane, al respectului pentru drepturile omului și al condamnării totalitarismului în toate formele sale”.

„Negarea represiunilor comuniste reprezintă o formă de negaționism istoric și o sfidare intolerabilă a suferinței a sute de mii de oameni care au fost victime ale unui regim ce a anihilat drepturile și viețile cetățenilor săi. A încerca să transformi memoria acestor victime într-un instrument politic de dezinformare este o dovadă de cinism și lipsă de respect față de adevărul istoric”, se arată în comunicat.

Asociația cere lui Ilan Șor să-și ceară scuze publice față de victimele regimului comunist și solicită autorităților modificarea Codului Penal, astfel încât negarea crimelor comunismului să fie sancționată.

Amintim că într-o postare pe Telegram, oligarhul fugar Ilan Șor a crititicat inițiativa Guvernului privind promovarea memoriei victimelor represiunilor politice ale regimului comunist.

„În următorii trei ani, regimul planifică să-i convingă pe moldoveni că Antonescu și Bandera sunt eroi, Hitler — un eliberator. Și că în URSS a fost un regim „inuman”, care nu făcea altceva decât să comită represiuni. Sandu și slugile ei lipsite de apartenență s-au apucat, în mod deliberat, să șteargă memoria poporului”, se menționează în postare.

Precizăm că pe 24 iunie, Guvernul a aprobat Planului național de comemorare a victimelor comunismului.

Ministerul Educației își propune să instruiască cadre didactice care vor preda tema și să evalueze manualele de istorie cu referire la subiect. Se mai prevăd expoziții, concursuri și evenimente tematice. Statul mai planifică să organizeze vizite de studiu pentru pedagogi în state post-comuniste, care s-au confruntat cu represiuni.

În instituțiile de învățământ va avea loc „Săptămâna Memoriei și Recunoștinței”, fiind proiectate filme, organizate dezbateri, ore publice, vizite la muzee, concursuri cu referire la regimul totalitar, deportări și foametea provocată de sovietici în Basarabia.

Totodată, se va investi în edificarea monumentelor pentru eroii rezistenței anti-comuniste.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: