Partidul „Șor”, lovit în conturi. Cine a lăsat-o fără bani pe Violeta Ivanov, candidată la președinție

Partidul „Șor” susține că la alegeri, s-a confruntat cu situații de discriminare, pentru că băncile din Moldova refuză să deschidă formațiunii un cont electoral sau pur și simplu nu răspund la cererile de deschidere a contului. CEC consideră că „se creează artificial condiții dezavantajoase” față de Violeta Ivanov, candidata Partidului „Șor”. Iar cei de la Banca Națională au reamintit despre Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și au menționat că băncile comerciale decid de sine stătător în privința deschiderii contului, bazându-se pe evaluarea riscurilor.

Reglarea de conturi

Partidul „Șor” consideră că Violeta Ivanov, candidata lor la alegerile prezidențiale, dar și toată formațiunea politică sunt discriminate din cauza „unor înțelegeri dintre structurile de stat și băncile comerciale”. Ei au făcut această declarație în cadrul conferinței de presă din 6 octombrie.

Dmitrii Cazac, juristul partidului, a menționat că, cu doar câteva luni înainte de campania electorală, banca comercială cu care partidul a colaborat anterior, a reziliat unilateral contractul cu formațiunea politică. Partidul „Șor” s-a adresat în judecată, aceasta stablind că banca trebuie să continue să deservească conturile partidului în timpul litigiului. Dar banca așa și nu a deschis contul.

Denis Ulanov, deputat al Partidului „Șor”, a comunicat în cadrul conferinței de presă că formațiunea politică s-a adresat către alte bănci comerciale, dar acelea au refuzat să deservească partidul sau au lăsat adresările fără răspuns.

În legătură cu aceasta, partidul s-a adresat către Comisia Electorală Centrală, care a retransmis adresarea Băncii Naționale.

„Cei de la BNM au răspuns că nu sunt împuterniciți să sancționeze băncile pentru neîndeplinirea obligațiilor conform contractului, că nu au împuterniciri să oblige băncile să deschidă un cont, deși prezența unui cont bancar la persoanele juridice este condiționată prin lege și în general, asemenea chestiuni nu țin de competența lor”, a spus Cazac.

Denis Ulanov a declarat că CEC și BNM „contribuie la încălcarea libertății de exprimare și a libertății concurenței în procesul electoral” și că execută „un ordin politic”. El a mai spus că Partidul „Șor” va cere demiterea funcționarilor de la CEC și de la BNM, dacă problema nu va fi soluționată.

Este discriminare?

În anul 2018, cu o situație asemănătoare s-a confruntat Alexandr Roșco, candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău din partea Partidului „Casa Noastră – Moldova” (actualmente, Partidul Stânga Europeană). O bancă comercială la care acesta s-a adresat i-a refuzat deschiderea contului, iar altă bancă a tărăgănat răspunsul.

Partidul s-a adresat în instanța de judecată. O jumătate de an mai târziu, după alegeri, instanța i-a permis lui Roșco să-și deschidă un cont electoral și a decis recuperarea cheltuielilor de judecată de la una dintre bănci, dar a refuzat să acorde despăgubiri pentru daune morale.

NM l-a întrebat pe Grigore Petrenco, liderul Partidului Stânga Europeană, dacă el consideră că situația actuală a Partidului „Șor” este discriminatorie. Petrenco a menționat că toate partidele politice trebuie să aibă condiții egale de participare la campania electorală, iar campania nu poate fi desfășurată fără un cont electoral.

„Însuși faptul că băncile iau decizia de a deschide sau nu un cont pentru un partid înseamnă încălcare a Codului electoral, în care se stipulează că partidele pot deschide un cont electoral. Este un serviciu, pe care băncile sunt obligate să-l ofere, indiferent dacă le place partidul sau nu. Mie nu-mi place Partidul „Șor”, îl consider parte a grupării criminale a lui Plahotniuc, dar dacă acest partid este înregistrat oficial și a devenit participant al campaniei electorale, banca nu are temei legal să nu deschidă contul electoral”, a spus Petrenco.

Ce spune CEC

Cei de la Comisia Electorală Centrală au comunicat că s-au adresat către BNM, bănci, comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe și către Comisia Națională a Pieței Financiare. „CEC, în calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea campaniilor electorale și a activității partidelor politice, precum și în calitate de organ de supraveghere a executării prevederilor Codului electoral și altor legi care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor, apreciază critic tratamentul instituțiilor bancare față de concurentul electoral Violeta Ivanov, candidată la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnată de Partidul Politic „Șor””, se spune în comunicatul publicat pe site-ul CEC.

Comisia consideră că „se creează artificial condiții dezavantajoase” față de Ivanov, în acest mod fiind încălcate prevederile legale, potrivit cărora concurenții electorali participă  pe bază de egalitate, beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor.

CEC a făcut un apel către instituțiile bancare și solicită intervenția comisiei parlamentare economie, buget și finanțe și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare „să acorde posibilități tuturor concurenților electorali să beneficieze de drepturi egale depline în materie de finanțare a campaniei electorale desfășurate”.

Ce spune Banca Națională

Banca Națională a comunicat că „deciziile privind inițierea, continuarea sau terminarea relației de afaceri cu fiecare client în parte se iau de către bancă de sine stătător, în funcție de riscul asociat clientului și tranzacțiilor acestuia”. Despre aceasta se menționează într-un comunicat de presă al BNM publicat pe 6 octombrie. Banca Națională consideră că în luarea deciziilor, băncile trebuie să țină cont de cadrul normativ în vigoare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, care stabilește, între altele, obligația băncilor „de a aplica anumite măsuri de precauție și precauție sporită în relațiile cu clienții lor și să asigure efectuarea unei analize abordate pe risc a acestor relații”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: