Partidul „Șor”, lovit în conturi. Cine a lăsat-o fără bani pe Violeta Ivanov, candidată la președinție

Partidul „Șor” susține că la alegeri, s-a confruntat cu situații de discriminare, pentru că băncile din Moldova refuză să deschidă formațiunii un cont electoral sau pur și simplu nu răspund la cererile de deschidere a contului. CEC consideră că „se creează artificial condiții dezavantajoase” față de Violeta Ivanov, candidata Partidului „Șor”. Iar cei de la Banca Națională au reamintit despre Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și au menționat că băncile comerciale decid de sine stătător în privința deschiderii contului, bazându-se pe evaluarea riscurilor.

Reglarea de conturi

Partidul „Șor” consideră că Violeta Ivanov, candidata lor la alegerile prezidențiale, dar și toată formațiunea politică sunt discriminate din cauza „unor înțelegeri dintre structurile de stat și băncile comerciale”. Ei au făcut această declarație în cadrul conferinței de presă din 6 octombrie.

Dmitrii Cazac, juristul partidului, a menționat că, cu doar câteva luni înainte de campania electorală, banca comercială cu care partidul a colaborat anterior, a reziliat unilateral contractul cu formațiunea politică. Partidul „Șor” s-a adresat în judecată, aceasta stablind că banca trebuie să continue să deservească conturile partidului în timpul litigiului. Dar banca așa și nu a deschis contul.

Denis Ulanov, deputat al Partidului „Șor”, a comunicat în cadrul conferinței de presă că formațiunea politică s-a adresat către alte bănci comerciale, dar acelea au refuzat să deservească partidul sau au lăsat adresările fără răspuns.

În legătură cu aceasta, partidul s-a adresat către Comisia Electorală Centrală, care a retransmis adresarea Băncii Naționale.

„Cei de la BNM au răspuns că nu sunt împuterniciți să sancționeze băncile pentru neîndeplinirea obligațiilor conform contractului, că nu au împuterniciri să oblige băncile să deschidă un cont, deși prezența unui cont bancar la persoanele juridice este condiționată prin lege și în general, asemenea chestiuni nu țin de competența lor”, a spus Cazac.

Denis Ulanov a declarat că CEC și BNM „contribuie la încălcarea libertății de exprimare și a libertății concurenței în procesul electoral” și că execută „un ordin politic”. El a mai spus că Partidul „Șor” va cere demiterea funcționarilor de la CEC și de la BNM, dacă problema nu va fi soluționată.

Este discriminare?

În anul 2018, cu o situație asemănătoare s-a confruntat Alexandr Roșco, candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău din partea Partidului „Casa Noastră – Moldova” (actualmente, Partidul Stânga Europeană). O bancă comercială la care acesta s-a adresat i-a refuzat deschiderea contului, iar altă bancă a tărăgănat răspunsul.

Partidul s-a adresat în instanța de judecată. O jumătate de an mai târziu, după alegeri, instanța i-a permis lui Roșco să-și deschidă un cont electoral și a decis recuperarea cheltuielilor de judecată de la una dintre bănci, dar a refuzat să acorde despăgubiri pentru daune morale.

NM l-a întrebat pe Grigore Petrenco, liderul Partidului Stânga Europeană, dacă el consideră că situația actuală a Partidului „Șor” este discriminatorie. Petrenco a menționat că toate partidele politice trebuie să aibă condiții egale de participare la campania electorală, iar campania nu poate fi desfășurată fără un cont electoral.

„Însuși faptul că băncile iau decizia de a deschide sau nu un cont pentru un partid înseamnă încălcare a Codului electoral, în care se stipulează că partidele pot deschide un cont electoral. Este un serviciu, pe care băncile sunt obligate să-l ofere, indiferent dacă le place partidul sau nu. Mie nu-mi place Partidul „Șor”, îl consider parte a grupării criminale a lui Plahotniuc, dar dacă acest partid este înregistrat oficial și a devenit participant al campaniei electorale, banca nu are temei legal să nu deschidă contul electoral”, a spus Petrenco.

Ce spune CEC

Cei de la Comisia Electorală Centrală au comunicat că s-au adresat către BNM, bănci, comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe și către Comisia Națională a Pieței Financiare. „CEC, în calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea campaniilor electorale și a activității partidelor politice, precum și în calitate de organ de supraveghere a executării prevederilor Codului electoral și altor legi care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor, apreciază critic tratamentul instituțiilor bancare față de concurentul electoral Violeta Ivanov, candidată la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnată de Partidul Politic „Șor””, se spune în comunicatul publicat pe site-ul CEC.

Comisia consideră că „se creează artificial condiții dezavantajoase” față de Ivanov, în acest mod fiind încălcate prevederile legale, potrivit cărora concurenții electorali participă  pe bază de egalitate, beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor.

CEC a făcut un apel către instituțiile bancare și solicită intervenția comisiei parlamentare economie, buget și finanțe și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare „să acorde posibilități tuturor concurenților electorali să beneficieze de drepturi egale depline în materie de finanțare a campaniei electorale desfășurate”.

Ce spune Banca Națională

Banca Națională a comunicat că „deciziile privind inițierea, continuarea sau terminarea relației de afaceri cu fiecare client în parte se iau de către bancă de sine stătător, în funcție de riscul asociat clientului și tranzacțiilor acestuia”. Despre aceasta se menționează într-un comunicat de presă al BNM publicat pe 6 octombrie. Banca Națională consideră că în luarea deciziilor, băncile trebuie să țină cont de cadrul normativ în vigoare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, care stabilește, între altele, obligația băncilor „de a aplica anumite măsuri de precauție și precauție sporită în relațiile cu clienții lor și să asigure efectuarea unei analize abordate pe risc a acestor relații”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: