litvinenco
Максим Андреев, NewsMaker

PAS a contestat la Curtea Constituțională decizia de declarare a stării de urgență (VIDEO)

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus o sesizare la Curtea Constituțională, cu privire la declararea neconstituționalității actelor normative care țin de declararea stării de urgență. Anunțul a fost făcut de către deputatul Sergiu Litvinenco, în cadrul unei conferințe de presă din 9 aprilie.

Sergiu Litvinenco a declarat că s-au încălcat mai multe prevederi legale și constituționale:

„Dincolo de faptul că această stare de urgență este un fake ordinar, s-au încălcat mai multe prevederi legale și constituționale. Guvernul nu avea dreptul să propună starea de urgență pentru că este în exercițiu și nu este plenipotențiar, pe de altă parte parlamentul nu putea să voteze starea de urgență, întrucât proiectul hotărârii parlamentului a fost propus de un grup de deputați. Ce au făcut ei este un „artificiu” juridic””, a argumentat Litvinenco.

Potrivit parlamentarului PAS, un al doilea argument de neconstituționalitate ține de articolul 23 din Constituție – principiul calității legii.

„Prin propunerea respectivă, nu s-a regăsit nicio măsură concretă care ar urma să fie îndeplinită de organele statului în perioada stării de urgență. Nu există nicio claritate cu privire la actul normativ care a fost adoptat”, a mai spus Litvinenco.

***

Pe 31 martie, deputații au votat pentru introducerea stării de urgență până la data de 30 mai 2021. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu votul a 52 de deputați. Prmeierul interimar Aureliu Ciocoi nu a prezentat, însă, în plenul parlamentului și un plan cu privire la lista de restricții care urmează să fie impuse.

Lista cu măsurile impuse în contextul stării de urgență a fost publicată abia pe 2 aprilie. Pe 8 aprilie, mai multe prevederi au fost revizuite.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spital Pelican Oradea

Jumătate dintre familiile persoanelor aflate în moarte cerebrală refuză să doneze organe. Câți pacienți așteaptă un transplant în Moldova

Jumătate dintre familiile persoanelor aflate în moarte cerebrală au refuzat, în 2025, prelevarea organelor pentru transplant. Între timp, 105 pacienți din Republica Moldova așteaptă un rinichi sau un ficat compatibil, relatează Moldova 1.

Refuzul donării variază de la an la an. Cea mai mică rată de refuz înregistrată a fost de 33%, iar cea mai mare – de aproximativ 70%. În anul trecut, rata refuzului donării a fost de circa 50%”, a declarat directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc.

Dintre pacienții aflați pe lista de așteptare, 38 au nevoie de un rinichi, iar 67 – de un ficat. De la începutul anului, în Republica Moldova au fost realizate 12 transplanturi de organe – șase renale și șase hepatice. În tot anul 2025 au fost efectuate 16 astfel de intervenții.

Potrivit Agenției de Transplant, numărul intervențiilor depinde direct de numărul donatorilor aflați în moarte cerebrală. Dacă în 2025 au fost înregistrați 14 donatori, de la începutul acestui an au fost deja 10.

Potrivit lui Romaniuc, printre principalele probleme se numără lipsa specialiștilor, în special a coordonatorilor de transplant, dar și necesitatea unei informări mai bune a populației despre importanța donării de organe.

Un transplant hepatic costă 1,16 milioane de lei și este cea mai scumpă intervenție de acest tip finanțată din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Un transplant renal costă aproximativ 265 000 de lei, iar unul de cornee – circa 23 000 de lei.

În ultimii 10 ani, transplanturile de organe au salvat peste 200 de vieți în Republica Moldova – mai mult de 110 prin transplant renal și aproximativ 90 prin transplant hepatic. Cel mai tânăr pacient transplantat avea un an și șapte luni.

Pentru 2026, autoritățile și-au propus să crească numărul transplanturilor de organe la 20. În fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost prevăzute 16,6 milioane de lei pentru 132 de transplanturi.

În Republica Moldova nu sunt efectuate, deocamdată, transplanturi de celule stem, pancreas sau intestin. Pacienții care au nevoie de astfel de intervenții pot fi tratați în țări precum România, Italia, Franța, Marea Britanie sau Turcia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: