litvinenco
Максим Андреев, NewsMaker

PAS a contestat la Curtea Constituțională decizia de declarare a stării de urgență (VIDEO)

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus o sesizare la Curtea Constituțională, cu privire la declararea neconstituționalității actelor normative care țin de declararea stării de urgență. Anunțul a fost făcut de către deputatul Sergiu Litvinenco, în cadrul unei conferințe de presă din 9 aprilie.

Sergiu Litvinenco a declarat că s-au încălcat mai multe prevederi legale și constituționale:

„Dincolo de faptul că această stare de urgență este un fake ordinar, s-au încălcat mai multe prevederi legale și constituționale. Guvernul nu avea dreptul să propună starea de urgență pentru că este în exercițiu și nu este plenipotențiar, pe de altă parte parlamentul nu putea să voteze starea de urgență, întrucât proiectul hotărârii parlamentului a fost propus de un grup de deputați. Ce au făcut ei este un „artificiu” juridic””, a argumentat Litvinenco.

Potrivit parlamentarului PAS, un al doilea argument de neconstituționalitate ține de articolul 23 din Constituție – principiul calității legii.

„Prin propunerea respectivă, nu s-a regăsit nicio măsură concretă care ar urma să fie îndeplinită de organele statului în perioada stării de urgență. Nu există nicio claritate cu privire la actul normativ care a fost adoptat”, a mai spus Litvinenco.

***

Pe 31 martie, deputații au votat pentru introducerea stării de urgență până la data de 30 mai 2021. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu votul a 52 de deputați. Prmeierul interimar Aureliu Ciocoi nu a prezentat, însă, în plenul parlamentului și un plan cu privire la lista de restricții care urmează să fie impuse.

Lista cu măsurile impuse în contextul stării de urgență a fost publicată abia pe 2 aprilie. Pe 8 aprilie, mai multe prevederi au fost revizuite.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: