crimemoldova.com

PAS caută patru voturi în Parlament pentru a schimba sintagma „limba moldovenească” din Constituție

Modificarea sintagmei „limba moldovenească” din Constituție nu poate fi realizată în prezent, din cauza că inițiativa nu ar avea suficientă susținere în Parlament. Declarații în acest sens au fost făcute de președinta țării, Maia Sandu, și speakerul Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit oficialilor, pentru introducerea glotonimului „limba română” este nevoie de încă patru voturi în Parlament, pe care partidul de guvernământ nu a reușit, deocamdată, să le identifice.

„Noi vorbim limba română și sărbătorim limba română. În Constituție, din păcate, în continuare este scris limba moldovenească. Partidul de la guvernare poate să caute patru voturi, dar problema e că nu le poate găsi și din păcate suntem în continuare în această situație. (…) Facem ce putem pornind de la anumite constrângeri. Constrângerea este că nu există astăzi o majoritate constituțională în Parlament care să recunoască care e denumirea adevărată a limbii”, a declarat șefa statului, Maia Sandu, în cadrul emisiunii „Puncte de reflecții” cu Valentina Ursu, de la Vocea Basarabiei.

La rândul său, speakerul Parlamentului spune că nu supune votului modificarea articolului 13 din Constituție așa cum nu își dorește să „irosească o șansă”. Parlamentarul se arată convins că, în timp, sintagma „limba moldovenească” va fi modificată în Constituție cu „limba română”. Când, însă, ar urma să se întâmple acest lucru, nu poate spune, așa cum nu există suficiente voturi în Legislativ care să susțină propunerea.

„Consider că nu trebuie pur li simplu să bifăm că am încercat. Trebuie să recunoaștem că acum nu avem voturile necesare și eu nu aș vrea să fiu cel care pune la vor pur și simplu irosirea unei șanse. Dar eu am încrederea și văd și în discursul public a celor care se pretind „moldoveniști” sau stataliști că ei tot mai mult și mai mult acceptă voluntar sau involuntar că este limba română. Cred că într-o bună zi acesta va deveni un gest pe care va trebui să îl facem”, a declarat Igor Grosu pentru presă, după ce a depus astăzi flori la bustul poetului Mihai Eminescu.

Precizăm că articolul 13 din Constituție prevede că în Republica Moldova „limba de stat este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituțională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire este prevăzută în Declarația de Independență, act care e mai presus decât Constituția.

Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

captură foto/privesc.ru

După mai bine de 30 de ani, Vladimir Voronin pleacă de la conducerea PCRM. Cine îi ia locul

După mai bine de trei decenii în care a condus Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin nu va mai fi președinte al formațiunii. Decizia a fost luată în cadrul celui de-al XI-lea Congres al PCRM, desfășurat pe 6 iunie la Chișinău. În locul său a fost aleasă deputata Diana Caraman, care va prelua conducerea partidului. În același timp, Voronin a fost desemnat președinte de onoare al formațiunii, în semn de recunoaștere a rolului său în fondarea și consolidarea PCRM. Congresul a reunit 254 de delegați din toate raioanele și municipiile țării.

„Astăzi pentru mine este o zi specială. Prin decizia celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova mi-a fost acordată înalta încredere de a conduce PCRM”, a declarat Diana Caraman.

Caraman a afirmat că PCRM are „o istorie bogată, bazată pe principii de justiție socială, statalitate, suveranitate și respect față de omul muncii”.

Ea a mai spus că partidul intră într-o nouă etapă de dezvoltare și trebuie să devină „mai puternic, mai modern și mai apropiat de oameni”.

„Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a partidului. Păstrând fidelitatea față de valorile și tradițiile noastre, trebuie să devenim mai puternici, mai moderni și mai aproape de oameni”, a adăugat ea.

Noua lideră a PCRM a mai declarat că urmează „multă muncă”, dar că împreună vor reuși să depășească provocările.

Congresul a mai aprobat o nouă redacție a programului politic al PCRM și a ales componența actualizată a Comitetului Central și a Comisiei de Revizie. În structura de conducere au fost desemnați și noii secretari ai Comitetului Central.

Noua conducere susține într-un comunicat, că partidul intră într-o etapă de „reînnoire”, păstrând însă direcțiile ideologice tradiționale și obiectivele privind „suveranitatea, statalitatea și justiția socială”.

***

Vladimir Voronin are o carieră politică de peste patru decenii. În perioada sovietică a fost deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, ulterior ministru de interne al RSSM între 1989 și 1990. În 1993 a devenit co-președinte al comitetului organizatoric de creare a PCRM, iar din 1994 a condus partidul.

În 2001, PCRM a obținut majoritatea parlamentară, iar Voronin a fost ales președinte al Republicii Moldova, funcție pe care a deținut-o până în 2009, perioadă în care comuniștii au guvernat timp de opt ani.

După alegerile din aprilie 2009 și protestele de la Chișinău, partidul a pierdut ulterior controlul politic, iar în septembrie 2009 Voronin a părăsit funcția de șef al statului.

În anii următori, PCRM a intrat într-un declin electoral, nereușind să mai revină la rezultatele anterioare. La alegerile parlamentare din 2019, PCRM a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa, nereușind să intre în Parlament, obținând 3,76% din voturi.

La alegerile parlamentare din 2021, formațiunea a revenit în Legislativ în bloc cu socialiștii, obținând un număr de 10 mandate, inclusiv pentru Vladimir Voronin.

La alegerile parlamentare din 2025, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM a făcut parte din componența Blocului „Patriotic”, format din PSRM, PCRM, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei”. Blocul a fost constituit înaintea scrutinului, însă componența sa s-a modificat în ultimele zile ale campaniei, după excluderea din cursă a Partidului „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah.

În urma rezultatelor obținute la alegeri, PCRM a acumulat 8 mandate de deputat în Parlament.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: