crimemoldova.com

PAS caută patru voturi în Parlament pentru a schimba sintagma „limba moldovenească” din Constituție

Modificarea sintagmei „limba moldovenească” din Constituție nu poate fi realizată în prezent, din cauza că inițiativa nu ar avea suficientă susținere în Parlament. Declarații în acest sens au fost făcute de președinta țării, Maia Sandu, și speakerul Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit oficialilor, pentru introducerea glotonimului „limba română” este nevoie de încă patru voturi în Parlament, pe care partidul de guvernământ nu a reușit, deocamdată, să le identifice.

„Noi vorbim limba română și sărbătorim limba română. În Constituție, din păcate, în continuare este scris limba moldovenească. Partidul de la guvernare poate să caute patru voturi, dar problema e că nu le poate găsi și din păcate suntem în continuare în această situație. (…) Facem ce putem pornind de la anumite constrângeri. Constrângerea este că nu există astăzi o majoritate constituțională în Parlament care să recunoască care e denumirea adevărată a limbii”, a declarat șefa statului, Maia Sandu, în cadrul emisiunii „Puncte de reflecții” cu Valentina Ursu, de la Vocea Basarabiei.

La rândul său, speakerul Parlamentului spune că nu supune votului modificarea articolului 13 din Constituție așa cum nu își dorește să „irosească o șansă”. Parlamentarul se arată convins că, în timp, sintagma „limba moldovenească” va fi modificată în Constituție cu „limba română”. Când, însă, ar urma să se întâmple acest lucru, nu poate spune, așa cum nu există suficiente voturi în Legislativ care să susțină propunerea.

„Consider că nu trebuie pur li simplu să bifăm că am încercat. Trebuie să recunoaștem că acum nu avem voturile necesare și eu nu aș vrea să fiu cel care pune la vor pur și simplu irosirea unei șanse. Dar eu am încrederea și văd și în discursul public a celor care se pretind „moldoveniști” sau stataliști că ei tot mai mult și mai mult acceptă voluntar sau involuntar că este limba română. Cred că într-o bună zi acesta va deveni un gest pe care va trebui să îl facem”, a declarat Igor Grosu pentru presă, după ce a depus astăzi flori la bustul poetului Mihai Eminescu.

Precizăm că articolul 13 din Constituție prevede că în Republica Moldova „limba de stat este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituțională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire este prevăzută în Declarația de Independență, act care e mai presus decât Constituția.

Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Constantinov a schimbat trei automobile pentru a ajunge în regiunea transnistreană – șeful IGP

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea transnistreană. Acesta a intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de a fi condamnat la 12 ani de închisoare. Cel puțin asta a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 29 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

„La data de 25, deci cu o zi mai devreme de data pronunțării sentinței respective, cetățeanul Constantinov, cu suportul și altor persoane bineînțeles, a reușit să se deplaseze, prin diferite forme de a induce în eroare unele instituții, spre regiunea transnistreană. (…) Cam în jurul amiezii, persoana respectivă a intrat în regiunea transnistreană”, a declarat Cernăuțeanu. „Noi am stabilit traseul din ziua de 25, începând cu orele 10. (…) Unde s-a deplasat, unde a coborât dintr-un mijloc de transport, unde a urcat în alt mijloc, unde a schimbat al treilea mijloc de transport, cum a ajuns în regiunea transnistreană. (…) Din măsurile speciale de investigație s-a constatat că el este în stânga Nistrului, a ajuns la data de 25, la amiază”, a adăugat șeful IGP.

Potrivit lui Cernăuțeanu, „până la data de 26, atunci când Constantinov a fost condamnat, în privința lui lui nu au fost stabilite acțiuni de căutare”.

„Dosarul, odată ce ajunge în instanța de judecată, aceste sarcini le poate stabili doar judecătorul la solicitarea procurorului. Unica solicitare sau interdicție care era în raport cu domnul Constantinov era nepărăsirea teritoriului Republicii Moldova. (…) Orice acțiune, dacă până la data de 26, se făcea de către poliție – filaj, căutare, reținere – era în afara cadrului legal. Nu era autorizată de către judecători”, a precizat șeful IGP. „În cazul lui Guțul a fost pusă sarcină poliției – am monitorizat acest proces, deoarece era, prin hotărârea instanței, această sarcină impusă nouă. (…) În cazul lui Constantinov, noi nu am avut o astfel de sarcină. (…) Dacă judecătorul punea sarcina că poliția trebuie să monitorizeze sau să țină controlul, cu siguranță asiguram monitorizarea”, a mai spus Cernăuțeanu.

Șeful IGP a declarat că „în regiunea transnistreană, instituțiile statului constituționale din Republica Moldova nu au acces”. „Orice deplasare sau măsură ipotetic să o desfășori în stânga Nistrului… noi supunem riscului acei angajați”, a conchis șeful Inspectoratului.

***

Pe 26 decembrie, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu prin decizia Judecătoriei Comrat. Instanța a mai dispus încasarea a peste 40 milioane de lei din contul inculpatului pentru cheltuieli de judecată și prejudiciu moral și material, precum și l-a privat de dreptul de exercita o anumită activitate pentru 5 ani.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar instanța a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv de la momentul reținerii. Ulterior, IGP a anunțat că a inițiat un dosar de căutare în baza căruia fostul președinte al legislativului de la Comrat urmează să fie localizat și reținut.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”.

Precizăm că acesta nu este primul caz de condamnare cu rezonanță din acest an în care inculpatul a reușit să se sustragă justiției. Și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale înainte de pronunțarea sentințelor de condamnare la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Potrivit autorităților, cei doi s-ar ascunde, la fel, în regiunea din stânga Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: