Colaj/G4Media

UPDATE Patru politicieni pro-ruși moldoveni, interziși în România. Motivul – pericol pentru securitatea națională

Polițiștii de frontieră din România au refuzat în 2024 intrarea în România a patru politicieni pro-ruși din Republica Moldova care, anterior, primiseră interdicții de acces în țara noastră pe câte 5 ani. E vorba despre Maxim Moroșan, Alexandru Beșchieru, Veaceslav Lupov și Igor Tuleanțev. Cei patru au fost întorși de la graniță și, ulterior, au cerut instanțelor din Iași și București anularea acestor măsuri. În timpul proceselor intentate de trei dintre cei de mai sus, Poliția de Frontieră a transmis că interdicțiile au fost dictate de Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul Afacerilor Interne sub motivația de ”pericol pentru apărarea și securitatea națională”, respectiv pentru că ”finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”. Multe dintre informațiile din aceste cazuri sunt clasificate, transmite G4Media.

UPDATE Într-un mesaj pe canalul său de Telegram, Moroșan a răspuns informațiilor publicate de G4Media.

„Aceste informații sunt false și au un impact grav asupra reputației mele. Începând din mai 2024, am încercat pentru prima dată să vizitez România sau orice altă țară a Uniunii Europene. În prezent, se află în desfășurare un proces judiciar în România, iar eu pregătesc o plângere oficială împotriva tuturor portalurilor care au răspândit aceste minciuni”, a afirmat Moroșan.

„Dacă informațiile se vor dovedi false, aceste articole trebuie retrase și portalurile vor fi obligate să își ceară public scuze. În caz contrar, își vor asuma răspunderea legală și vor fi nevoite să își ceară scuze într-un alt format, conform deciziei instanței”, a scris el.

Știre inițială

O sursă apropiată situației a declarat pentru G4Media.ro că trei dintre reclamanți au primit interdicție după ce, în martie 2024, ar fi luat parte la organizarea/ar fi intenționat să vină din Republica Moldova la București pentru a participa la un protest. Șeful poliției din Republica Moldova a declarat atunci că la acest protest urmau să ia parte circa 200 de basarabeni, finanțați de fugarul pro-rus Ilan Șor și aflați în legătură cu partidul AUR.

Din informațiile G4Media.ro, care a consultat documente din dosarele de la instanțe, în toate cele patru cazuri, cetățenii moldoveni au interzis să intre în România pentru 5 ani, în unul dintre cazuri măsura intrând în vigoare în 2022, iar în celelalte – în 2024.

Maxim Moroșan a contestat la Curtea de Apel București decizia de interdicție de a intra în România între 2022 și 2027. Conform unor acte depuse la dosar, Moroșan a intenționat să intre în țara noastră pe 9 aprilie 2024, prin punctul de trecere a frontierei de la Sculeni, ”dorind să ajungă în municipiul Iași, iar apoi în municipiul Reșița, respectiv municipiul Timișoara, în vederea participării la o serie de întâlniri cu caracter politic.”

Ulterior, el a cerut lămuriri în scris de la Poliția de Frontieră și, apoi, invocând ”pe de o parte, că situația sa juridică nu ridică îndoieli cu privire la integritatea sa comportamentală și morală, iar pe de altă parte, lipsa oricăror antecedente penale, precum și lipsa oricăror relații defectuoase de orice natură cu persoane de drept public sau privat de naționalitate română”, a contestat măsura la Curtea de Apel București.

Pe 7 martie 2019, Maxim Moroșan a publicat o fotografie de la Kremlin, în care ținea în mână o diplomă de recunoștință pentru un concert pe care l-a avut acolo și că, într-un interviu, fiind întrebat dacă a dat mâna cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că nu, dar că „într-o zi acest lucru cu siguranță se va întâmpla”.
În vara anului trecut, el a fost arestat după ce a luat parte la o bătaie într-un restaurant din Bălți, acuzația fiind de huliganism.

Alexandru Beșchieru și Veaceslav Lupov au contestat în aceeași zi din octombrie 2024, la Tribunalul Iași, interdicțiile aflate pe numele lor. Ambele dosare nu au stabilit, până acum, un prim termen de judecată.

În dosarul său, Beșchieru a relatat faptul că a dorit să intre în România pe 6 iulie 2024, prin punctul de trecere a frontierei Oancea, ca să meargă mai departe cu familia, în vacanță în Grecia.

La rândul său, în acțiunea depusă la Iași, Lupov a susținut că a vrut să facă același lucru pe 4 iulie 2024, prin același loc, pentru a se deplasa la un festival în Bulgaria. Ambilor li s-a comunicat că pe numele lor există interdicție de intrare în țara noastră, pe 5 ani, și au fost obligați să se întoarcă din drum.

Din răspunsurile primite ulterior ca urmare a demersurilor de anulare a măsurii, Beșchieru și Lupov au aflat că, în cazul lor, temeiul măsurii a fost identic și dictat de Ministerul Afacerilor Interne, care prevede nepermiterea intrării în România pentru cei care ”sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”. Ambii reclamanți cer anularea interdicțiilor pe motiv că documentul de la Frontieră nu conține elemente mimimale de motivare și nici motivul explicit al refuzului.

Igor Tuleanțev a contestat la Curtea de Apel București actul prin care, pe 9 septembrie 2024, i-a fost refuzat accesul în România prin punctul de trecere Albița. Primul termen al procesului său este programat pe 26 februarie 2025.
În 2015, Tuleanțev, pe atunci liderul Ligii Tineretului Rus din Republica Moldova a venit la București și a vizitat Palatul Parlamentului, postând o fotografie din interior și următorul text în limba rusă: ”România. Clădirea Parlamentului. Bucureștiul este al nostru. Iată adevărata mână a Moldovei. Îi vom învăța să-și iubească Patria”.

În 2012, la inițiativa lui Tuleanțev, pe fațada mai multor clădiri din Chișinău au fost amplasate bannere în susținerea lui Vladimir Putin, pe atunci candidat la funcția de președinte al Federației Ruse. Igor Tuleanțev mai este cunoscut și pentru declarațiile sale antieuropene. A fost surprins și în compania lui Dmitri Rogozin, vicepremierul rus care a fost declarat persona non-grata pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul integral îl puteți citi AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: