Victoriabank vine cu o noutate bună pentru persoanele juridice care vor să-și extindă posibilitățile de plată oferite clienților. Acum, în premieră la Victoriabank, persoanele juridice pot să lege cardul Visa Business de un cont PayPal Business.
Această nouă opțiune oferă oricărei companii locale posibilitatea de a atrage mai mulți clienții din țară și de peste hotare, având un instrument adițional pentru a-și vinde produsele și serviciile.
„În contextul globalizării și al creșterii vânzărilor de produse și servicii pe online, tot mai mulți comercianți locali simt nevoia diversificării sistemelor de procesare a plăților. În acest sens, Victoriabank continuă să furnizeze clienților săi soluții digitale inovative, ajustate standardelor internaționale. Digitalizarea serviciilor bancare este și va fi o direcție prioritară a activității noastre, pe care o dezvoltăm încontinuu”, a declarat Ina Gherman, Director Carduri Comercial
PayPal este unul dintre cei mai cunoscuți furnizori de servicii de plată online (PSP) din lume. Un cont PayPal Business simplifică acceptarea și procesarea plăților cu cardul de credit și cu cel de debit în peste 100 de valute din peste 200 de țări. De asemenea, PayPal are peste 320 de milioane de conturi active.
Victoriabank investește în digitalizare
În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Victoriabank este prima bancă care a introdus plățile cu telefonul, prin aplicația gratuită VB24 Pay, iar în 2019 – plățile cu Garmin Pay. Utilizatorii de carduri își pot gestiona conturile de la distanță, prin: VB24 Web, VB24 Mobile, iar persoanele juridice – prin VB24 Business. Victoriabank este inclusă în Registrul global al furnizorilor de servicii Visa în ceea ce privește securitatea plăților digitale.
Republica Moldova nu este pe deplin pregătită să gestioneze eficient fondurile europene din Planul de creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Declarația a fost făcută de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, într-un interviu pentru NewsMaker.
Oficiala europeană a precizat că este nevoie de investiții urgente în resursa umană și în capacitatea administrativă a instituțiilor publice din Republica Moldova. Potrivit ei, lipsa specialiștilor bine pregătiți la nivel local, inclusiv în primării, reprezintă un obstacol major în atragerea și gestionarea fondurilor europene.
„Mai e de lucru. (…) Avem nevoie de asistenți sociali bine pregătiți, prezenți pe teren, de dascăli, de consilieri, de psihologi, de pedagogi. Avem nevoie de funcționari în primării capabili să scrie proiecte. Avem nevoie de consultanți pregătiți, profesioniști, integri. Este de lucru și înțeleg că aici este o mare provocare. (…) Numai dacă și când Moldova va ajunge parte a Uniunii Europene va putea beneficia de programe de consilidare a capacităților administrative, dar în această etapă e nevoie să-și mobilizeze resursele pentru a putea să-și gestioneze aceste 2 miliarde de euro din Planul de creștere”, a declarat Roxana Mînzatu.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene avertizează că perioada de implementare este scurtă, iar autoritățile trebuie să mențină un ritm alert pentru a nu rata oportunitățile oferite de Planul de Creștere: „Sunt doar trei ani la dispoziție și e important să continuăm într-un ritm bun”.
Din totalul de 1,9 miliarde de euro prevăzut în Planul de creștere, aproximativ 240 de milioane sunt alocate pentru educație, dezvoltarea competențelor, formare profesională și politici sociale, susține oficiala europeană. Potrivit ei, Guvernul Republicii Moldova are flexibilitate de a-și stabili prioritățile, în funcție de nevoile țării.
„Pentru mine important este să văd că Republica Moldova investește în școli, în grădinițe, că-și atinge această țintă de creare a 5000 de locuri noi în creșe, pentru că servicii de îngrijire pentru copii înseamnă mămici care se pot întoarce la muncă și planul de creștere vizează un astfel de obiectiv. Astfel de priorități care sunt în planul de creștere să le văd concretizate ar însemna pentru mine mare lucru și cred că și pentru oamenii de rând. (…) Astea sunt exemple de investiții din Planul de creștere pe care aș vrea să le văd concretizate cât mai curând, dar țin până la urmă și de voința și de prioritățile Republicii Moldova”, a concluzionat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în interviul acordat pentru NewsMaker.
***
Planul de creștere economică de 1,9 miliarde de euro reprezintă cel mai mare sprijin financiar acordat vreodată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Asistența financiară este constituită din 520 de milioane de euro granturi și împrumuturi cu dobândă redusă de circa 1,4 miliarde de euro. Mijloacele financiare vor fi folosite în proiecte în agricultură, energetică, construcția de drumuri și poduri, lupta cu corupția și reforma justiției.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a anunțat, pe 11 iunie, că va contesta în instanță avizul emis de Consiliul pentru Egalitate, care a calificat denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” drept o formă de discriminare față de celelalte grupuri etnice din țară și a solicitat revizuirea acesteia.
„Ministerul Educației și Cercetării anunță că a luat act de avizul emis de Consiliul pentru Egalitate privind denumirea disciplinei „Istoria Românilor” și îl va contesta în instanță, considerând necesară clarificarea situației prin intermediul unei proceduri judiciare. MEC reiterează angajamentul său față de promovarea unei educații de calitate, bazată pe valori democratice, respect pentru diversitate și adevăr istoric, în conformitate cu standardele curriculare în vigoare și cu realitățile statului Republica Moldova”, au comunicat reprezentanții ministerului pe 11 iunie.
***
În luna iunie curent, Consiliul pentru Egalitate a declarat că denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” reprezintă o formă de discriminare directă față de celelalte grupuri etnice din Republica Moldova. Deși curriculumul actual include referințe la istoria și contribuțiile minorităților, Consiliul a atras atenția, într-un aviz, că denumirea disciplinei se concentrează exclusiv asupra unui singur grup etnic. În susținerea poziției sale, instituția a făcut trimitere la datele preliminare ale recensământului din 2024, potrivit cărora 77,2% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, iar 7,9% – români, urmați de ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, romi și alte grupuri etnice. În concluzie, Consiliul a recomandat Ministerului Educației să revizuiască denumirea disciplinei și să adopte o formulă „neutră” din punct de vedere etnic.
Ulterior, Partidul Național Moldovenesc (PNM), condus de Dragoș Galbur, a declarat că afirmațiile Consiliului pentru Egalitate reprezintă „o rușine instituțională” și „o reluare a politicilor staliniste de deznaționalizare”. Formațiunea a solicitat anularea „imediată” a poziției Consiliului pentru Egalitate.
În prezent, disciplina „Istoria românilor și universală” este predată în clasele gimnaziale și liceale din învățământul general. În clasa a XII-a, elevii pot alege disciplina ca probă de bacalaureat.
Ministra Justiției anunță sancțiuni în lanț, după ce ancheta inițiată de minister a scos la iveală aplicarea defectuoasă a modificărilor la Legea amnistiei – care au dus la eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață. Trei funcționari au fost suspendați, iar alți 16 angajați din sistemul penitenciar urmează să fie cercetați disciplinar și riscă inclusiv demiterea. Cei care au aplicat legea „neglijent sau cu interese” vor fi evaluați de comisiile disciplinare și sancționați.
„Vreau să anunț că 3 funcționari au fost suspendați, 10 angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și 6 din Penitenciarul 17 vor fi cercetați disciplinar. Alte 5 persoane care între timp nu mai sunt membri ai sistemului penitenciar ar putea fi cercetate în baza sesizărilor transmise organelor de urmărire penală”, a anunțat Veronica Mihailov-Moraru.
Ancheta internă, desfășurată timp de aproape două luni, a arătat că eliberarea deținuților condamnați pe viață a fost posibilă din cauza unor prevederi legale care au permis „prea facil” comutarea pedepsei, dar și pe fondul „lipsei de coordonare interinstituțională în vederea anticipării riscurilor”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
În acest context, oficiala a anunțat că vor fi propuse modificări legislative care să asigure evaluări bazate pe criterii mai clare și obiective, iar procesul de avizare a proiectelor de lege să fie unul riguros și bine coordonat. De asemenea, în sistemul penitenciar vor fi introduse filtre suplimentare, cu scopul de a reduce numărul evadărilor.
„Noi știm ce trebuie să facem în continuare Să reparăm erorile, să reformăm sistemul și să redăm cetățenilor acea încredere în siguranța publică și sistemul de drept”, a concluzionat ministra Justiției.
***
Amintim că nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate în aprilie. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe deputata Olesea Stamate, pe care o acuză că ar fi introdus trei amendamente la lege, care au permis eliberarea condamnaților. Parlamentara a respins acuzațiile și a rămas deputată neafiliată în Parlament.
În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.
Ancheta pe caz a fost inițiată pe 8 aprilie și s-a încheiat pe 5 iunie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președintele României, Nicușor Dan, a dat asigurări că va încerca să se implice personal pentru a identifica blocajul în procesul de redobândire a cetățeniei române. El a adăugat că orice informație venită din partea Republicii Moldova este binevenită pentru a simplifica procesul.
„Nu vreau să fac promisiuni în momentul acesta. În primul rând, după cum știți, noi avem un guvern interimar. Deci, prima preocupare pe care o am acum e să avem un guvern care să fie stabil și în momentul în care, asta înseamnă probabil două săptămâni din momentul acesta… și în momentul în care o să avem un responsabil acolo, la Autoritatea pentru Cetățenie, o să încerc să mă implic personal pentru ca să văd unde este blocajul pe procedură. Bineînțeles că este o experiență din partea dumneavoastră, orice fel de raport, informație din partea Republicii Moldova e binevenită despre cum putem să simplificăm procesul”, a comunicat Nicușor Dan la emisiunea În PROfunzime de la ProTV Chișinău.
Președintele României a mai spus că procesul este posibil de simplificat „mai ales acum, când pentru chestiuni care sunt foarte repetitive, inteligența artificială dă rezultate foarte bune”.
Menționăm că, pe 10 iunie, Nicușor Dan a întreprins o vizită în Republica Moldova. Aceasta a început cu o întrevedere cu Maia Sandu la Președinție. Președinții au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale, integrarea europeană a Republicii Moldova și dezvoltarea mijloacelor comune de răspuns la războiul hibrid al Rusiei. Ulterior, liderii au susținut o conferință de presă și au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare.
***
Potrivit datelor oferite de autoritățile române în iunie 2022, peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt deja cetățeni și ai României și alte peste 100.000 de persoane au depus cerere în România pentru a redobândi cetățenia acestui stat.
În martie 2025, în contextul procesului de redobândire a cetățeniei române, europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat că „s-au luat o serie de decizii discriminatorii la adresa cetățenilor din Republica Moldova”. „Din păcate, această lege a fost mutilată de foarte multe ori din rațiuni de neglijență instituțională”, a comunicat europarlamentarul român, adăugând că din punctul său de vedere „cetățenia română trebuie acordată imediat”.
Uniunea Europeană lucrează la un pachet de măsuri menit să întărească protecția socială a cetățenilor moldoveni care muncesc în țările membre ale Uniunii. Anunțul a fost făcut de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, într-un interviu pentru NewsMaker.
Potrivit acesteia, pachetul legislativ va fi prezentat la începutul anului viitor și va viza combaterea fenomenului cunoscut sub denumirea de „dumping social”.
„Atunci când muncitori din afara Uniunii vin în țări membre ale UE, de exemplu în sectorul construcțiilor, primesc salarii mici, fără asigurări sociale plătite, fără posibilitatea de a-și plăti o chirie, un spațiu de cazare adecvat. Lucrăm la legislație la nivel european. La începutul anului viitor vom propune un pachet de măsuri care vizează consolidarea rolului .autorității europene pentru muncă. Avem o astfel de instituție care exact cu asta se coupă – să controleze firmele care folosesc lucrători din state membre și care vin și din afara UE. Dorim să consolidăm rolul instituțiilor europene în domeniul muncii, astfel încât acestea să poată identifica astfel de cazuri și, dacă e necesar, să aplice sancțiuni”, a explicat Roxana Mînzatu.
Potrivit oficialei europene, este esențial ca toate statele membre ale Uniunii Europene să aplice standarde legislative clare în procesul de angajare a lucrătorilor din afara spațiului comunitar.”
„Este important ca fiecare muncitor care ajunge în Uniunea Europeană să beneficieze de același nivel de trai, de aceeași protecție, și să nu vină să lucreze pe salarii de mizerie, să nu aibă unde să doarmă”, a adăugat vicepreședinta Comisiei Europene.
Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în anii de independență, fiecare al patrulea cetățean al Republicii Moldova a plecat peste hotare, iar din regiunea transnistreană a emigrat fiecare al treilea locuitor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
