„Pentru cei care plâng după regimul sovietic am câteva întrebări”. Victimele deportărilor staliniste, comemorate în parlament

Victimele celui de-al doilea val al deportărilor staliniste, cel mai mare din Basarabia, au fost comemorate în Parlament. În cadrul ședinței din 4 iulie, deputații au ținut un minut de reculegere, după care au ascultat discursul parlamentarei PAS Valentina Ghețu, ai cărei părinți au fost deportați, ea fiind născută în Siberia. De asemenea, în holul Parlamentului au fost expuse documente de arhivă și fotografii cu victimele deportărilor.

Părinții Valentinei Ghețu locuiau în satul Zăbriceni, raionul Edineț. Aceasta s-a născut în Siberia, acolo unde au fost deportați părinții ei. Femeia i-a întrebat retoric pe deputați dacă și-ar dori să trăiască suferințele familiei sale.

„Prin câte greutăți, suferințe și chinuri am trecut noi, nu ajunge o viată întreagă să povestesc. Fiind limitați și lipsiți de drepturi, nu aveam dreptul de a depune actele pentru a studia la orice facultate decât la agricultură. Pentru cei care plâng după regimul sovietic am câteva întrebări: Ar vrea cineva dintre voi să fie deportat în vagoane de vite, în arșiță ? Să ajungă acolo unde nu-l așteaptă nimeni, sa ajungă în frig la minus 39 grade, la tăiat păduri? Ar vrea cineva să fie stigmatizat drept fascist sau chiabur? Ar vrea cineva ca în timpul lecției de istorie să fie scos în fața clasei și arătat cu degetul drept copil de chiabur? Ar vrea cineva să-i fie executați părinții sau bunici pentru că muncesc cinstit? Ar vrea cineva să nu-i fie permis să vorbească în limba maternă sau să nu fie la facultate? Ar vrea cineva să fie chemat la securitate doar pentru că poartă un tricou cu un artist de talie mondială? Eu am trecut prin toate acestea, am fost chemată și la KGB doar pentru că aveam pe tricou portretul lui Demis Roussos”, a menționat Valentina Ghețu.

Deputata a făcut apel la coeziune națională.

Dragi cetățeni ai Republicii Moldova, oameni de bună credință, hai să învățăm din lecția de istorie, din suferința bunicilor și părinților noștri și să ne unim pentru o Moldovă europeană. Fac apel la toții moldovenii de pretutindeni, să vă uniți pentru o Moldovă europeană”, a mai spus parlamentara.

Sâmbătă, 6 iulie, victimele celui mai mare val de deportări staliniste din Basarabia vor fi comemorate la monumentul din Aleea Deportaților din Capitală, începând cu orele 8.00. Tot sâmbătă, în centrul Capitalei vor fi instalate două vagoane similare celor de acum 75 de ani, în care au fost deportații zeci de mii de moldoveni. Astfel, pentru al doilea an consecutiv, vizitatorii vor avea posibilitatea să intre în vagoane, să răsfoiască cărți și memorii, ba chiar să își găsească rudele deportate în dosarele arhivei Naționale, sub îndrumarea ghizilor prezenți. Anul acesta va fi amenajată o bibliotecă cu 60 de titluri în cele două vagoane, vor fi expuse fotografii și alte mărturii. Expoziția dedicată celui mai are val de deportări este organizată de Guvern și  va fi accesibilă  publicului până pe 31 iulie 2024.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comunitatea rusă din Republica Moldova solicită președintei Maia Sandu, Parlamentului și Guvernului să renunțe la inițiativa de închidere a Centrului rus de știință și cultură din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă susținute pe 6 iunie, reprezentanții comunității au calificat decizia autorităților drept una abuzivă și discriminatorie față de minoritățile naționale, afirmând că motivele invocate pentru închiderea acestuia ar fi„nefondate și inventate”.

„Ne adresăm direct conducerii statului pentru a opri procesul de intimidare a cetățenilor și încercările de închidere a Centrului rus”, a declarat Ludmila Lașcionova, președinta Comunității ruse din Moldova. Potrivit ei, măsura ar încălca nu doar legislația națională, ci și acordul bilateral privind funcționarea centrelor culturale.

Lașcionova a avertizat că în cazul închiderii instituției, peste o mie de persoane ar putea rămâne fără locuri de muncă. Întrebată dacă comunitatea va contesta decizia în instanță, aceasta a evitat un răspuns clar, menționând doar că „se lucrează cu cetățenii pentru a iniția acțiuni care să oprească acest abuz”.

Contactat de NewsMaker, purtătorul de cuvânt al Președintei, Igor Zaharov, nu a oferit un răspuns.

Amintim că la începutul lunii februarie, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat închiderea Centrului Rus de Cultură, invocând incidente legate de violarea spațiului aerian al țării și căderea unor drone în raionul Taraclia. Ulterior, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a informat că urmează denunțarea oficială a acordului care reglementează activitatea centrului. Ambasada Rusiei în Moldova a criticat declarațiile oficialilor moldoveni, calificându-le drept „confuze și contradictorii”.

La sfârșitul lunii mai, Comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană a aprobat denunțarea acordului interguvernamental, iar Ministerul Culturii a precizat că decizia vine în contextul geopolitic actual și al riscurilor de dezinformare, adăugând că Rusia nu mai are un centru cultural moldovenesc pe teritoriul său, ceea ce compromite echilibrul prevăzut în acord.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: