zdg.md

Pentru turul II al alegerilor prezidențiale, CEC a acreditat încă 185 observatori

Pentru turul II al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020 au mai fost acreditați 185 observatori, dintre care 162 naţionali și 23 internaţionali. În cadrul secțiilor de votare deschise peste hotarele țării au fost acreditați 41 observatori din partea organizațiilor neguvernamentale și a concurenţilor electorali.

Comisia Electorală Centrală (CEC) atenționează că observatorii nu fac parte din componența organelor electorale inferioare, iar activitatea lor nu este remunerată financiar de către CEC, ci de către subiecții care au solicitat acreditarea lor.

Observatorii au dreptul să asiste la toate operaţiunile electorale, la şedinţele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte aspecte electorale şi să informeze preşedintele organului electoral despre neregulile observate.

Ei au acces la informaţiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele verbale întocmite de organele electorale, iar efectuarea filmărilor foto şi video pot fi realizate cu înştiinţarea preşedintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării.

Observatorii acreditați în primul tur îşi pot continua activitatea de observare și monitorizare a alegerilor și în cadrul celui de-al doilea tur. Amintim că, pentru turul I de scrutin, CEC a acreditat 2197 de observatori.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spînu recunoaște că i-a cerut lui Dragalin să prioritizeze dosarele: „Lucrurile nu se mișcau”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, recunoaște că a comunicat cu Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, cerându-i să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. El a făcut aceste declarații în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

„Am rugat să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. Lucrurile nu se mișcau! Nu vedeam dosare clare, care trebuiau să aibă continuitate. Ministerul a trimis probe, documente și lucrurile nu se mișcau”, a declarat fostul ministru.

Întrebat dacă a conștientizat că, prin această solicitare, „ar fi comis o imixtiune în actul de justiție”, Andrei Spînu a menționat că „nu a solicitat nimic referitor la un dosar concret sau anumite acțiuni concrete”.

***

Andrei Spînu a fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița. Spînu a condus Ministerul în perioada 6 august 2021-14 februarie 2023, timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții.

În februarie 2023, prim-ministra Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi.

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie 2023.

În noiembrie 2024, Andrei Spînu a anunțat că se retrage din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: