Centrul Național Anticorupție (CNA) a inițiat în dimineața de 29 septembrie percheziții la Aeroportul Internațional Chișinău. Informația a fost confirmată pentru NM de către purtătoarea de cuvânt a instituției, Angela Starinschi, care a precizat că este un dosar complex, pornit încă în luna iunie. Mai mulți angajați ai Poliției de Frontieră sunt suspectați de luare de mită pentru facilitarea traversării frontierei, cu încălcarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecției Covid.
„Suntem la Aeroportul Internațional Chișinău, unde desfășurăm acțiuni într-un dosar de corupție, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate, sub conducerea procurorilor anticorupție. Este un dosar complex, pornit pe 23 iunie curent, în baza unor informații operative, care au condus la identificarea mai multor episoade de pretindere de mită de la pasagerii curselor avia, pe sensul ieșirii din Republica Moldova”, a menționat reprezentanta CNA.
Angela Starinschi a precizat că investigațiile vizează implicarea unor angajați ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în estorcarea de mijloace financiare pentru facilitarea traversarii frontierei cu încălcarea regulilor anti-Covid.
Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Poliției de Frontieră Raisa Novițchi a declarat: „Poliția de Frontieră oferă suportul necesar în cadrul acestei operațiuni și reiterează obiectivul instituțional – zero toleranță actelor de corupție”.
CNACNACNACNA
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.
„Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.
Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.
„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.
Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”
Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.
„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.
