noi.md

Percheziții la biroul procuroarei Victoria Furtună, la o zi de la demisie. Procuratura: ar fi fost divulgate ilegal date dintr-un dosar

Percheziții la biroul procuroarei Victoria Furtună, care pe 11 martie și-a depus demisia din funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție după ce ar fi fost declarată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) „o amenințare la adresa securității naționale”. Acțiunile de urmărire penală au loc în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. Potrivit Procuraturii Generale este efectuată urmărire penală „pe faptul divulgării intenționate a datelor urmăririi penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție”. 

Solicitată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale Violina Moraru a confirmat că instituția „efectuează urmărirea penală pe faptul divulgării intenționate a datelor urmăririi penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție”. Acțiunile constau în cercetarea de acte și documente.

Confirmăm faptul că Procuratura Generală efectuează urmărirea penală pe faptul divulgării intenționate a datelor urmăririi penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție. În legătură cu acest fapt, procurori din cadrul Procuraturii Generale au efectuat, astăzi, acțiuni de urmărire penală la sediul Procuraturii Anticorupție. Infirmăm faptul efectuării perchezițiilor la sediul Procuraturii Anticorupție, concretizând că acțiunile de urmărire penală desfășurate constau în cercetarea de acte și documente”, a menționat Violina Moraru.

Într-un comunicat, Procuratura Anticorupție a declarat că pe 12 martie „procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale, au întreprins acțiuni de urmărire penală în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”.

La 11 ianuarie 2024, la plângerea unui judecător, un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale conform elementelor infracțiunii prevăzute la art. 332 alin. (2) lit. c) din Codul penal și anume: fals în acte publice săvârșit prin înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite în interesul unui grup criminal organizat. Acest procuror a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care-l avea în gestiune, a ieșit în concediu de odihnă anual. În cadrul urmăririi penale, s-a constat necesitatea administrării de documente secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz, să aibă acces la secretul de stat. Procurorul care a pornit urmărirea penală la 11 ianuarie 2024, nu avea acces la secret de stat, fiindu-i expirat dreptul de accesul la secretul de stat încă în anul 2022 și refuzat acordarea accesul la secret de stat în anul 2022 și din nou în 2024″, a menționat instituția.

Potrivit sursei, două săptămâni mai târziu, la 26 ianuarie 2024, deoarece procurorul ce avea în gestiune procesul penal nu avea acces la secret de stat, prin ordonanța procurorului ierarhic superior, a fost schimbat procurorul conducător al grupului de urmărire penală, fiind desemnat procurorul ce inițial a avut în gestiune procesul penal și care a revenit din concediu.

Subsecvent, la 16 februarie 2024, adjunctul-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, examinând și verificând din oficiu cu titlu de control ierarhic superior, ordonanța din 11 ianuarie 2024 privind începerea urmăririi penale precum și materialele acumulate în cadrul acesteia, a dispus modificarea ordonanței de începere emisă de procuror, schimbând calificarea din art. 332 alin. (2) în art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că probele acumulate până în acel moment nu au stabilit o bănuială rezonabilă cu privire la existența unui grup criminal organizat. După cum a comunicat Procuratura Anticorupție anterior, urmărirea penală în această cauză continuă și va determina dacă persoane publice din cadrul CNA au inclus date vădit false în documentele oficiale emise de CNA și transmise către Președintele Republicii Moldova în conexiune cu procedura de evaluare a candidaturii judecătorului vizat”, a adăugat Procuratura Anticorupție.

La 29 februarie 2024, a apărut în spațiul public pe un canal Telegram și pe o pagină web, un document care conține date confidențiale a urmăririi penale—ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024. Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de către o persoană care efectuează urmărirea penală, cum ar fi un membru al grupului de urmărire penală format de procurori și ofițeri, se pedepsește cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani (art. 315 din Codul penal). Persoanele care contribuie la aceste infracțiuni pot fi trase la răspundere penală ca complici. A doua zi, la 01 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat Procurorul General despre o scurgere de informație în legătură cu o cauză penală în gestiunea Procuraturii Anticorupție, identificând în așa mod o potențială infracțiune contra justiție comisă de către angajați ai Procuraturii Anticorupție și anume divulgarea datelor urmăririi penale. Ulterior, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe aceste fapte. Astăzi, 12 martie 2024, procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale, au întreprins acțiuni de urmărire penală în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul Procurorului-Șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”, a conchis instituția.

***

Pe 11 martie, Victoria Furtună, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, anunța că și-a depus demisia după ce ar fi fost declarată de SIS „o amenințare la adresa securității naționale”. Furtună susținea că SIS i-a fi înaintat oficial învinuirea după ce ar fi inițiat, pe 11 ianuarie, curent, un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării.

Victoria Furtună a fost numită, prin ordinul procurorului general al Republicii Moldova nr. 775-p din 18 iulie 2016, în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. Ea a instrumentat dosarul fostului ministru al Transporturilor Iurie Chirinciuc și dosarul în care fostul primar al Chișinăului Dorin Chirtoacă a fost acuzat de corupție. În 2016, Furtună a fost distinsă cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2021 ea a propusă de Consiliul Superior al Procurorilor la funcția de procuror general interimar, alături de Dumitru Robu, care a și fost nominalizat la această funcție. Numele Victoriei Furtună a apărut și într-o investigație realizată Ziarul de Gardă, despre procurorii „ajutați” de părinți cu donații de milioane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: