NM

Peter Michalko: „Moldova este în cădere constantă în raportul privind libertatea presei”

Presa liberă este supusă presiunilor, în timp ce cea angajată politic „înflorește”. Declarația a fost făcută de către președintele ales al Republicii Moldova Maia Sandu, în cadrul Forumului Mass-Media 2020, care s-a desfășurat pe 24 noiembrie. Aceasta s-a angajat ca președinția să devină o instituție transparentă și deschisă informațiilor pentru public. La eveniment au participat și oficiali străini, inclusiv ambasadorii UE și ai SUA în Moldova. Peter Michalko a atras atenția că Republica Moldova este în cădere constantă în raportul privind libertatea presei.

Președintele ales al Republicii Moldova Maia Sandu a declarat că este foarte important ca oamenii să fie informați corect, iar asta depinde de lucrul pe care îl face presa. Aceasta și-a exprimat opinia că oamenii legii trebuie să investigheze sursele de finanțare ale mass-mediei și să sancționeze dur abaterile.

„Ziariștii adevărați își fac misiunea bine, trecând prin mari greutăți. Unii ajung să fie bruscați, să facă față concurenței neloiale. Pe de altă parte, vedem cum presa angajată politic „înflorește” pentru că manipulează, dezinformează și își ajută stăpânii. Vreau să fac un agajament: președinția va deveni o instituție transparentă și deschisă și va prezenta lucrurile așa cum sunt solicitate de către presă. Presa trebuie să devină liberă peste tot, iar dacă ne dorim ca oamenii să fie cu adevărat informați, trebuie să facem eforturi cu toții, atât instituțiile statului. Inclusiv pe sancțiuni foarte dure pe finanțare obscură, din bani obscuri. Justiția trebuie să își facă treaba”, a argumentat Maia Sandu.

Ambasadorul UE în Republica Moldova Peter Michalko a declarat că accesul jurnaliștilor la informație și transparența din partea instituțiilor de stat este foarte importantă, iar autoritățile trebuie să îmbunătățească cadrul legal: „Prea multe instituții media promovează dezinformarea și chiar PR-ul negru. Aș vrea ca autoritățile să îmbunătățească cadrul legal. UE continuă să monitorizeze foarte atent presa, atât electronică cât și cea tipărită. Moldova este în cădere constantă în raportul privind libertatea presei. În 2013 era pe locul 55, iar anul trecut și cel curent a coborât pe 95. Îndemnăm Moldova să ia măsuri pentru a schimba această tendință”.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova Dereck Hogan a declarat că presa liberă este piatra de temelie a democrației, iar acest lucru s-a văzut în timpul alegerilor prezidențiale: „Este ușor să scrii o știre fără sens și să generezi o mulțime de comentarii prin intermediul troll-ilor. Intenția este de a umbri adevărul. Uneori, cel mai bun lucru este să ignorăm minciunile pe care le vedem. Din păcate, există elemente maligne care folosesc criza pandemică pentru a semăna haosul. Moldova are nevoie de voci oneste în mass media. Cetățenia are nevoie de acces la o varietate. Cu toții trebuie să învățăm să recunoaștem dezinformarea atunci când o vedem. Încurajăm educația mediatică”.

Forumul Mass-Media 2020 este organizat de Consiliul de Presă din Republica Moldova în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociaţia Presei Electronice (APEL).

Forumul Mass-Media este finanțat de Fundaţia Soros-Moldova și co-finanțat de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (Germania) și DW Akademie (Germania). Acest eveniment este parte a proiectului “Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK aid și implementat de Internews în Moldova, Centrul pentru Jurnalism Independent și Freedom House. Forumul Mass-Media este la a șasea ediție.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților lui Dodon de schimbare a judecătorilor care examinează dosarul „Kuliok”

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților ex-președintelui țării, Igor Dodon, de recuzare a completului de judecată în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost pronunțată pe 4 martie, cererea fiind examinată de un alt complet de judecată.

Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea.

Avocații fostului președinte au argumentat necesitatea schimbării completului de judecată printr-o posibilă lipsă de imparțialitate. Potrivit apărării, includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista martorilor acuzării și dispunerea aducerii sale silite în fața instanței ar încălca normele procedurale.

Apărarea a subliniat că Plahotniuc este, la rândul său, învinuit într-un dosar penal conex privind coruperea activă și că a invocat dreptul legal de a nu depune mărturie împotriva sa. Cu toate acestea, instanța a decis aducerea sa forțată la ședință.

La rândul său, procurorul Petru Iarmaliuc a calificat solicitarea drept neîntemeiată. Acesta a declarat că nu există temeiuri legale pentru recuzarea completului de judecată și că demersul avocaților lui Dodon ar semăna mai degrabă cu o apărare a intereselor lui Plahotniuc, decât ale propriului lor client.

În final, CSJ a respins cererea avocaților lui Dodon, menținând actuala componență a completului de judecată.

Amintim că, pe 17 februarie, Vladimir Plahotniuc a fost adus forțat la CSJ pentru a fi audiat în dosarul „kuliok”, însă a refuzat să facă declarații în fața instanței. Decizia privind aducerea silită a fost luată după ce fostul lider al PDM a lipsit de la o ședință anterioară, invocând faptul că era implicat în pregătirea audierilor în propriul dosar privind „frauda bancară”.

***

În septembrie 2022, procurorii au trimis în judecată așa-numitul dosar „kuliok”. Acesta se bazează pe o înregistrare video cu discuții private dintre fostul președinte Igor Dodon și fostul lider al Partidul Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, din vara anului 2019.

Potrivit procurorilor, Plahotniuc i-ar fi transmis lui Dodon între 600 de mii și 1 milion de dolari. Conform anchetei, banii urmau să fie folosiți pentru cheltuielile Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, inclusiv pentru plata salariilor unor membri ai formațiunii.

Pentru că presupusa faptă ar fi fost comisă în perioada în care Dodon era președinte, dosarul este examinat de Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. Dodon nu își recunoaște vina și spune că dosarul este unul fabricat.

În noiembrie 2025, procesul a fost reluat de la zero. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat 11 din cei 17 martori ai acuzării în dosarul lui Dodon. Printre aceștia se numără: Vladimir Plahotniuc, consilierul său Serghei Iaralov, foștii deputați Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu și Adrian Albu, fostul premier Pavel Filip, precum și actualul deputat Lilian Carp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: