Максим Андреев / NewsMaker

PG, despre declarațiile lui Viorel Morari și Inga Grigoriu: „Tentative ale unor penali, susținute de unii actori politici”

Procuratura Generală (PG) declară că anumiți „penali susținuți de unii actori politici” fac tentative de a manipula și de a isteriza societatea, utilizând subiectul dosarului „laudromatului rusesc”. Reacția vine în urma declarațiilor făcute în ajun de șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, dar și a președintei Comisiei parlamentare de anchetă a acestui caz, deputata Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Inga Grigoriu.

Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a declarat că actuala conducere a PG ar pregăti clasarea dosarului „laundromatului rusesc” și protejarea omului de afaceri Veaceslav Platon. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 17 decembrie a emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

„Prin aceasta vor să îl scoată pe Veaceslav Platon ca să nu poarte responsabilitatea pentru schema spălării de bani în mărime de 22 de miliarde de dolari”, a declarat Viorel Morari.

Ulterior cu o reacție live a intervenit și Veaceslav Platon, care a dezmințit declarațiile făcute de Viorel Morari.

„În dosarul laundromatului eu nu am niciun statut și nici nu poate fi dintr-un simplu motiv, pentru că am fost extrădat din Ucraina și orice acuzație înaintată mie are nevoie de permisiunea Procuraturii Generale din Ucraina. Procuratura Generală din Ucraina a anulat procesul meu de extrădare calificându-l drept ilegal, și a prezentat avocaților mei toate permisiunile date autorităților din Republica Moldova, pe care la fel le-a anulat”, a spus Platon.

Detalii despre acest dosar a prezentat pe 18 decembrie și președinta Comisiei parlamentare de anchetă a acestui caz, deputata Platformei DA Inga Grigoriu. Aceasta a menționat că, în Republica Moldova au fost extrași bani cash „de ordinul zecilor de milioane”, fără a fi depistată destinația finală a banilor. Acești bani ar fi trecut prin regiunea transnistreană.

Totodată, deputata Inga Grigoriu a declarat că în adresa Comisiei pe care o conduce a parvenit o scrisoare semnată de mai mulți profesori de la Facultatea de Drept a USM. În urma unei solicitări din partea lui Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, aceștia au fost rugați să se expună dacă consideră că în Republica Moldova spălarea de bani, care a avut loc prin instituțiile financiar-bancare și instanțelor judecătorești, poate fi considerată ilegalitate atât timp cât nu a fost demonstrată infracțiunea inițială.

„Citind opinia profesorilor, pot să vă zic că acest răspuns, de fapt, mi s-a părut că vine în folosul de a stopa ancheta sau de a clasa dosarul. Vreau să menționez că pe 19 noiembrie s-a reușit să introducem pe ordinea de zi privind constituirea Comisiei. Iar Domnul Popov a solicitat opinia profesorilor pe data de 28 noiembrie, iar răspunsul l-a primit peste două săptămâni. Nu fac nicio legătură, nu zic că este vreo coincidență. Poate domnul Popov nici n-a auzit că în Parlament se propune de a fi constituită o astfel de comisie Laundromat”, a declarat Inga Grigoriu în cadrul unui briefing de presă.

Deputata a adăugat că Procuratura Generală ar încerca să mușamalizeze acest dosar, „neîntreprizând nimic ca într-un final să fie dat uitării”.

Procuratura Generală a reacționat printr-o declarație publică. Reprezentanții instituției susțin că este vorba despre o tentativă de manipulare din partea „unor penali, susținuți de unii actori politici”. Mai mult, reprezentanții PG au atras atenția că Inga Grigoriu nu are studii juridice.

„Este inadmisibil să asistăm la acuzaţii iresponsabile care nu vin din spațiul amatorismului, ci de la un președinte de comisie parlamentară de anchetă și care recunoaște public că nu are studii juridice, dar care dă aprecieri atât acțiunilor Procuraturii, cât și mediului profesoral juridic, îndemnând direct la presiuni asupra organelor de urmărire penală. Calificăm acest comportament ca fiind  arbitrar și abuziv, contrar legislației naționale și standardelor internaționale, menit să discrediteze întreaga activitate de combatere a criminalității grave, un atac direct și fără precedent la independența Procuraturii ca parte component a autorității judecătorești”, se arată în comunicat.

***

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis, în ședința din 27 octombrie, cererile unor judecători de a fi repuși în funcție, după ce au fost scoși de sub urmărire penală în luna septembrie. Anterior, aceștia au fost anchetați pentru complicitate la spălarea de bani în dosarul „Laundromat”. Magistrații își vor primi și salariile pentru 4 ani, perioadă în care au fost suspendați din funcție.

Judecătorii ar fi fost scoși de sub urmărirea penală pe motiv că nu a fost constatată componența de infracțiune.

Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde de dolari. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea a reușit să plece din R. Moldova. Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată la început de februarie 2017 şi încă nu au o finalitate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Donald Trump amenință Iranul cu „atac foarte puternic”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că pe 7 martie va fi lansat un „atac foarte puternic” asupra Iranului. De asemenea, Trump a comentat declarația președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față țările vecine pentru atacurile iraniene asupra acestora, relatează Meduza.

Trump a declarat că, „din cauza comportamentului rău” al Iranului, se ia în considerare posibilitatea „distrugerii totale și a pierderii inevitabile a acelor zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu erau vizate pentru atacuri”.

Trump a comentat, de asemenea, declarațiile președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față de țările vecine pentru atacurile asupra lor și a promis că nu le va mai lovi. Potrivit președintelui SUA, astfel Iranul „s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu”. „Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale SUA și Israelului. Ei voiau să preia puterea în Orientul Mijlociu și să conducă regiunea. Pentru prima dată în mii de ani, Iranul a pierdut în fața țărilor vecine din Orientul Mijlociu. Ei au spus: „Vă mulțumim, președinte Trump”. Eu am răspuns: „Nu-i pentru ce”, a mai declarat Trump.

El a numit Iranul „înfrânt”, precizând că va rămâne astfel „încă multe decenii, până când se va preda sau se va prăbuși complet”.

Amintim că președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a cerut scuze țărilor vecine pentru atacurile iraniene asupra lor. Potrivit lui Pezeshkian, Iranul nu îşi va mai ataca vecinii decât dacă va fi vizat din acele ţări. Totuși, în reacție la declarația lui Pezeshkian, Comandamentul Forțelor Armate iraniene a declarat că respectă suveranitatea țărilor vecine, dar va continua să atace ținte israeliene și americane.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: