Максим Андреев / NewsMaker

PG, despre declarațiile lui Viorel Morari și Inga Grigoriu: „Tentative ale unor penali, susținute de unii actori politici”

Procuratura Generală (PG) declară că anumiți „penali susținuți de unii actori politici” fac tentative de a manipula și de a isteriza societatea, utilizând subiectul dosarului „laudromatului rusesc”. Reacția vine în urma declarațiilor făcute în ajun de șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, dar și a președintei Comisiei parlamentare de anchetă a acestui caz, deputata Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Inga Grigoriu.

Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a declarat că actuala conducere a PG ar pregăti clasarea dosarului „laundromatului rusesc” și protejarea omului de afaceri Veaceslav Platon. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 17 decembrie a emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

„Prin aceasta vor să îl scoată pe Veaceslav Platon ca să nu poarte responsabilitatea pentru schema spălării de bani în mărime de 22 de miliarde de dolari”, a declarat Viorel Morari.

Ulterior cu o reacție live a intervenit și Veaceslav Platon, care a dezmințit declarațiile făcute de Viorel Morari.

„În dosarul laundromatului eu nu am niciun statut și nici nu poate fi dintr-un simplu motiv, pentru că am fost extrădat din Ucraina și orice acuzație înaintată mie are nevoie de permisiunea Procuraturii Generale din Ucraina. Procuratura Generală din Ucraina a anulat procesul meu de extrădare calificându-l drept ilegal, și a prezentat avocaților mei toate permisiunile date autorităților din Republica Moldova, pe care la fel le-a anulat”, a spus Platon.

Detalii despre acest dosar a prezentat pe 18 decembrie și președinta Comisiei parlamentare de anchetă a acestui caz, deputata Platformei DA Inga Grigoriu. Aceasta a menționat că, în Republica Moldova au fost extrași bani cash „de ordinul zecilor de milioane”, fără a fi depistată destinația finală a banilor. Acești bani ar fi trecut prin regiunea transnistreană.

Totodată, deputata Inga Grigoriu a declarat că în adresa Comisiei pe care o conduce a parvenit o scrisoare semnată de mai mulți profesori de la Facultatea de Drept a USM. În urma unei solicitări din partea lui Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, aceștia au fost rugați să se expună dacă consideră că în Republica Moldova spălarea de bani, care a avut loc prin instituțiile financiar-bancare și instanțelor judecătorești, poate fi considerată ilegalitate atât timp cât nu a fost demonstrată infracțiunea inițială.

„Citind opinia profesorilor, pot să vă zic că acest răspuns, de fapt, mi s-a părut că vine în folosul de a stopa ancheta sau de a clasa dosarul. Vreau să menționez că pe 19 noiembrie s-a reușit să introducem pe ordinea de zi privind constituirea Comisiei. Iar Domnul Popov a solicitat opinia profesorilor pe data de 28 noiembrie, iar răspunsul l-a primit peste două săptămâni. Nu fac nicio legătură, nu zic că este vreo coincidență. Poate domnul Popov nici n-a auzit că în Parlament se propune de a fi constituită o astfel de comisie Laundromat”, a declarat Inga Grigoriu în cadrul unui briefing de presă.

Deputata a adăugat că Procuratura Generală ar încerca să mușamalizeze acest dosar, „neîntreprizând nimic ca într-un final să fie dat uitării”.

Procuratura Generală a reacționat printr-o declarație publică. Reprezentanții instituției susțin că este vorba despre o tentativă de manipulare din partea „unor penali, susținuți de unii actori politici”. Mai mult, reprezentanții PG au atras atenția că Inga Grigoriu nu are studii juridice.

„Este inadmisibil să asistăm la acuzaţii iresponsabile care nu vin din spațiul amatorismului, ci de la un președinte de comisie parlamentară de anchetă și care recunoaște public că nu are studii juridice, dar care dă aprecieri atât acțiunilor Procuraturii, cât și mediului profesoral juridic, îndemnând direct la presiuni asupra organelor de urmărire penală. Calificăm acest comportament ca fiind  arbitrar și abuziv, contrar legislației naționale și standardelor internaționale, menit să discrediteze întreaga activitate de combatere a criminalității grave, un atac direct și fără precedent la independența Procuraturii ca parte component a autorității judecătorești”, se arată în comunicat.

***

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis, în ședința din 27 octombrie, cererile unor judecători de a fi repuși în funcție, după ce au fost scoși de sub urmărire penală în luna septembrie. Anterior, aceștia au fost anchetați pentru complicitate la spălarea de bani în dosarul „Laundromat”. Magistrații își vor primi și salariile pentru 4 ani, perioadă în care au fost suspendați din funcție.

Judecătorii ar fi fost scoși de sub urmărirea penală pe motiv că nu a fost constatată componența de infracțiune.

Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde de dolari. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea a reușit să plece din R. Moldova. Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată la început de februarie 2017 şi încă nu au o finalitate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

facebook.com/ipismoldova

„Dependența energetică de Rusia a fost redusă practic la zero”. Kulminski explică de ce sancțiunile asupra Lukoil nu ne vor afecta

Ultimul pachet de sancțiuni al Statelor Unite, care vizează companiile ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialele acestora, reprezintă un pas semnificativ pentru susținerea păcii și securității regionale. În același timp, impactul asupra Moldovei va fi neglijabil, datorită succesului politicii țării de reducere aproape totală a dependenței energetice de Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, în emisiunea „realpolitik” de la NewsMaker.

„Politica pe care o desfășoară astăzi Statele Unite, „pace prin putere”, corespunde pe deplin intereselor noastre, iar noi încercăm să ne aliniem cât mai mult posibil la aceasta, pentru că, repet, pacea reprezintă astăzi pentru noi prioritatea principală”, a declarat ambasadorul.

Kulminski consideră că sancțiunile își propun să demonstreze Rusiei că așteptările ei de expansiune geopolitică și de destrămare a Ucrainei sunt „iluzorii”. Cât despre impactul sacțiunilor asupra Moldovei, diplomatul a dat asigurări că măsurile nu vor afecta semnificativ țara, datorită eforturilor de diversificare energetică desfășurate în ultimii ani.

„Până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dependența energetică a Moldovei de Rusia era aproape totală. Astăzi, această dependență a fost redusă practic la zero, atât în ceea ce privește gazul, energia electrică, cât și întreaga piață energetică”, a explicat ambasadorul.

El a recunoscut că dacă dependența ar fi rămas la nivelul din 2020, Moldova ar fi avut mari dificultăți. Cu toate acestea, strategia bine gândită de reducere a dependenței face ca sancțiunile să fie, în schimb, un factor pozitiv.

„Rusia încă nu percepe semnalul că Moldova și Ucraina nu mai vor să o vadă drept hegemon în spațiul geopolitic al țărilor lor. Sancțiunile nu vor avea un impact major asupra Moldovei, dar vor influența pozitiv eforturile de stabilizare a păcii în regiune, ceea ce este esențial pentru noi. Acest fapt reprezintă, în general, un aspect pozitiv pentru Moldova”, a adăugat Vlad Kulminski.

Autoritățile responsabile din Republica Moldova, inclusiv Ministerul Energiei, monitorizează constant piața produselor petroliere, a declarat ministrul energiei în exercițiu, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că majoritatea carburanților sunt importați din România, ceea ce asigură stabilitatea aprovizionării.

„Prin urmare, nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără carburanți — motorină, benzină etc. Prețul este influențat de cotațiile globale, iar acest aspect nu depinde de factorii interni. ANRE se va pronunța în acest sens, însă instituția actualizează prețurile practic zilnic”, a menționat Junghietu.

Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: