Максим Андреев / NewsMaker

PG, despre declarațiile lui Viorel Morari și Inga Grigoriu: „Tentative ale unor penali, susținute de unii actori politici”

Procuratura Generală (PG) declară că anumiți „penali susținuți de unii actori politici” fac tentative de a manipula și de a isteriza societatea, utilizând subiectul dosarului „laudromatului rusesc”. Reacția vine în urma declarațiilor făcute în ajun de șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, dar și a președintei Comisiei parlamentare de anchetă a acestui caz, deputata Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Inga Grigoriu.

Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a declarat că actuala conducere a PG ar pregăti clasarea dosarului „laundromatului rusesc” și protejarea omului de afaceri Veaceslav Platon. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 17 decembrie a emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

„Prin aceasta vor să îl scoată pe Veaceslav Platon ca să nu poarte responsabilitatea pentru schema spălării de bani în mărime de 22 de miliarde de dolari”, a declarat Viorel Morari.

Ulterior cu o reacție live a intervenit și Veaceslav Platon, care a dezmințit declarațiile făcute de Viorel Morari.

„În dosarul laundromatului eu nu am niciun statut și nici nu poate fi dintr-un simplu motiv, pentru că am fost extrădat din Ucraina și orice acuzație înaintată mie are nevoie de permisiunea Procuraturii Generale din Ucraina. Procuratura Generală din Ucraina a anulat procesul meu de extrădare calificându-l drept ilegal, și a prezentat avocaților mei toate permisiunile date autorităților din Republica Moldova, pe care la fel le-a anulat”, a spus Platon.

Detalii despre acest dosar a prezentat pe 18 decembrie și președinta Comisiei parlamentare de anchetă a acestui caz, deputata Platformei DA Inga Grigoriu. Aceasta a menționat că, în Republica Moldova au fost extrași bani cash „de ordinul zecilor de milioane”, fără a fi depistată destinația finală a banilor. Acești bani ar fi trecut prin regiunea transnistreană.

Totodată, deputata Inga Grigoriu a declarat că în adresa Comisiei pe care o conduce a parvenit o scrisoare semnată de mai mulți profesori de la Facultatea de Drept a USM. În urma unei solicitări din partea lui Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, aceștia au fost rugați să se expună dacă consideră că în Republica Moldova spălarea de bani, care a avut loc prin instituțiile financiar-bancare și instanțelor judecătorești, poate fi considerată ilegalitate atât timp cât nu a fost demonstrată infracțiunea inițială.

„Citind opinia profesorilor, pot să vă zic că acest răspuns, de fapt, mi s-a părut că vine în folosul de a stopa ancheta sau de a clasa dosarul. Vreau să menționez că pe 19 noiembrie s-a reușit să introducem pe ordinea de zi privind constituirea Comisiei. Iar Domnul Popov a solicitat opinia profesorilor pe data de 28 noiembrie, iar răspunsul l-a primit peste două săptămâni. Nu fac nicio legătură, nu zic că este vreo coincidență. Poate domnul Popov nici n-a auzit că în Parlament se propune de a fi constituită o astfel de comisie Laundromat”, a declarat Inga Grigoriu în cadrul unui briefing de presă.

Deputata a adăugat că Procuratura Generală ar încerca să mușamalizeze acest dosar, „neîntreprizând nimic ca într-un final să fie dat uitării”.

Procuratura Generală a reacționat printr-o declarație publică. Reprezentanții instituției susțin că este vorba despre o tentativă de manipulare din partea „unor penali, susținuți de unii actori politici”. Mai mult, reprezentanții PG au atras atenția că Inga Grigoriu nu are studii juridice.

„Este inadmisibil să asistăm la acuzaţii iresponsabile care nu vin din spațiul amatorismului, ci de la un președinte de comisie parlamentară de anchetă și care recunoaște public că nu are studii juridice, dar care dă aprecieri atât acțiunilor Procuraturii, cât și mediului profesoral juridic, îndemnând direct la presiuni asupra organelor de urmărire penală. Calificăm acest comportament ca fiind  arbitrar și abuziv, contrar legislației naționale și standardelor internaționale, menit să discrediteze întreaga activitate de combatere a criminalității grave, un atac direct și fără precedent la independența Procuraturii ca parte component a autorității judecătorești”, se arată în comunicat.

***

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis, în ședința din 27 octombrie, cererile unor judecători de a fi repuși în funcție, după ce au fost scoși de sub urmărire penală în luna septembrie. Anterior, aceștia au fost anchetați pentru complicitate la spălarea de bani în dosarul „Laundromat”. Magistrații își vor primi și salariile pentru 4 ani, perioadă în care au fost suspendați din funcție.

Judecătorii ar fi fost scoși de sub urmărirea penală pe motiv că nu a fost constatată componența de infracțiune.

Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde de dolari. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea a reușit să plece din R. Moldova. Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată la început de februarie 2017 şi încă nu au o finalitate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

tv8

Compensațiile pentru facturi vor fi achitate și din împrumuturi? Spatari anunță câți bani ar putea primi cetățenii în această iarnă

Valoarea compensațiilor luate în calcul este comparabilă cu cea de anul trecut. Compensația minimă ar urma să fie de 500 de lei, iar cea maximă va depinde de sursa de energie, anul trecut fiind de 800 de lei și 1 000 de lei. Despre aceasta a comunicat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, la Realitatea TV. El a precizat că nu poate spune exact suma maximă, deoarece Guvernul încă face estimările, însă intenționează să mărească anul acesta numărul beneficiarilor de compensații. Întrebat dacă statul are bani pentru compensații, deputatul a declarat că „acești bani trebuie finanțați inclusiv din împrumuturi”.

„În primii ani, cred că două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene. (…) Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice. (…) Statul va acorda compensații, cel puțin în limitele bugetului care a fost și anul trecut, dar, în funcție de evoluția prețului, vom căuta și alte surse”, a comunicat Spatari, la ediția din 16 septembrie a emisiunii „Rezoomat”.

Potrivit deputatului, anul acesta, intenția Guvernului „este de a mări numărul de beneficiari, pentru că și prețul anul acesta deja este mai mare decât anul trecut”. „Probabil vorbim de o majorare a bugetului. (…) Vorbim în jur de două miliarde și jumătate de lei, iar valoarea compensațiilor care sunt acum luate în calcul este comparabilă cu cea de anul trecut. Compensația minimă – 500 de lei, compensația maximă – în funcție de sursa de energie. Anul trecut a fost, pentru consumatorii care se încălzesc pe lemne, 800 de lei maximum, iar pentru ceilalți – 1000 de lei. Guvernul face acum estimările. Nu pot să spun exact care va fi compensația maximă”, a menționat parlamentarul.

Întrebat dacă statul are bani pentru compensații, deputatul a declarat: „Noi, în bugetul de stat/în bugetul public național am avut acești bani și vom avea și anul acesta. Doar că acești bani trebuie finanțați inclusiv din împrumuturi, pentru că suntem în deficit bugetar. Aceste împrumuturi ne costă, dar atunci când avem de ales între a ajuta familiile iarna și a ne împrumuta… bine, nu că ar fi două opțiuni, dar alegem să ne împrumutăm și să ajutăm familiile în perioada rece a anului, mai ales că, într-adevăr, facturile vor fi foarte mari în această iarnă”.

La precizarea prezentatoarei TV dacă se ia în considerare scenariul să împrumutăm bani și să oferim compensații, deputatul PAS a declarat: „Bugetul de stat oricum împrumută bani în fiecare an, nu e niciun secret. (…) Și pe internațional, și pe intern. (…) Ministerul Finanțelor când se împrumută pe intern, nu se împrumută pentru un scop anume, se împrumută pentru tot bugetul, din care se finanțează toate lucrurile. (…) Acum, trebuie să înțelegem că aceste împrumuturi vor fi întoarse de generațiile următoare”.

***

Cererile pentru compensațiile la energie vor putea fi depuse începând cu 2 noiembrie. Vezi AICI prin ce filtre vor trece solicitanții.

În sezonul trecut, mărimea minimă a compensației a fost de 500 de lei, iar suma maximă – de 1 000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: