NewsMaker / Tudor Mardei

„Plecăm urechea la reacția cetățenilor”. Guvernul renunță la indemnizațiile de €500 pentru copiii diplomaților?

Proiectul de modificare a legii serviciului diplomatic, care prevedea indemnizații de până la 500 de euro, lunar, pentru copiii diplomaților, pe durata detașării acestora, urmează să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi a Parlamentului. Anunțul a fost făcut de către ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.

Șeful diplomației moldovenenești a anunțat, în seara de 23 iulie, că în urma reacției virulente, inițiativa ce prevede indemnizațiile lunare de până la 500 de euro pentru copiii diplomaților va trebui să fie suspendată și să se caute alte soluții.

Potrivit ministrului, proiectul ar urma să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi, pentru a se vedea ce alte soluții se pot găsi pentru a rezolva problema.

„Din păcate unii au încercat să prezinte în spațiul public precum că ar exista o anumită discriminare și e păcat când unii aleargă după voturi pe seama copiilor încercând să divizeze societatea după principiul „să moară capra vecinului”. Cei care până nu demult se uitau în gura refugiaților și le numărau bănuții pe care îi primeau de la organizațiile internaționale, acum s-au năpustit asupra copiilor diplomaților. Haideți să vedem care este problema în sine și ce a încercat să rezolve această lege înregistrată în Parlament de un grup de deputați. Acea lege dorea să rezolve o problemă, care afectează majoritatea diplomaților noștri, în special care merg în misiune cu copii lor în țările unde limba oficială nu este una de circulație internațională”, a declarat Mihai Popșoi.

Popșoi a precizat că decizia a fost luată în urma criticilor din spațiul public.

„Spre regret, constatăm o reacție virulentă, și e de înțeles într-un stat cum este Republica Moldova unde veniturile cetățenilor sunt destul de reduse, doar că cetățenii noștri nu înțeleg sau cei care au criticat se fac a nu înțelege că diplomații noștri nu merg în excursie în țările de reședință, ci merg să muncească și să apere interesele cetățenilor noștri. Iar acest sprijin a fost perceput ca ceva discriminatoriu, doar că trebuie să recunoaștem că copii noștri, copilul meu are confortul de a învăța în aceeași limbă pe toată perioadă. Având în vedere reacția virulentă a societății, suntem un stat democratic, plecăm urechea la reacția cetățenilor, pe undeva împărtășim această nemulțumire și va trebui să regândim abordarea, va trebui să căutăm, eventual, alte soluții și să evităm antagonizarea situației”, a mai spus ministrul afacerilor externe.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la serviciul diplomatic și reacția opoziției 

La sfârșitul săptămânii trecute, Parlamentul a adoptat, în prima lectură, modificări legislative cu privire la serviciul diplomatic.

În textul inițial al proiectului pentru modificarea legii cu privire la serviciul diplomatic se regăsea alocarea unei compensații lunare de 700 de euro pentru studiile copiilor diplomaților moldoveni care activează în străinătate. Se menționa că alocația este prevăzută copiilor de până la 23 de ani, pentru studiile primare, medii și superioare.

Ulterior, Guvernul a emis un aviz în care se menționa că membrii personalului misiunii diplomatice, însoțiți în misiuni de copii care urmează în străinătate studii preșcolare, primare, secundare generale sau profesionale, precum și medii de specialitate, beneficiază de restituirea până la 500 de euro/lună pentru fiecare copil pentru perioada plasării în instituții de învățământ.

Cu toate acestea, pe 21 iulie, fostul premier Ion Chicu a scris pe o rețea de socializare că „inițiativa PAS de a „îmbuna” ambasadorii și tot personalul diplomatic și consular (prin stabilirea unei indemnizații lunare de 700 EURO pentru fiecare copil de-al lor până la 23 de ani) în preajma a două scrutine importante – alegerile prezidențiale și parlamentare, nu e întâmplătoare”.

Și Partidul Socialiștilor a scris despre „inițiativa PAS de a oferi indemnizații lunare de 700 de euro copiilor ambasadorilor până la vârsta de 23 de ani”. Formațiunea a anunțat că va contesta „aceste inițiative” la Curtea Constituțională.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: