NewsMaker / Tudor Mardei

„Plecăm urechea la reacția cetățenilor”. Guvernul renunță la indemnizațiile de €500 pentru copiii diplomaților?

Proiectul de modificare a legii serviciului diplomatic, care prevedea indemnizații de până la 500 de euro, lunar, pentru copiii diplomaților, pe durata detașării acestora, urmează să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi a Parlamentului. Anunțul a fost făcut de către ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.

Șeful diplomației moldovenenești a anunțat, în seara de 23 iulie, că în urma reacției virulente, inițiativa ce prevede indemnizațiile lunare de până la 500 de euro pentru copiii diplomaților va trebui să fie suspendată și să se caute alte soluții.

Potrivit ministrului, proiectul ar urma să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi, pentru a se vedea ce alte soluții se pot găsi pentru a rezolva problema.

„Din păcate unii au încercat să prezinte în spațiul public precum că ar exista o anumită discriminare și e păcat când unii aleargă după voturi pe seama copiilor încercând să divizeze societatea după principiul „să moară capra vecinului”. Cei care până nu demult se uitau în gura refugiaților și le numărau bănuții pe care îi primeau de la organizațiile internaționale, acum s-au năpustit asupra copiilor diplomaților. Haideți să vedem care este problema în sine și ce a încercat să rezolve această lege înregistrată în Parlament de un grup de deputați. Acea lege dorea să rezolve o problemă, care afectează majoritatea diplomaților noștri, în special care merg în misiune cu copii lor în țările unde limba oficială nu este una de circulație internațională”, a declarat Mihai Popșoi.

Popșoi a precizat că decizia a fost luată în urma criticilor din spațiul public.

„Spre regret, constatăm o reacție virulentă, și e de înțeles într-un stat cum este Republica Moldova unde veniturile cetățenilor sunt destul de reduse, doar că cetățenii noștri nu înțeleg sau cei care au criticat se fac a nu înțelege că diplomații noștri nu merg în excursie în țările de reședință, ci merg să muncească și să apere interesele cetățenilor noștri. Iar acest sprijin a fost perceput ca ceva discriminatoriu, doar că trebuie să recunoaștem că copii noștri, copilul meu are confortul de a învăța în aceeași limbă pe toată perioadă. Având în vedere reacția virulentă a societății, suntem un stat democratic, plecăm urechea la reacția cetățenilor, pe undeva împărtășim această nemulțumire și va trebui să regândim abordarea, va trebui să căutăm, eventual, alte soluții și să evităm antagonizarea situației”, a mai spus ministrul afacerilor externe.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la serviciul diplomatic și reacția opoziției 

La sfârșitul săptămânii trecute, Parlamentul a adoptat, în prima lectură, modificări legislative cu privire la serviciul diplomatic.

În textul inițial al proiectului pentru modificarea legii cu privire la serviciul diplomatic se regăsea alocarea unei compensații lunare de 700 de euro pentru studiile copiilor diplomaților moldoveni care activează în străinătate. Se menționa că alocația este prevăzută copiilor de până la 23 de ani, pentru studiile primare, medii și superioare.

Ulterior, Guvernul a emis un aviz în care se menționa că membrii personalului misiunii diplomatice, însoțiți în misiuni de copii care urmează în străinătate studii preșcolare, primare, secundare generale sau profesionale, precum și medii de specialitate, beneficiază de restituirea până la 500 de euro/lună pentru fiecare copil pentru perioada plasării în instituții de învățământ.

Cu toate acestea, pe 21 iulie, fostul premier Ion Chicu a scris pe o rețea de socializare că „inițiativa PAS de a „îmbuna” ambasadorii și tot personalul diplomatic și consular (prin stabilirea unei indemnizații lunare de 700 EURO pentru fiecare copil de-al lor până la 23 de ani) în preajma a două scrutine importante – alegerile prezidențiale și parlamentare, nu e întâmplătoare”.

Și Partidul Socialiștilor a scris despre „inițiativa PAS de a oferi indemnizații lunare de 700 de euro copiilor ambasadorilor până la vârsta de 23 de ani”. Formațiunea a anunțat că va contesta „aceste inițiative” la Curtea Constituțională.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: