Максим Андреев, NewsMaker

Plîngău i-a trimis o scrisoare lui Grosu. Îi cere să depună o sesizare la CC, privind Partidul „ȘOR”

Liderul interimar al Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Dinu Plîngău a expediat o scrisoare în adresa Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, prin care îi solicită să depună o sesizare la la Curtea Constituțională privind „verificarea constituționalității entității cu denumirea de „Partid ȘOR””. Anunțul a fost făcut de Plîngău pe 19 august. 

„Vreau din tot sufletul să scăpăm de această rușine. Este inadmisibil ca acest pseudo-partid să-mi hărțuiască colegii. Pentru mine, e o rușine să ajungem ca cei care au furat miliardul să fie reprezentanți în Parlament, iar cei care au protestat împotriva jafurilor de proporții să fie umiliția azi prin instanțele de judecată. Platforma DA își va proteja membrii și colegii și vom insista foarte mult pe lângă instituțiile abilitate ca această unealtă politică a cărui beneficiar este hoțul de miliarde să fie scoasă în afara legii”, a declarat Plângău.

Liderul interimar al Platformei DA a menționat că draftul sesizării a fost atașat scrisorii expediate președintelui Parlamentului. Documentul a fost consultat cu unii reprezentanți ai mediului academic și cu unele ONG-uri de specialitate.

***

În luna martie, Platforma DA a depus o sesizarea la Curtea Constituțională, privind controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Dinu Plîngău a argumentat că a acumulat „dovezi de implicare a Partidului Politic „ȘOR” în acțiuni care încalcă legislația națională”. În opinia sa, acestea ar servi drept temei de neconstituționalitate.

Pe 13 mai, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile sesizările depuse de ex-deputații Octavian Țîcu, Dinu Plîngău, Maria Ciobanu și Liviu Vovc privind controlul constituționalității Partidului Politic „ŞOR”. Curtea Constituțională a explicat că astfel de sesizări pot fi depuse de preşedintele Republicii Moldova, de preşedintele parlamentului, de guvern, de ministrul Justiţiei sau de Procurorul General. Preşedintele parlamentului poate adresa sesizări numai în baza unei hotărâri a parlamentului, Procurorul General – în baza unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor, iar ministrul Justiţiei.

Pe 18 august, Platforma DA a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a acuzat Partidul „ȘOR” că o hărțuiește pe ex-deputata Stela Macari, aceasta fiind vizată în 5 procese judiciare, la inițiativa membrilor și susținătorilor Partidului „ȘOR”. Deși au fost contactați de NM, reprezentanții formațiunii nu au comentat acuzațiile.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Jardan Cristian / Facebook

Moldova s-a alăturat declarației de condamnare a participării Rusiei la Bienala de la Veneția. Jardan: „Un mesaj de solidaritate cu Ucraina”

Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia au semnat miercuri, 6 mai, o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția – una dintre cele mai prestigioase expoziții de artă din lume. Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Cristian Jardan, care a numit documentul un „mesaj de solidaritate” cu Ucraina.

Cristian Jardan, care se află la Veneția, a transmis într-un mesaj pe Facebook că a semnat declarația comună alături de omoloagele sale din Ucraina, Estonia, Lituania și Polonia.

Este un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece printr-un război brutal. Cultura nu poate fi separată de realitatea în care trăim. Atunci când un stat atacă o altă țară, distruge vieți, patrimoniu, memorie și identitate, prezența sa pe marile scene culturale internaționale nu poate fi tratată ca o normalitate”, a menționat ministrul Culturii.

Bienala de la Veneția este una dintre cele mai importante și prestigioase manifestări culturale din lume, dedicată în principal artei contemporane. Expoziția internațională de artă organizată o dată la doi ani, unde țări din întreaga lume își prezintă artiștii în pavilioane naționale.

În luna martie, organizatorii Bienalei de la Veneția au anunțat că Rusia va participa din nou la expoziție, pentru prima dată de la declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Decizia organizatorilor de a permite revenirea Rusiei la eveniment a declanșat un val de critici, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea suspenda grantul acordat bienalei pentru o perioadă de trei ani, în valoare de 2 milioane de euro. În acest context tensionat, juriul bienalei a decis să excludă Rusia și Israel din competiția pentru premii, după care și-a prezentat demisia.

Potrivit Meduza, pavilionul Rusiei la Bienala de la Veneția va fi accesibil exclusiv publicului profesionist — inclusiv jurnaliștilor și criticilor de artă — timp de trei zile, între 6 și 8 mai. Pe 9 mai, când expoziția se deschide publicului larg, pavilionul va fi închis și va putea fi văzut doar din exterior.

Agenția pentru cultură a Comisiei Europene a transmis organizatorilor o scrisoare în care susține că permiterea participării Rusiei la expoziție încalcă sancțiunile UE împotriva statului rus și pune sub semnul întrebării angajamentul lor față de valorile Uniunii Europene. Într-o altă scrisoare, adresată Guvernului Italiei, Comisia Europeană arată că bienala ar putea beneficia de faptul că Rusia acoperă costurile participării artiștilor săi la expoziție — situație care, în opinia instituției, poate fi interpretată drept „sprijin economic indirect”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: