Poliția de Frontieră explică de ce episcopul Marchel nu a ajuns în Israel nici din a doua încercare

După ce episcopul Marchel s-a plâns că nici din a doua încercare nu a reușit să ajungă în Israel, menționând că „absolut fără niciun motiv” nu a fost lăsat să plece de pe Aeroport, reprezentanții Poliției de Frontieră au oferit o reacție pentru NewsMaker. Instituția a declarat că episcopul „a fost supus procedurilor standard de control”, care pot include inclusiv așa-numitul control în linia a doua. Menționăm că episcopul s-a plâns că a fost supus unui „protocol de percheziții de nivelul II”. Astfel, Poliția de Frontieră a explicat că această măsură nu are caracter restrictiv, ci presupune verificări detaliate. „Aceste proceduri pot extinde durata procesului de control”, a răspuns instituția, întrebată despre motivul pentru care episcopul, conform declarațiilor sale, a ratat din nou cursa spre Israel. Mai precizăm că episcopul a recunoscut că de această dată a venit mai târziu la Aeroport.

Pentru NewsMaker, șefa Secției comunicare strategică a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ilona Railean, a declarat că episcopul Marchel „a fost supus procedurilor standarde de control”.

„Aceste proceduri pot include două niveluri: controlul simplificat și controlul aprofundat, așa-numitul control în linia a doua. Decizia de control în linia a doua este luată de către polițistul de frontieră în scopul autorizării traversării frontierei de stat. Subliniem că această măsură nu are caracter restrictiv, ci reprezintă o măsură ce asigură cu certitudine securitatea frontierei de stat. Controlul în linia a doua presupune verificări detaliate în sistemele informaționale, precum și, după caz, verificarea bagajului de mână sau alte măsuri complementare”, a declarat reprezentanta instituției de la frontieră.

Șefa Secției comunicare strategică a Inspectoratului a precizat că „toate aceste proceduri necesită timp suplimentar și pot extinde durata procesului de control”.

***

Pe 17 aprilie, mai multe publicații din Rusia au scris că episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, nu a fost lăsat să plece din Chișinău spre Israel pentru a aduce focul haric în R. Moldova. Se menționa că episcopul a fost oprit pe Aeroportul din Chișinău, înainte de a urca în avion, și supus unui control amănunțit, iar în cele din urmă a fost lăsat să plece abia după decolarea aeronavei. Despre situația în care a fost implicat episcopul au scris inclusiv mai mulți susținători și apropiați ai oligarhului fugar Ilan Șor.

Pe 18 aprilie, Partidul Socialiștilor a cerut „explicații publice imediate” din partea Poliției de Frontieră. În aceeași zi, Poliția de Frontieră a explicat că episcopul s-a prezentat mai târziu la Aeroport, în consecință – controlul în privința sa a fost finalizat după ce s-a încheiat îmbarcarea pentru cursa spre Israel.

Menționăm că episcopul activează în cadrul Mitropoliei Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse). Precizăm în acest sens că delegația Mitropoliei Moldovei a plecat în Israel pentru a aduce focul haric încă pe 14 aprilie. Pe 18 aprilie, delegația Mitropoliei Moldovei care se află în Israel a comunicat, într-un mesaj video, că „focul haric de la Ierusalim va fi adus în țara noastră de către Delegația oficială a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, care se află deja acolo”. „Cu regret, ceea ce se întâmplă acum în presa din țara noastră – că chipurile mitropolia noastră nu este lăsată să ajungă la Ierusalim este o greșeală”, au adăugat reprezentanții delegației.

În seara zilei de 18 aprilie, episcopul Marchel s-a plâns că nici a doua încercare de a ajunge în Israel nu i-a reușit. Potrivit mai multor imagini apărute pe rețelele de socializare, acesta a revenit la Aeroport, însă de această dată a recunoscut că a întârziat. O persoană care l-ar fi adus pe episcop la aerogară a dat vina pe semafoare, care, potrivit lui, „se blocau, erau roșii timp de 5 minute”. Ulterior, episcopul a ieșit din aeroport, menționând că „absolut fără niciun motiv” nu a fost lăsat să plece spre Israel, adăugând că și de această dată a fost verificat de polițiștii de frontieră. El a menționat că a fost supus unui „protocol de percheziții de nivelul II”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicu Gușan (RFE/RL)

„Furtul miliardului”: Câți bani a recuperat statul de la cele trei bănci implicate

Până la 30 iunie 2026, suma totală recuperată de stat de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a ajuns la 3 miliarde 99 de milioane 20 de mii de lei. Datele se regăsesc pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Cea mai mare parte a banilor recuperați – 1 miliard 771 de milioane 830 de mii de lei – provine din titluri executorii și proceduri de insolvabilitate. Alte 660 de milioane 430 de mii de lei provin din încasări aferente creditelor, 456 de milioane 540 de mii de lei – din vânzarea activelor proprii ale celor trei bănci, iar 210 milioane 220 de mii de lei – din vânzarea activelor luate în posesie.

Astfel, suma totală recuperată de stat de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a ajuns, până pe 30 iunie 2026, la 3 miliarde 99 de milioane 20 de mii de lei. Spre comparație, până pe 30 septembrie 2025, suma totală recuperată de stat era de 3 miliarde 62 de milioane 180 de mii de lei, potrivit Moldova 1. Astfel, de atunci, suma recuperată a crescut cu 36 de milioane 840 de mii de lei.

Suma rambursată din creditul de urgență acordat de stat celor trei bănci a ajuns la 2 miliarde 953 de milioane 780 de mii de lei.

Responsabile de recuperare sunt Procuratura Anticorupţie, Centrul Național Anticorupție și Banca Națională a Moldovei, în calitate de lichidator al celor trei bănci implicate – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Ministerul Finanțelor

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: