Andrei Mardari / NewsMaker

Popescu enumeră riscurile care planează asupra Moldovei, în contextul războiului din Ucraina: „Rămân foarte mari și foarte multe”

Riscurile care planează asupra Republicii Moldova în contextul războiului din țara vecină, Ucraina, rămân „foarte mari și multe”. Declarații în acest sens au fost făcute de vicepremierului țării Nicu Popescu, în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei. Potrivit șefului diplomației de la Chișinău, la moment, cele mai mari riscuri la adresa țării noastre sunt de ordin militar, energetic, dar și nuclear.  

„Riscurile rămân foarte mari și foarte multe. Războiul continuă și există riscul să dureze destul de mult. Faza acută parțial s-a epuizat. Armata ucraineană a reușit să elibereze anumite teritorii, dar riscurile persistă și ele sunt multiple.  Există riscul de ordin militar. Acum se discută public și riscuri de ordin nuclear, dar avem și riscuri pentru securitatea noastră energetică. Acest război creează o problemă majoră pentru toți cetățenii noștri, indiferent de preferințele lor de ordin politic”, a declarat Nicu Popescu.

Referindu-se la felul în care Moldova își asigură securitatea în condițiile în care este stat neutru, Nicu Popescu a spus că neutralitatea nu înseamnă izolare. Vicepremierul susține că, ținând cont de contextul regional actual, este esențial ca Republica Moldova să își fortifice capacitățile militare și să-și consolideze sectorul de apărare și securitate. Popescu declară că acest lucru nu ar atenta și nici nu ar încălca în niciun fel statutul de neutralitate al țării noastre.

„Trebuie să fortificăm capacitățile noastre militare, dar și din sectorul de securitate. Este obligația  noastră să o facem. (…) Neutralitatea nu presupune izolare. Din contra, trebuie să ne construim parteneriate care sa ajute statul să se protejeze. Avem nevoie de o armată modernă, care să protejeze cetățenii de orice tip de atac. Statele neutre au nevoie de o armată funcțională, or statele neutre investesc mult mai mult în securitate, pentru că ele trebuie să se apere singure, comparativ cu statele protejate de alianțe militare”, a mai declarat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Șeful diplomației de la Chișinău recunoaște că statutul de neutralitate al Republicii Moldova este ignorat de Federația Rusă, însă se arată convins că autoritățile vor obține retragerea trupelor ruse, care staționează ilegal în stânga Nistrului, pe cale diplomatică și pașnică.

De menționat că, de la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au declarat, în repetate rânduri, despre necesitatea dotării Armatei Naționale. „Dacă Rusia încearcă să vină peste noi, ce facem, trimitem armata cu sapa?”, s-a întrebat preșdinta Maia Sandu la Moldova 1, după ce a declarat că sistemul de apărare al Republicii Moldova este foarte slab. Ulterior, președinta a dat asigurări că Republica Moldova „nu cumpără armament”, iar „autoritățile nu vor cheltui banii publici în acest scop”.

Amintim că Consiliul Uniunii Europene a adoptat la sfârșitul lunii iunie o măsură de asistență în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova. Măsura de asistență își propune să consolideze capacitățile unităților de logistică, mobilitate, comandă și control, apărare cibernetică, recunoaștere aeriană fără pilot și comunicații tactice ale Forțelor Armate ale Moldovei prin furnizarea de echipamente neletale, provizii și servicii relevante, inclusiv instruire legată de echipament.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: