коллаж NM

„Populism”. Stoianoglo a comentat hotărârea adoptată de Parlament cu privire la activitatea Procuraturii

Procurorul general Alexandr Stoianoglo este de părere că deputații nu sunt în măsură să evalueze activitatea Procuraturii Generale (PG). Întrebat de jurnaliști, în cadrul unei conferințe de presă din 23 august, cum comentează documentul votat de majoritatea parlamentară, prin care deputații au constatat drept „nesatisfăcătoare” activitatea PG, Stoianoglo a menționat că aceasta este lipsită de logică. Mai mult, acesta a calificat drept „populiste” acțiunile Legislativului.

În cadrul ședinței extraordinare a Legislativului din 20 august, în urma examinării notei informative remise de Procuratura Generală cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”, majoritatea parlamentară a constatat lipsa de „acțiuni măsurabile și progrese” în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Parlamentarii au apreciat drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii PG și a Centrului Național Anticorupție (CNA) și a alocat PG un termen de 30 de zile ca să elaboreze un mecanism de recuperare a banilor furați.

Întrebat de jurnaliști cum comentează documentul adoptat în Parlament, Alexandr Stoianoglo a declarat că are dubii cu privire la faptul dacă deputații pot evalua activitatea PG.

„Nu este clar în baza căror criterii a fost făcută această evaluare. […] Deciziile care au fost adoptate de Parlament, vineri, au fost populiste, politice și îndreptate împotriva Procuraturii Generale și a procurorului general”, a răspuns Stoianoglo.

Procurorul general a precizat că a expediat o scrisoare conducerii Parlamentului, pentru a precizat despre ce fel de mecanism este vorba. Acesta a subliniat că Procuratura nu deține alte instrumente în afara Codului Penal.

„Este nihilism politic din partea politicienilor noștri”, a mai spus Stoainoglo.

De asemenea, procurorul general a criticat modificările adoptate de Legislativ la Legea cu privire la Procuratură, care prevede un mecanism de demitere a procurorului general, precum și modificările la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și cel al Procurorilor (CSP).

„Potrivit modificărilor, PG rămâne în componența CSM, dar este exclusă din CSP. Unde e logica?  […] În afară de asta, potrivit Constituției, procurorii trebuie să constituie majoritatea în Consiliu. Pe mine și pe procurorul Găgăuziei vor să ne excludă intenționat, pentru a micșora numărul procurorilor din Consiliu. Vom avea un Consiliu politizat, care va promova o agendă politică, nu o agendă a procurorilor”, a precizat Stoianoglo.

În afară de aceasta, Stoianoglo a subliniat că legea nu are efect retroactiv.

„Dacă este să urmăm această logică, dacă mâine se vor schimba regulile de alegere a președintelui, atunci și acesta trebuie demis”, a declarat Stoianoglo.

***

Amintim că procurorul general Alexandr Stoianoglo a prezentat, pe 23 august, 10 inițiative legislative în contextul luptei cu corupția.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: