коллаж NM

„Populism”. Stoianoglo a comentat hotărârea adoptată de Parlament cu privire la activitatea Procuraturii

Procurorul general Alexandr Stoianoglo este de părere că deputații nu sunt în măsură să evalueze activitatea Procuraturii Generale (PG). Întrebat de jurnaliști, în cadrul unei conferințe de presă din 23 august, cum comentează documentul votat de majoritatea parlamentară, prin care deputații au constatat drept „nesatisfăcătoare” activitatea PG, Stoianoglo a menționat că aceasta este lipsită de logică. Mai mult, acesta a calificat drept „populiste” acțiunile Legislativului.

În cadrul ședinței extraordinare a Legislativului din 20 august, în urma examinării notei informative remise de Procuratura Generală cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”, majoritatea parlamentară a constatat lipsa de „acțiuni măsurabile și progrese” în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Parlamentarii au apreciat drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii PG și a Centrului Național Anticorupție (CNA) și a alocat PG un termen de 30 de zile ca să elaboreze un mecanism de recuperare a banilor furați.

Întrebat de jurnaliști cum comentează documentul adoptat în Parlament, Alexandr Stoianoglo a declarat că are dubii cu privire la faptul dacă deputații pot evalua activitatea PG.

„Nu este clar în baza căror criterii a fost făcută această evaluare. […] Deciziile care au fost adoptate de Parlament, vineri, au fost populiste, politice și îndreptate împotriva Procuraturii Generale și a procurorului general”, a răspuns Stoianoglo.

Procurorul general a precizat că a expediat o scrisoare conducerii Parlamentului, pentru a precizat despre ce fel de mecanism este vorba. Acesta a subliniat că Procuratura nu deține alte instrumente în afara Codului Penal.

„Este nihilism politic din partea politicienilor noștri”, a mai spus Stoainoglo.

De asemenea, procurorul general a criticat modificările adoptate de Legislativ la Legea cu privire la Procuratură, care prevede un mecanism de demitere a procurorului general, precum și modificările la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și cel al Procurorilor (CSP).

„Potrivit modificărilor, PG rămâne în componența CSM, dar este exclusă din CSP. Unde e logica?  […] În afară de asta, potrivit Constituției, procurorii trebuie să constituie majoritatea în Consiliu. Pe mine și pe procurorul Găgăuziei vor să ne excludă intenționat, pentru a micșora numărul procurorilor din Consiliu. Vom avea un Consiliu politizat, care va promova o agendă politică, nu o agendă a procurorilor”, a precizat Stoianoglo.

În afară de aceasta, Stoianoglo a subliniat că legea nu are efect retroactiv.

„Dacă este să urmăm această logică, dacă mâine se vor schimba regulile de alegere a președintelui, atunci și acesta trebuie demis”, a declarat Stoianoglo.

***

Amintim că procurorul general Alexandr Stoianoglo a prezentat, pe 23 august, 10 inițiative legislative în contextul luptei cu corupția.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: