statistica.gov.md

Referendum 2024: De ce moldovenii sunt întrebați unde au fost în noaptea de 7 spre 8 aprilie

Pe data de 8 aprilie, în Republica Moldova a fost dat start recensământului populației și locuințelor. Odată cu începerea acțiunii, în mediul online au apărut mai multe întrebări și preocupări ale cetățenilor privind procesul de recenzare și întrebările din chestionar. Biroul Național de Statistică (BNS) a răspuns, pe 10 aprilie, la cele mai frecvente întrebări despre chestionarele de recensământ, apărute în aceste zile pe internet. Biroul, responsabil de exercițiu, a îndemnat populația, totodată, să apeleze la linia verde 0800 800 24, în cazul în care are nevoie de informații adiționale.

Cum au fost alcătuite întrebările din chestionarele de recensământ?: „Atât subiectele, cât și variabilele (întrebările din chestionare) de recensământ, au fost elaborate în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor urmând și recomandările internaționale. Au fost luate, de asemenea, în considerare, și chestionarele de recensământ din anii 2004 și 2014, pentru asigurarea comparabilității datelor cu recensămintele precedente”.

Ce înseamnă miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024? De ce se utilizează la Recensământ?: „Conform cadrului normativ și standardelor internaționale, orice recensământ prevede colectarea datelor conform stării la un anumit moment/dată de referință. Conform legii, informațiile înregistrate în cadrul recensământului reflectă caracteristicile populației și ale locuințelor conform situației la ora 00.00 a datei de referință a recensământului, care este prima zi a perioadei de colectare a datelor de recensământ. Corespunzător, în cazul recensământului din 2024, momentul de referință este ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024. Astfel, pentru toate persoanele care vor fi recenzate, datele colectate în chestionarele de recensământ trebuie să se refere la acest moment de referință al recensământului – regulă aplicată pentru toți participanții la recensământ”.

De ce este necesară întrebarea „Ați fost prezent în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie?”: „Este o întrebare inițială, prima în chestionarul persoanei (3P) și este formulată anume cu referire la momentul de referință al RPL 2024. Ea servește identificării din start a persoanele care vor avea reședința obișnuită în localitatea unde are loc interviul. (…) Subliniem că întrebările din chestionar sunt importante în special pentru a determina exact populația cu reședință obișnuită în localitățile țării– informație mult solicitată de către autoritățile publice locale, centrale și alți utilizatori. Totodată, setul efectiv de întrebări din chestionar care vor fi adresate persoanei anume va depinde de faptul dacă persoana și-a schimbat sau nu locul de reședință până la data de referință a RPL.

Pot cetățenii să refuze să participe la recensământ, sau să răspundă doar la unele întrebări? Vor fi sau nu sancționați în acest caz?: „Conform art. 7 al Legii nr.231/2022, participarea la recensământ a persoanelor care fac obiect al recenzării este obligatorie prin a furniza, pe propria răspundere, informații corecte și complete conform chestionarelor de recensământ. La întrebări referitor la caracteristicile etno-culturale (etnie, limbă, religie) respondentul poate să aleagă opțiunea Nu declar.  Participarea și oferirea de răspunsuri corecte la recensământ este nu doar o obligație, dar și un act civic!

Ce facem dacă recenzorul nu găsește pe nimeni acasă?: „În cazul în care recenzorul nu găsește pe nimeni acasă, acesta va lăsa în cutia poștală, în poartă sau la ușă o înștiințare privind participarea la recensământ, care va conține datele de contact ale recenzorului pentru a stabili împreună o zi și oră convenabilă pentru recenzare. Recenzorul va efectua 5 vizite la domiciliu.

Vezi la ce alte întrebări a răspuns BNS și ce mituri legate de recensământ a combătut – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: