statistica.gov.md

Referendum 2024: De ce moldovenii sunt întrebați unde au fost în noaptea de 7 spre 8 aprilie

Pe data de 8 aprilie, în Republica Moldova a fost dat start recensământului populației și locuințelor. Odată cu începerea acțiunii, în mediul online au apărut mai multe întrebări și preocupări ale cetățenilor privind procesul de recenzare și întrebările din chestionar. Biroul Național de Statistică (BNS) a răspuns, pe 10 aprilie, la cele mai frecvente întrebări despre chestionarele de recensământ, apărute în aceste zile pe internet. Biroul, responsabil de exercițiu, a îndemnat populația, totodată, să apeleze la linia verde 0800 800 24, în cazul în care are nevoie de informații adiționale.

Cum au fost alcătuite întrebările din chestionarele de recensământ?: „Atât subiectele, cât și variabilele (întrebările din chestionare) de recensământ, au fost elaborate în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor urmând și recomandările internaționale. Au fost luate, de asemenea, în considerare, și chestionarele de recensământ din anii 2004 și 2014, pentru asigurarea comparabilității datelor cu recensămintele precedente”.

Ce înseamnă miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024? De ce se utilizează la Recensământ?: „Conform cadrului normativ și standardelor internaționale, orice recensământ prevede colectarea datelor conform stării la un anumit moment/dată de referință. Conform legii, informațiile înregistrate în cadrul recensământului reflectă caracteristicile populației și ale locuințelor conform situației la ora 00.00 a datei de referință a recensământului, care este prima zi a perioadei de colectare a datelor de recensământ. Corespunzător, în cazul recensământului din 2024, momentul de referință este ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024. Astfel, pentru toate persoanele care vor fi recenzate, datele colectate în chestionarele de recensământ trebuie să se refere la acest moment de referință al recensământului – regulă aplicată pentru toți participanții la recensământ”.

De ce este necesară întrebarea „Ați fost prezent în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie?”: „Este o întrebare inițială, prima în chestionarul persoanei (3P) și este formulată anume cu referire la momentul de referință al RPL 2024. Ea servește identificării din start a persoanele care vor avea reședința obișnuită în localitatea unde are loc interviul. (…) Subliniem că întrebările din chestionar sunt importante în special pentru a determina exact populația cu reședință obișnuită în localitățile țării– informație mult solicitată de către autoritățile publice locale, centrale și alți utilizatori. Totodată, setul efectiv de întrebări din chestionar care vor fi adresate persoanei anume va depinde de faptul dacă persoana și-a schimbat sau nu locul de reședință până la data de referință a RPL.

Pot cetățenii să refuze să participe la recensământ, sau să răspundă doar la unele întrebări? Vor fi sau nu sancționați în acest caz?: „Conform art. 7 al Legii nr.231/2022, participarea la recensământ a persoanelor care fac obiect al recenzării este obligatorie prin a furniza, pe propria răspundere, informații corecte și complete conform chestionarelor de recensământ. La întrebări referitor la caracteristicile etno-culturale (etnie, limbă, religie) respondentul poate să aleagă opțiunea Nu declar.  Participarea și oferirea de răspunsuri corecte la recensământ este nu doar o obligație, dar și un act civic!

Ce facem dacă recenzorul nu găsește pe nimeni acasă?: „În cazul în care recenzorul nu găsește pe nimeni acasă, acesta va lăsa în cutia poștală, în poartă sau la ușă o înștiințare privind participarea la recensământ, care va conține datele de contact ale recenzorului pentru a stabili împreună o zi și oră convenabilă pentru recenzare. Recenzorul va efectua 5 vizite la domiciliu.

Vezi la ce alte întrebări a răspuns BNS și ce mituri legate de recensământ a combătut – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prima reacție a Comisiei Vetting după ce CC a declarat neconstituțională „legea von Hebel”: își continuă activitatea

Comisia de evaluare a procurorilor anunță că își continuă activitatea după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile promovate de PAS care au permis numirea lui Herman von Hebel. Comisia precizează, totodată, că a luat act de hotărâre și de precizările președintei CC, Domnica Manole, potrivit cărora decizia produce efecte pentru viitor și nu afectează actele emise anterior.

„Comisia își continuă activitatea în exercitarea mandatului său, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil. Comisia va examina textul integral al hotărârii după publicarea acesteia”, se arată în reacție.

Pe 15 octombrie, CC a declarat neconstituționale modificările legislative care au redus de la 61 la 51 numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă.

Domnica Manole a explicat că amendamentul nu avea o legătură indispensabilă cu proiectul în care a fost inclus, fiind încălcată cerința constituțională privind votarea legilor organice în cel puțin două lecturi. Totodată, Curtea a stabilit că hotărârea nu afectează actele emise anterior în baza prevederilor contestate, inclusiv numirea lui Herman von Hebel.

Și fostul președinte al CC, Alexandru Tănase, a explicat că decizia nu duce automat la încetarea mandatului lui von Hebel și nu constituie, în sine, un motiv pentru anularea hotărârilor adoptate cu participarea sa. Juristul a criticat, însă, public modul în care au fost promovate modificările: „În mod normal, ar fi trebuit să asistăm la o demisie de onoare din partea domnului von Hebel. Nu sunt însă deloc convins că vom avea parte de un asemenea gest”.

De altfel, demisia lui von Hebel a fost cerută și de reprezentanți ai opoziției parlamentare, după pronunțarea hotărârii CC.

Amintim că modificările au fost adoptate și promulgate pe 5 martie. A doua zi, Parlamentul i-a numit pe Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor cu 53 de voturi. Anterior, candidaturile lor nu întruniseră pragul necesar de 61 de voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: