statistica.gov.md

Referendum 2024: De ce moldovenii sunt întrebați unde au fost în noaptea de 7 spre 8 aprilie

Pe data de 8 aprilie, în Republica Moldova a fost dat start recensământului populației și locuințelor. Odată cu începerea acțiunii, în mediul online au apărut mai multe întrebări și preocupări ale cetățenilor privind procesul de recenzare și întrebările din chestionar. Biroul Național de Statistică (BNS) a răspuns, pe 10 aprilie, la cele mai frecvente întrebări despre chestionarele de recensământ, apărute în aceste zile pe internet. Biroul, responsabil de exercițiu, a îndemnat populația, totodată, să apeleze la linia verde 0800 800 24, în cazul în care are nevoie de informații adiționale.

Cum au fost alcătuite întrebările din chestionarele de recensământ?: „Atât subiectele, cât și variabilele (întrebările din chestionare) de recensământ, au fost elaborate în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor urmând și recomandările internaționale. Au fost luate, de asemenea, în considerare, și chestionarele de recensământ din anii 2004 și 2014, pentru asigurarea comparabilității datelor cu recensămintele precedente”.

Ce înseamnă miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024? De ce se utilizează la Recensământ?: „Conform cadrului normativ și standardelor internaționale, orice recensământ prevede colectarea datelor conform stării la un anumit moment/dată de referință. Conform legii, informațiile înregistrate în cadrul recensământului reflectă caracteristicile populației și ale locuințelor conform situației la ora 00.00 a datei de referință a recensământului, care este prima zi a perioadei de colectare a datelor de recensământ. Corespunzător, în cazul recensământului din 2024, momentul de referință este ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024. Astfel, pentru toate persoanele care vor fi recenzate, datele colectate în chestionarele de recensământ trebuie să se refere la acest moment de referință al recensământului – regulă aplicată pentru toți participanții la recensământ”.

De ce este necesară întrebarea „Ați fost prezent în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie?”: „Este o întrebare inițială, prima în chestionarul persoanei (3P) și este formulată anume cu referire la momentul de referință al RPL 2024. Ea servește identificării din start a persoanele care vor avea reședința obișnuită în localitatea unde are loc interviul. (…) Subliniem că întrebările din chestionar sunt importante în special pentru a determina exact populația cu reședință obișnuită în localitățile țării– informație mult solicitată de către autoritățile publice locale, centrale și alți utilizatori. Totodată, setul efectiv de întrebări din chestionar care vor fi adresate persoanei anume va depinde de faptul dacă persoana și-a schimbat sau nu locul de reședință până la data de referință a RPL.

Pot cetățenii să refuze să participe la recensământ, sau să răspundă doar la unele întrebări? Vor fi sau nu sancționați în acest caz?: „Conform art. 7 al Legii nr.231/2022, participarea la recensământ a persoanelor care fac obiect al recenzării este obligatorie prin a furniza, pe propria răspundere, informații corecte și complete conform chestionarelor de recensământ. La întrebări referitor la caracteristicile etno-culturale (etnie, limbă, religie) respondentul poate să aleagă opțiunea Nu declar.  Participarea și oferirea de răspunsuri corecte la recensământ este nu doar o obligație, dar și un act civic!

Ce facem dacă recenzorul nu găsește pe nimeni acasă?: „În cazul în care recenzorul nu găsește pe nimeni acasă, acesta va lăsa în cutia poștală, în poartă sau la ușă o înștiințare privind participarea la recensământ, care va conține datele de contact ale recenzorului pentru a stabili împreună o zi și oră convenabilă pentru recenzare. Recenzorul va efectua 5 vizite la domiciliu.

Vezi la ce alte întrebări a răspuns BNS și ce mituri legate de recensământ a combătut – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: