parlament.md

Prea mulți „nacialinici”. Dodon vrea să reducă din numărul deputaților și să le „înghețe” salariile

Președintele Igor Dodon susține că numărul de deputați ar trebui redus cu o treime, în funcție de numărul de cetățeni ai Republicii Moldova. De asemenea, acesta a anunțat că va propune o inițitivă legislativă prin care salariul său, dar și a deputaților, miniștrilor, a judecătorilor și a procurorilor să fie „înghețat”, adică să nu poată fi majorat, dar nici redus. Declarațiile au fost făcute în cadrul înregistrării „Președintele răspunde” din 14 februarie. 

„Încă în 2017 am ieșit cu o inițiativă de a organiza un referendum național pentru reducerea numărului de deputați cu o treime. Numărul de 101 deputați a fost stabilit în Constituția Republicii Moldova însă la începutul anilor 90, când populația Republicii Moldova era de 4,5 milioane de cetățeni. Timp de 28 de ani, o treime au plecat din țară, dar numărul de deputați a rămas neschimbat. Logic, dacă suntem mai puțini oameni, de ce întreținem mai mulți „nacialinici”? Eu susțin ideea că trebuie redus numărul de deputați cel puțin cu o treime, prin modificarra Constituției”, a explicat Dodon.

Acesta a mai spus că, în prezent, legea supremă a țării nu poate fi modificată, pentru că socialiștii nu dețin 67 de mandate în parlament, cât ar fi necesar pentru ca inițiativa să fie implementată. Șeful statului a promis, însă, că după încheierea alegerilor prezidențiale, vor fi propuse modificări „conceptuale” în Constituție în ceea ce ține de numărul de deputați, dar și „de alte elemente care trebuie actualizate”.

În ceea ce ține de noile majorări ale salariilor deputaților, șeful statului susține că pledează pentru micșorarea acestora.

„Aceas majorare care a apărut în ianuarie, de fapt s-a specualat dintr-o propunere a unui deputat de la Partidul Democrat. Eu știu că socialiștii au înaintat deja o inițiativă legislativă în acest sens și sunt ferm convins că vom găsi susținerea guvernului și inițiativa va fi votată pentru a se reveni la situația dinainte de 1 ianaurie”, a subliniat Dodon.

De asemenea, acesta a anunțat că va propune „înghețarea” salariilor pentru președinte, deputați, prim-ministru, miniștri, judecători și procurori.

„Ăștia sunt cei mai mari „nacialinici”. Până nu majorăm pensiile și salariile până la un nivel decent, nu avem de ce majora salariile la „nacialinici”, a menționat șeful statului.

Inițiativa urmează să fie propusă „în timpul apropiat”.

Amintim că discuțiile privind majorarea salariilor deputaților au început după ce câțiva deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate au scris pe rețelele de socializare că lefurile pentru luna ianuarie le-au crescut cu peste 4 mii de lei. Ulterior, a ieșit la iveală faptul că majorarea se datorează unui amendament propus de deputatul PDM, Vladimir Cebotari.

Ulterior, deputații PSRM au anunțat că vin cu o inițiativă legislativă cu privire la anularea majorării salariilor deputaților sau mai exact, la revenirea la vechile salarii.

De cealaltă parte, premierul Ion Chicu a declarat că guvernul nu va aviza pozitiv inițiativa fracțiunii PSRM cu privire la diminuarea salariilor pentru deputați, iar majorarea salariilor pentru parlamentari este, în opinia sa, „restabilirea unei echități”.

Susțineți-ne cu un like la pagina noastră de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mediafax/Marius Vale

Dunărea la cote minime: apa sărată din Marea Neagră avansează în Deltă. Risc pentru apa potabilă

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, transmite Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1 350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3 900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1 300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

Marea Neagră „ține” nivelul Dunării la Sfântu Gheorghe

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

Apa sărată poate urca la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”, adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Un alt pericol: lacurile Deltei primesc mai puțină apă proaspătă

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Risc pentru apa potabilă

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: