parlament.md

Prea mulți „nacialinici”. Dodon vrea să reducă din numărul deputaților și să le „înghețe” salariile

Președintele Igor Dodon susține că numărul de deputați ar trebui redus cu o treime, în funcție de numărul de cetățeni ai Republicii Moldova. De asemenea, acesta a anunțat că va propune o inițitivă legislativă prin care salariul său, dar și a deputaților, miniștrilor, a judecătorilor și a procurorilor să fie „înghețat”, adică să nu poată fi majorat, dar nici redus. Declarațiile au fost făcute în cadrul înregistrării „Președintele răspunde” din 14 februarie. 

„Încă în 2017 am ieșit cu o inițiativă de a organiza un referendum național pentru reducerea numărului de deputați cu o treime. Numărul de 101 deputați a fost stabilit în Constituția Republicii Moldova însă la începutul anilor 90, când populația Republicii Moldova era de 4,5 milioane de cetățeni. Timp de 28 de ani, o treime au plecat din țară, dar numărul de deputați a rămas neschimbat. Logic, dacă suntem mai puțini oameni, de ce întreținem mai mulți „nacialinici”? Eu susțin ideea că trebuie redus numărul de deputați cel puțin cu o treime, prin modificarra Constituției”, a explicat Dodon.

Acesta a mai spus că, în prezent, legea supremă a țării nu poate fi modificată, pentru că socialiștii nu dețin 67 de mandate în parlament, cât ar fi necesar pentru ca inițiativa să fie implementată. Șeful statului a promis, însă, că după încheierea alegerilor prezidențiale, vor fi propuse modificări „conceptuale” în Constituție în ceea ce ține de numărul de deputați, dar și „de alte elemente care trebuie actualizate”.

În ceea ce ține de noile majorări ale salariilor deputaților, șeful statului susține că pledează pentru micșorarea acestora.

„Aceas majorare care a apărut în ianuarie, de fapt s-a specualat dintr-o propunere a unui deputat de la Partidul Democrat. Eu știu că socialiștii au înaintat deja o inițiativă legislativă în acest sens și sunt ferm convins că vom găsi susținerea guvernului și inițiativa va fi votată pentru a se reveni la situația dinainte de 1 ianaurie”, a subliniat Dodon.

De asemenea, acesta a anunțat că va propune „înghețarea” salariilor pentru președinte, deputați, prim-ministru, miniștri, judecători și procurori.

„Ăștia sunt cei mai mari „nacialinici”. Până nu majorăm pensiile și salariile până la un nivel decent, nu avem de ce majora salariile la „nacialinici”, a menționat șeful statului.

Inițiativa urmează să fie propusă „în timpul apropiat”.

Amintim că discuțiile privind majorarea salariilor deputaților au început după ce câțiva deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate au scris pe rețelele de socializare că lefurile pentru luna ianuarie le-au crescut cu peste 4 mii de lei. Ulterior, a ieșit la iveală faptul că majorarea se datorează unui amendament propus de deputatul PDM, Vladimir Cebotari.

Ulterior, deputații PSRM au anunțat că vin cu o inițiativă legislativă cu privire la anularea majorării salariilor deputaților sau mai exact, la revenirea la vechile salarii.

De cealaltă parte, premierul Ion Chicu a declarat că guvernul nu va aviza pozitiv inițiativa fracțiunii PSRM cu privire la diminuarea salariilor pentru deputați, iar majorarea salariilor pentru parlamentari este, în opinia sa, „restabilirea unei echități”.

Susțineți-ne cu un like la pagina noastră de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: