În 2021, inflația din Republica Moldova va constitui 1,8%. În același timp, în primul trimestru al anului, se va atesta o ușoară deflație, iar din aprilie, vor demara procesele inflaționiste. Eperții de la Banca Națională a Moldovei (BNM) presupun că abia spre sfârșitul lui 2022 inflația va ajunge la 4-5%. Informațiile au fost oferite de către președintele BNM Octavian Armașu, în cadrul unui briefing din 5 februarie.

Potrivit lui Armașu, prețurile la produsele alimentare din Moldova nu vor crește până în septembrie. BNM prognozează, în 2021, că indexul prețurilor de consum va constitui 2,1%, iar în 2022 – 5,6%. Nivelul scăzut al IPC va fi cauzat de cererea mică și nivelul înalt al inflației de bază.

Din al doilea trimestru al anului 2021, ritmul creșterii prețurilor la combustibil va reveni pe palier pozitiv. Prețurile vor crește până la sfârșitul anului curent, iar apoi se vor stabiliza pentru o perioadă de jumătate de an.

Armașu a explicat că prognoza BNM a fost influențată de factorii externi, dar și situația creată în Moldova anul trecut.

Printre factorii externi, șeful BNM a menționat:

• continuarea creșterii prețurilor la produsele alimentare la nivel global;
• începutul imunizării va oferi speranța redresării economiei mondiale. Cu toate acestea, în unele regiuni, continuă să fie în vigoare restricțiile, care influențează negativ economia locală;
• moneda euro s-a apreciat în contextul începerii vaccinării;
• dolarul american s-a depreciat în contextul turbulențelor electorale din SUA;
• stabilizarea pieței petroliere;
• prețul la petrol a depășit $50 pentru un baril, ceea ce a contribuit la întărirea rublei rusești.

În 2020, inflația din Moldova a început să scadă încă din ianuarie, ajungând, în septembrie, de la 7% la 2,3% și 0,39% în decembrie. Potrivit lui Armașu, acest proces a fost influențat de mai mulți factori: scăderea, în decembrie, a prețurilor la produsele alimentare până la 1,7%; măsurile de restricție în contextul pandemiei; scăderea prețurilor la combustibil și micșorarea prețurilor reglementate.

Armașu a remarcat că prețurile la nivel mondial, începând cu mai 2020, dimpotrivă, au crescut timp de un an cu 18%. Prețurile interne s-au diminuat din cauza devalorizării valutei naționale a Turciei și Ucrainei, de unde Moldova importă produse și scăderea cererii de consum.

Prețurile la produsele petroliere timp de un an au scăzut cu 8,5%, însă, pe piața mondială, acestea s-au stabilizat și, pe viitor, vor crește.

Prețurile la mărfurile reglementate și servicii, timp de un an, au scăzut cu 1,3%. Cea mai mare influență a provocat-o diminuarea tarifelor pentru gaz cu 12%, din 1 octombrie 2020.

În ceea ce privește indicii macroeconomici Armașu, a menționat că masa monetară timp de un an a crescut cu 17,2%, în mare parte datorită lichidităților, dar și depozitelor bancare ale cetățenilor.

În partea a doua a anului trecut, în Moldova, a crescut simțitor oferta valutară, ceea ce a provocat presiune asupra întăririi leului. „Banca Națională a fost nevoită să intervină și să cumpere excesul de valută, completând rezervele valutare ale țării. La sfârșitul anului, aceasta a ajuns la $3,8 mlrd”, a spus Armașu.

Potrivit acestuia, în Moldova, a crescut excesul de lichidități, ajungând la sfârșitul anului la 6,4 mlrd lei. Acest lucru a permis băncilor să continue să crediteze economia. Și portofoliul de credite a crescut timp de un an – cu 11,3%, iar rata dobânzii a devenit și mai atrăgătoare – 7,9%. Procentele pentru depozite la sfârșitul anului 2020 a scăzut în medie cu 3,43%.