Prețurile la produsele din Moldova nu vor crește până la sfârșitul anului. Prognozele BNM

În 2021, inflația din Republica Moldova va constitui 1,8%. În același timp, în primul trimestru al anului, se va atesta o ușoară deflație, iar din aprilie, vor demara procesele inflaționiste. Eperții de la Banca Națională a Moldovei (BNM) presupun că abia spre sfârșitul lui 2022 inflația va ajunge la 4-5%. Informațiile au fost oferite de către președintele BNM Octavian Armașu, în cadrul unui briefing din 5 februarie.

Potrivit lui Armașu, prețurile la produsele alimentare din Moldova nu vor crește până în septembrie. BNM prognozează, în 2021, că indexul prețurilor de consum va constitui 2,1%, iar în 2022 – 5,6%. Nivelul scăzut al IPC va fi cauzat de cererea mică și nivelul înalt al inflației de bază.

Din al doilea trimestru al anului 2021, ritmul creșterii prețurilor la combustibil va reveni pe palier pozitiv. Prețurile vor crește până la sfârșitul anului curent, iar apoi se vor stabiliza pentru o perioadă de jumătate de an.

Armașu a explicat că prognoza BNM a fost influențată de factorii externi, dar și situația creată în Moldova anul trecut.

Printre factorii externi, șeful BNM a menționat:

  • continuarea creșterii prețurilor la produsele alimentare la nivel global;
  • începutul imunizării va oferi speranța redresării economiei mondiale. Cu toate acestea, în unele regiuni, continuă să fie în vigoare restricțiile, care influențează negativ economia locală;
  • moneda euro s-a apreciat în contextul începerii vaccinării;
  • dolarul american s-a depreciat în contextul turbulențelor electorale din SUA;
  • stabilizarea pieței petroliere;
  • prețul la petrol a depășit $50 pentru un baril, ceea ce a contribuit la întărirea rublei rusești.

În 2020, inflația din Moldova a început să scadă încă din ianuarie, ajungând, în septembrie, de la 7% la 2,3% și 0,39% în decembrie. Potrivit lui Armașu, acest proces a fost influențat de mai mulți factori: scăderea, în decembrie, a prețurilor la produsele alimentare până la 1,7%; măsurile de restricție în contextul pandemiei; scăderea prețurilor la combustibil și micșorarea prețurilor reglementate.

Armașu a remarcat că prețurile la nivel mondial, începând cu mai 2020, dimpotrivă, au crescut timp de un an cu 18%. Prețurile interne s-au diminuat din cauza devalorizării valutei naționale a Turciei și Ucrainei, de unde Moldova importă produse și scăderea cererii de consum.

Prețurile la produsele petroliere timp de un an au scăzut cu 8,5%, însă, pe piața mondială, acestea s-au stabilizat și, pe viitor, vor crește.

Prețurile la mărfurile reglementate și servicii, timp de un an, au scăzut cu 1,3%. Cea mai mare influență a provocat-o diminuarea tarifelor pentru gaz cu 12%, din 1 octombrie 2020.

În ceea ce privește indicii macroeconomici Armașu, a menționat că masa monetară timp de un an a crescut cu 17,2%, în mare parte datorită lichidităților, dar și depozitelor bancare ale cetățenilor.

În partea a doua a anului trecut, în Moldova, a crescut simțitor oferta valutară, ceea ce a provocat presiune asupra întăririi leului. „Banca Națională a fost nevoită să intervină și să cumpere excesul de valută, completând rezervele valutare ale țării. La sfârșitul anului, aceasta a ajuns la $3,8 mlrd”, a spus Armașu.

Potrivit acestuia, în Moldova, a crescut excesul de lichidități, ajungând la sfârșitul anului la 6,4 mlrd lei. Acest lucru a permis băncilor să continue să crediteze economia. Și portofoliul de credite a crescut timp de un an – cu 11,3%, iar rata dobânzii a devenit și mai atrăgătoare – 7,9%. Procentele pentru depozite la sfârșitul anului 2020 a scăzut în medie cu 3,43%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Igor Dodon, reacție la interdicția lui Ion Ceban în Schengen: „UE nu mai e ce-a fost odată

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a reacționat la decizia autorităților române de a interzice intrarea primarului Chișinăului, Ion Ceban, și a altor doi cetățeni moldoveni în România și în spațiul Schengen. Fostul președinte acuză Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de „presiune politică după principiul scopul scuză mijloacele”.

Ceea ce s-a întâmplat azi este grav. Este semnalul unei degradări a democrației, a libertăților și a drepturilor omului în Uniunea Europeană. Idealul UE este un mit care s-a spart. Abuzul exercitat asupra primarului general Ion Ceban și asupra altor cetățeni moldoveni, este o dovadă în plus că Uniunea Europeană nu mai este ceea ce-a fost odată. Noi ne miram de câțiva ani cum de oficialii europeni pot tolera cenzura, dictatura și represaliile politice din partea partidului PAS în Republica Moldova. Și iată că acum vedem că aceste practici sunt, de fapt, tipice pentru felul de a gândi și a acționa a oficialilor din Occident”, a scris Igor Dodon.

Potrivit lui Dodon, presupusele „abuzuri împotriva opoziției” ar avea sprijinul Bruxelles-ului și al altor capitale occidentale.

„Orice abuz al guvernării PAS împotriva opoziției a găsit și găsește în continuare sprijin în cabinetele de la Bruxelles și din alte capitale occidentale. Aici nu mai putem vorbi despre valori și integritate politică, ci despre cinism și presiune politică după principiul scopul scuză mijloacele. Iar scopul PAS e să păstreze controlul asupra statului pe care l-a capturat, cu complicitatea oficialilor europeni. Ceea ce fac în Moldova PAS și Maia Sandu reprezintă un model politic pentru întregul UE. Din spațiu al libertății, al democrației și al păcii, UE se transformă în regim dictatorial care își permite să anuleze alegeri, să sufoce suveranitatea, să cenzureze mass-media, să se implice direct în campanii electorale, să hărțuiască politicieni din opoziție și să se comporte abuziv, obraznic și dictatorial cu țările din sfera sa de influență”, a mai scris fostul șef al statului.

PAS nu au comentat deocamdată acuzațiile.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. În presa din Moldova și România se vehiculează că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și fostul premier Vasile Tarlev.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: