Prețurile la produsele din Moldova nu vor crește până la sfârșitul anului. Prognozele BNM

În 2021, inflația din Republica Moldova va constitui 1,8%. În același timp, în primul trimestru al anului, se va atesta o ușoară deflație, iar din aprilie, vor demara procesele inflaționiste. Eperții de la Banca Națională a Moldovei (BNM) presupun că abia spre sfârșitul lui 2022 inflația va ajunge la 4-5%. Informațiile au fost oferite de către președintele BNM Octavian Armașu, în cadrul unui briefing din 5 februarie.

Potrivit lui Armașu, prețurile la produsele alimentare din Moldova nu vor crește până în septembrie. BNM prognozează, în 2021, că indexul prețurilor de consum va constitui 2,1%, iar în 2022 – 5,6%. Nivelul scăzut al IPC va fi cauzat de cererea mică și nivelul înalt al inflației de bază.

Din al doilea trimestru al anului 2021, ritmul creșterii prețurilor la combustibil va reveni pe palier pozitiv. Prețurile vor crește până la sfârșitul anului curent, iar apoi se vor stabiliza pentru o perioadă de jumătate de an.

Armașu a explicat că prognoza BNM a fost influențată de factorii externi, dar și situația creată în Moldova anul trecut.

Printre factorii externi, șeful BNM a menționat:

  • continuarea creșterii prețurilor la produsele alimentare la nivel global;
  • începutul imunizării va oferi speranța redresării economiei mondiale. Cu toate acestea, în unele regiuni, continuă să fie în vigoare restricțiile, care influențează negativ economia locală;
  • moneda euro s-a apreciat în contextul începerii vaccinării;
  • dolarul american s-a depreciat în contextul turbulențelor electorale din SUA;
  • stabilizarea pieței petroliere;
  • prețul la petrol a depășit $50 pentru un baril, ceea ce a contribuit la întărirea rublei rusești.

În 2020, inflația din Moldova a început să scadă încă din ianuarie, ajungând, în septembrie, de la 7% la 2,3% și 0,39% în decembrie. Potrivit lui Armașu, acest proces a fost influențat de mai mulți factori: scăderea, în decembrie, a prețurilor la produsele alimentare până la 1,7%; măsurile de restricție în contextul pandemiei; scăderea prețurilor la combustibil și micșorarea prețurilor reglementate.

Armașu a remarcat că prețurile la nivel mondial, începând cu mai 2020, dimpotrivă, au crescut timp de un an cu 18%. Prețurile interne s-au diminuat din cauza devalorizării valutei naționale a Turciei și Ucrainei, de unde Moldova importă produse și scăderea cererii de consum.

Prețurile la produsele petroliere timp de un an au scăzut cu 8,5%, însă, pe piața mondială, acestea s-au stabilizat și, pe viitor, vor crește.

Prețurile la mărfurile reglementate și servicii, timp de un an, au scăzut cu 1,3%. Cea mai mare influență a provocat-o diminuarea tarifelor pentru gaz cu 12%, din 1 octombrie 2020.

În ceea ce privește indicii macroeconomici Armașu, a menționat că masa monetară timp de un an a crescut cu 17,2%, în mare parte datorită lichidităților, dar și depozitelor bancare ale cetățenilor.

În partea a doua a anului trecut, în Moldova, a crescut simțitor oferta valutară, ceea ce a provocat presiune asupra întăririi leului. „Banca Națională a fost nevoită să intervină și să cumpere excesul de valută, completând rezervele valutare ale țării. La sfârșitul anului, aceasta a ajuns la $3,8 mlrd”, a spus Armașu.

Potrivit acestuia, în Moldova, a crescut excesul de lichidități, ajungând la sfârșitul anului la 6,4 mlrd lei. Acest lucru a permis băncilor să continue să crediteze economia. Și portofoliul de credite a crescut timp de un an – cu 11,3%, iar rata dobânzii a devenit și mai atrăgătoare – 7,9%. Procentele pentru depozite la sfârșitul anului 2020 a scăzut în medie cu 3,43%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Trei lideri de partid acuză Guvernul de subordonarea sistemului „Alegeri”. Reacție: Alegerile vor fi libere

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, și președintele Partidului Voința Poporului, Ștefan Urîtu, au acuzat pe 8 iulie autoritățile că ar fi „scos” de sub controlul Comisiei Electorale Centrale (CEC) Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS „Alegeri”). Aceștia susțin că sistemul informațional ar fi fost plasat „în subordinea” Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), aflat sub jurisdicția Guvernului, ceea ce ar crea riscuri privind o potențială fraudare a alegerilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins învinuirile, declarând că STISC doar găzduiește SIAS „Alegeri” și că nu are acces la datele sistemului informațional respectiv.

Într-o conferință de presă alături de Galbur și Urîtu, Igor Munteanu a declarat că SIAS „Alegeri” ar fi fost „scos” de sub controlul Comisiei Electorale Centrale și transferat „în subordinea” Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, aflat sub jurisdicția Guvernului. „Este un atac brutal în adresa adresa independenței procesului electoral. (…) Prin această mișcare, Comisia Electorală Centrală este transformată dintr-un arbitru independent într-un simplu utilizator de date, iar partidul aflat la guvernare obține controlul politic total, inacceptabil asupra infrastructurii care procesează voturile dvs, a cetățenilor R. Moldova, cele din străinătate, precum și cele din Republica Moldova”, a spus președintele CUB.

Liderii celor trei partide consideră că găzduirea SIAS „Alegeri” de către STISC ar putea genera mai multe riscuri.

În condițiile în care Guvernul nu este un actor independent sau obiectiv, ci este un actor politic, elector, noi nu putem să avem nicio garanție asupra faptului că datele care sunt colectate din secțiile de vot, datele care sunt procesate, datele personale ale alegătorilor nu sunt folosite în mod fraudulos de către o agenție, o unitate aflată sub controlul partidului aflat la guvernare. (…) Există riscul manipulării sau întârzierii raportării de prezență la vot. Datele privind prezența la vot sunt colectate și transmise în timp reale către comisiile electorale. O eventuală manipulare a acestor date înainte prezentarea lor publică poate influența comportamentul alegătorilor, favorizând anumite strategii de mobilizare sau întârziere, sau de prezență diferențiată a partidelor în ziua votului”, a declarat Munteanu.

Mai târziu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins acuzațiile celor trei politicieni, catalogându-le drept „neîntemeiate”.

Acesta (SIAS „Alegeri” – n. r.) rămâne 100% sub controlul CEC, iar găzduirea tehnică de către STISC este o măsură standard de securitate aplicată în toate statele democratice. Instituția statului găzduiește peste 200 de sisteme informaționale ale instituțiilor publice, fără a avea acces la conținutul acestora, inclusiv în acest caz la datele electorale. Este vorba despre un centru de date certificat, menit să protejeze infrastructura critică a statului în fața atacurilor cibernetice”, a spus Vodă.

Potrivit reprezentantului Guvernului, în ultimii ani, SIAS „Alegeri” a fost ținta unor „atacuri masive”, care au reușit a fi respinse „cu succes” de către autorități. El mai precizat că, în același timp, poliția monitorizează spațiul online pentru a combate tentativele de manipulare și fraudă.

Alegerile din Moldova vor fi, ca și până acum, libere, corecte și sigure. A afirma contrariul, fără dovezi, e o încercare periculoasă de a slăbi încrederea în democrație”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului”, a adăugat Daniel Vodă.

Amintim că, pe 4 iulie, atât Comisia Electorală Centrală, cât și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică au comentat subiectul dat. Acestea au menționat că STISC oferă „exclusiv” protecție tehnică SIAS „Alegeri”, însă operarea, integritatea, accesul și utilizarea rămân în continuare în gestionarea CEC. „În ceea e privește verificarea numărului de alegători care au votat, se respinge orice posibilitate de manipularea a datelor în sistem or, acestea pot fi verificate în baza proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare. În context, CEC denunță răspândirea de informații eronate și interpretări rău-intenționate referitoare la independența sa. CEC consideră că aceste informații false, propagate în spațiul public, reprezintă un atac deliberat la adresa democrației, având ca scop discreditarea instituției și obținerea de avantaje politice în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 28 septembrie”, a menționat Comisia Electorală Centrală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: