Andrei Mardari/NewsMaker

Prezidențiale la pachet cu referendum. PAS a înregistrat un amendament la Codul electoral

Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) propune modificarea Codului electoral, care să permită organizarea alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent. Un amendament în acest sens a fost înregistrat de deputata PAS Veronica Roșca în Parlament pe 26 decembrie, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna anului viitor. Amendamentul se referă la proiectul de modificare a Codului Electoral, adoptat în prima lectură acum două săptămâni.

Alegeri prezidențiale – nu mai devreme de 3 luni și nu mai târziu de 2 luni, de la expirarea mandatului

Partidul de guvernare propune modificarea aliniatului 1 și 2 din articolul 135, din Codul electoral. Dacă amendamentul va fi votat în plen, atunci Parlamentul va trebui să decidă data alegerilor pentru funcția de președinte al țării cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua alegerilor.

Mai mult, alegerile prezidențiale ar urma să fie organizate cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui în funcție, însă nu mai târziu de termenul stabilit de art. 90 alin. (4) din Constituție, care prevede că alegerile prezidențiale urmează a fi organizate în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției. În prezent, Codul electoral prevede că alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției, în conformitate cu art. 90 din Constituție.

De menționat că, recent, Partidul Socialiștilor din Moldova a contestat la Curtea Constituțională (CC) un amendament propus de PAS la Codul electoral, care permit desfășurarea alegerilor prezidențiale timp de două luni după ce mandatul președintelui expiră. Socialiștii au acuzat atunci guvernarea de „uzurparea puterii în stat”. Potrivit lor, PAS ar dori, astfel, să prelungească „deliberat” mandatul președintei Maia Sandu. Nici președinta Sandu și nici PAS nu a comentat declarațiile socialiștilor. Totuși, președinta Comisiei parlamentare numiri și imunități, deputata PAS Olesea Stamate a declarat anterior că articolul va fi modificat, fără să precizeze când. Detalii – AICI.

Referendum și alegeri – în aceeași zi?

Amendamentul înregistrat de Roșca în Parlament prevede, între altele, modificarea articolului 184, aliniatul 2 din Codul electoral. Mai exact, PAS propune ca referendumul republican nu va putea avea loc cu 60 de zile înainte și nici cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi. Totuși, în aceeași zi, dacă amendamentul va trece, nu vor putea avea loc două referendumuri republicane.

De precizat că Codul electoral prevede, în prezent, doar prima parte din modificarea propusă, și anume că referendumurile nu pot fi desfășurate cu 60 de zile înainte și nici cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor.

Documentul justifică modificarea prin reducerea costurilor necesare pentru organizarea celor două plebiscite, precum și prin creșterea numărului de participanți la ambele scrutine.

„În practica electorală națională este cunoscut exemplu comasării scrutinelor naționale. În acest sens, este de menționat că, la 24 februarie 2019, a avut loc referendumul republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare, iar Curtea Constituțională a confirmat rezultatele acelui scrutin electoral. Prin urmare, se propune modificarea normei articolului 184 din Codul electoral, astfel încât să fie posibilă organizarea concomitentă a alegerilor parlamentare, prezidențiale sau locale generale și a referendumului republican”, se menționează în textul amendamentului.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a solicită desfășurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Șefa statului a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului, pe 24 decembrie. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024. Maia Sandu a menționat că dacă va obține un nou mandat de președinte, va continua calea Republicii Moldova spre integrarea în UE. Detalii – AICI.

De menționat în acest context că referendumul republican propus de președinta țării Maia Sandu pentru toamna anului 2024, atunci când ar urma să se desfășoare și alegerile prezidențiale, a aprins spiritele în societatea moldovenească. În timp ce unii politicieni din opoziție consideră că cele două scrutine nu pot avea loc concomitent, reprezentanții partidului de guvernare consideră contrariul. Pe 24 decembrie, deputata Veronica Roșca a scris o postare pe Facebook, în care aexplicat că  Legea Supremă a țării nu interzice organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și a referendumului, ci a alegerilor parlamentare și a celor prezidențiale. Chiar și așa, ea și-a arătat deschiderea pentru modificarea Codului Electoral, „așa încât sa fie conform prevederilor Constituției și jurisprudenței CC”. Mai mult, parlamentara a declarat că „acest lucru va fi făcut foarte repede”. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile lui decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: