Facebook/Dorin Damir

Prima ședință de judecată în dosarul în care sunt vizați Pânzari și Damir a fost amânată

La Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, urma să se desfășoare, pe 29 septembrie, prima ședință din procesul de judecată în care este vizat președintele Asociației FEA Dorin Damir. Acesta este acuzat de „abuz în serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”. În același dosar figurează fostul șef al Inspectoratul General al Poliției (IGP) Alexandru Pânzari și șeful suspendat al Inspectoratului de Poliția Bălți, Valeriu Cojocari. Ședința de judecată a fost amânată.

Potrivit judecătorului Denis Uzun ședința a fost amânată întrucât a fost satisfăcut demersul avocatului lui Damir, iar dosarul urmează să fie examinat nu de un singur judecător, dar de un complet format din trei magistrați. Data noii ședințe de judecată nu a fost deocamdată stabilită.

Pe 24 septembrie, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat finalizarea dosarului și expeedierea acestuia spre examinare în instanța de judecată.

Faptele investigate își au originea în luna iunie a anului 2017, atunci când șeful din acea perioadă al IGP Alexandru Pînzari și șeful din acea perioadă al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații (la moment – șef suspendat al IP Bălți, Valeriu Cojocaru), dorind să-și manifeste loialitatea față de președintele asociației FEA Dorin Damir (o persoană cu poziții de influență în formațiunea politică de guvernământ), l-au angajat pe ultimul formal și ilegal în Secția nr.1 „K” a Direcției nr. 5 a INI, care era o unitate specială a MAI. Prin aceasta, i-au oferit acestuia garanții ale unei funcții de stat (drepturi salariale, dreptul de a perfecta acte în baza altor identități, dreptul de a avea acces la materiale și proceduri cu accesibilitate limitată).

Pentru a-și atinge scopul infracțional, cei doi șefi de rang înalt din cadrul Poliției, inițial, contrar prevederilor legislației în vigoare la acel moment, au adoptat un ordin secret, prin care a fost aprobat un regulament privind organizarea și funcționarea Secției nr. 1 „K” a Direcției nr. 5 a INI, arogând acestei subdiviziuni unele competențe improprii activității polițienești (verificarea jurnaliștilor și a angajaților misiunilor diplomatice, precum şi avizarea candidaţilor la funcţiile de judecători). Prin același act, s-au redus semnificativ din criteriile de angajare a personalului în Secție, astfel încât au făcut posibilă angajarea ilegală a persoanelor necalificate în această structură, inclusiv a președintelui asociației FEA, care fiind o persoană salarizată la privat, era în incompatibilitate cu această funcție ocupată în sfera publică.

În acest mod, în perioada de timp cuprinsă între iulie 2017 – septembrie 2019, președintele asociației FEA, fără a exercita în fapt nicio activitate în cadrul Direcției nr. 5 a INI, a încasat sume necuvenite de bani, fraudând astfel bugetul public în sumă de 170.294,75 MDL, ceea ce constituie proporții mari.

Neîntemeiat, cei doi șefi din cadrul IGP, doar peste două luni de la angajare, urmărind crearea unei aparențe a activității președintelui asociației FEA în Poliție, prin abuz de serviciu, au dispus stimularea acestuia, cu acordarea înainte de termen a gradului special – „inspector-principal”, iar în februarie 2019 (prin aceleași metode ilegale) au dispus, ilegal, în ordine de stimulare, acordarea următorului grad special de „comisar”.

Totodată, fără a exercita activități polițienești, acestei persoane i-au fost acordate prin stimulări un șir de distincții departamentale, precum: premiu bănesc, grade înainte de termen, inclusiv distincțiile – Crucea „Meritul polițienesc clasa II”, Medalia „Pentru merite în combaterea criminalității clasa II” și altele.

Pentru cele incriminate, lege penală prevede pedeapsa variază de la 2 la 12 ani închisoare, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

R. Moldova va avea un centru național de management al crizelor: Parlamentul a dat undă verde proiectului

În Moldova va fi înființat Centrul Național de Management al Crizelor. Parlamentul a votat, în lectura a doua, proiectul de lege privind managementul situațiilor de criză, care stabilește crearea acestui centru. Instituția va coordona toate măsurile de prevenire, pregătire, intervenție și recuperare în situații de criză, la nivel național.

Proiectul de lege, susținut de 60 de deputați și elaborat de un grup de parlamentari PAS, stabilește modul în care autoritățile, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și operatorii economici vor colabora în gestionarea integrată a crizelor.

Centrul Național de Management al Crizelor va activa sub conducerea Prim-ministrului și va avea rolul de a coordona toate acțiunile în caz de criză. În paralel, va fi creată și Comisia Națională de Management al Crizelor, alcătuită din premier, șeful Centrului, conducători ai operațiunilor, miniștri și alți responsabili, în funcție de tipul crizei.

Legea introduce și alte măsuri noi, printre care crearea registrului național al riscurilor, instituționalizarea Centrelor Operaționale de Coordonare pentru gestionarea crizelor şi a punctelor de contact 24/7. Totodată, documentul prevede elaborarea unui Plan Național de Management al Crizelor, obligatoriu pentru toate instituțiile implicate.

O altă prevedere este regimul stării de alertă, care va permite instituirea unor măsuri restrictive temporare, în condiții de legalitate și proporționalitate, pentru a limita efectele crizelor.

Proiectul de lege va intra în vigoare la 1 septembrie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: