Primul an cu Fundația Moldcell. Un An de și mai multă IMPLICARE!

Fundația Moldcell împlinește un an de activitate, un an în care a adunat proiecte cu și despre oameni. Este o platformă ce unește toate inițiativele și proiectele în domeniul responsabilității sociale și corporative ale companiei Moldcell. În doar un an, s-au lansat inițiative cu impact semnificativ asupra societății, iar toate acestea, pentru a face din Moldova un loc mai bun de trai. 

 

 

Irina Strajescu, Director Executiv al Fundației Moldcell

„Primul an cu Fundația Moldcell a fost remarcabil, și anume datorită proiectelor pe care le-am lansat, oamenilor pe care i-am ajutat și parteneriatelor care au generat idei fantastice și realizarea acestora. Mulțumesc tuturor partenerilor și prietenilor Fundației Moldcell pentru încredere și suport.

Totul abia începe!”

Sănătate – #TotulVaFiBine: Fundația Moldcell a fost lansată atunci când a fost cel mai mult nevoie de ea. În anul în care tot globul pământesc s-a confruntat cu virusul Covid – 19, Moldcell și Fundația Moldcell au donat 10 ventilatoare pulmonare pentru 8 spitale din țară, minute/trafic internet gratuit pentru medici, copii, profesori, 5000 de combinezoane de protecție, prânzuri calde zilnice personalului medical timp de un an.

Buneii și Internetul: Mediatizat în toată țara și cunoscut peste hotarele țării, proiectul #LikeDeLaBunei s-a axat pe integrarea persoanelor în vârstă în lumea digitală. În urma sesiunilor, buneii au învățat cum să achite facturi online, să folosească rețele sociale, să vorbească online cu cei dragi peste hotare, să descarce aplicații utile sau să facă fotografii/video. Toate astea le-au învățat cu ajutorul voluntarilor Fundației Moldcell și în așa fel, contribuind la conexiunea între două generații pentru o comunicare mai eficientă.

Digital + Creativitate: O țară se promovează cel mai bine prin ceea ce creează. Fundația Moldcell susține și promovează tinerii din industriile creative, ca aceștia să rămână acasă și să-și valorifice talentul în Moldova. În așa fel, Fundația Moldcell a extins parteneriatul cu Asociația COR și Centrul Artcor.

Siguranța online a copiilor: Proiectul #InternetFărăGriji a străbătut toată țara cu sesiuni despre protejarea copiilor, părinților, adolescenților de capcanele mediului virtual. În perioada pandemiei, s-au organizat inclusiv LIVE-uri cu specialiști în domeniu.

Gaming responsabil: Compania Moldcell și Fundația Moldcell promovează echilibrul între jocurile video, relația în familie, activitățile școlare și sănătatea mintală. Timp de un an de zile, au fost organizate campionate online ce implică o competiție sănătoasă, gaming responsabil și distracție alături de prieteni.

Promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă: Fiind parte a CG Corp Global și inspirați de Fundația Chaudhary, în 2020, Moldcell a fost prima companie care a semnat un Memorandum de Înțelegere cu ONU Moldova, în vederea promovării ODD: Educație, sănătate, protejarea mediului, cultură, proiecte sociale cu impact major pentru societate, direcții strategice urmate de Fundația Moldcell.

Realizări sunt multe, alături de parteneri de încredere care, la rândul lor, și-au exprimat susținerea pentru primul an de activitate a fundației și au felicitat-o cu ocazia aniversării. Partenerii proiectelor Fundației Moldcell sunt Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova), HelpAge International, Keystone Moldova, Artcor, Asociația Companiilor COR.

Pe lângă aprecierea din partea beneficiarilor săi, Fundația Moldcell a fost premiată cu Medalia de Aur în categoria Debutul Anului la Gala Businessului Moldovenesc.

Mai multe detalii despre toate proiectele Fundației Moldcell, le găsiți pe www.fundatiamoldcell.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandru Munteanu/Facebook

Munteanu, după întrevederile cu Zelenski și Sviridenko: „Ne dorim un cer spre care să privești cu speranță, nu frică”. Acordurile semnate la Kiev

Republica Moldova își reafirmă solidaritatea cu Ucraina și își continuă, alături de aceasta, parcursul comun către aderarea la Uniunea Europeană. Mesajul a fost transmis de premierul Alexandru Munteanu –  care a efectuat astăzi, 10 octombrie, prima vizită oficială în țara vecină – după întrevederile cu președintele Volodimir Zelenski, prim-ministra Iulia Sviridenko și prim-vicepreședintele Radei Supreme de la Kiev, Oleksandr Korniyenko. Vizita s-a încheiat cu semnarea a trei acorduri bilaterale, ce vizează: repatrierea copiilor neînsoțiți, munca remunerată a familiilor diplomaților și deschiderea, pe viitor, a punctului de trecere a frontierei Cosăuți–Yampil.

Acordurile semnate

Republica Moldova și Ucraina au semnat astăzi, la Kiev, trei acorduri bilaterale, în prezența premierului Alexandru Munteanu și a prim-ministrei Iulia Sviridenko. Documentele reconfirmă angajamentul comun al celor două state de a consolida cooperarea în mai multe domenii de interes reciproc, în beneficiul direct al cetățenilor, precizează Guvernul.

Acordul privind cooperarea în procesul de repatriere a copiilor neînsoțiți stabilește mecanisme comune pentru identificarea, protecția și întoarcerea în siguranță a copiilor la locul de trai permanent. Potrivit sursei citate, documentul va permite intervenții mai rapide ale autorităților și o cooperare directă între instituțiile competente, conform standardelor internaționale de protecție a copilului. „Reîntoarcerea în siguranță și legală a copiilor noștri afectați de război este misiunea noastră comună”, a declarat prim-ministra Ucrainei.

De asemenea, a fost semnat Protocolul care facilitează înființarea punctului de trecere rutier a frontierei de stat dintre Republica Moldova și Ucraina „Cosăuți-Yampil”, cu statut de punct deschis traficului internațional. Astfel, între localitățile Cosăuți și Yampil va fi construit un pod rutier pentru traversarea râului Nistru. Guvernul de la Chișinău susține că asta va simplifica trecerea frontierei atât pentru locuitorii din zonă, cât și pentru transportatori.

Un alt document semnat ține de dreptul la muncă remunerată pentru membrii de familie ai personalului misiunilor diplomatice și consulare. Aceștia vor putea desfășura activități profesionale în țara gazdă, pe durata misiunii diplomatice, în funcție de calificarea deținută. 

Facebook/Alexandru Munteanu

Primul lot de ajutoare umanitare a ajuns în Ucraina. Sviridenko: Mulțumesc, Moldova

Astăzi, în Ucraina, a ajuns primul lot din ajutorul umanitar aprobat de Guvernul R. Moldova pentru Ucraina, a anunțat premierul în timpul conferinței susținute alături de omologul. Acesta include, între altele, generatoare electrice, autospeciale, echipamente de protecție, bunuri medicale și produse alimentare.

„De aproape 4 ani, trăim un război care aduce moarte, suferințe și familii distruse. Dar, tot de 4 ani, vedem eroismul, curajul de neînfrânt și solidaritatea puternică a ucrainenilor. Acest război trebuie să se încheie imediat, printr-o pace justă și durabilă. Curajul și eroismul Ucrainei sunt veșnice”, a spus prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Prim-ministra Ucrainei a mulțumit Republicii Moldova, la rândul ei, pentru sprijinul acordat. Iulia Sviridenko a calificat vizita premierului Munteanu la Kiev drept „un semn de încredere între țările noastre și disponibilitatea de a aprofunda parteneriatul la nivel practic”.

„Ucraina și Moldova împreună mișcă calea integrării europene. Suntem convinși că aprofundarea cooperării dintre țările noastre consolidează pozițiile ambelor țări în acest proces. Îi sunt recunoscător lui Alexander Munteânu pentru un dialog semnificativ. Mulțumiri poporului moldovenesc pentru susținerea Ucrainei și dorința de a fi aproape în momente grele”, a scrie Sviridenko pe rețele.

Alexandru Munteanu/Facebook

Zelenski, despre aderarea la UE: „Avem o viziune comună”

Tot astăzi, la Kiev, premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Șeful Cabinetului de miniștri a anunțat că discuțiile s-au concentrat pe modalitățile de valorificare a „legăturii strânse” dintre cele două țări și avansarea procesului de integrare europeană, „prin sprijin reciproc”.

„Republica Moldova și Ucraina își doresc același lucru: un cer deasupra capului spre care privești cu speranță în viitor, nu cu frică. Vrem să construim o lume în care copiii noștri trăiesc în libertate și suntem parteneri de încredere în acest drum, uniți nu doar de o frontieră comună, ci și de valorile democratice și dezideratul european” – a scris premierul pe pagina sa de Facebook.

Întrevederea a fost comentată și de președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat cu Alexandru Munteanu despre proiectele bilaterale, inclusiv energia, calea ferată, infrastructura. „Toate trebuie implementate” – a zis el.

Oficialul de la Kiev a mulțumit, la rândul său, Republicii Moldova, pentru sprijinul acordat Ucrainei și poporului ucrainean. „Avem o viziune comună asupra viitorului în Uniunea Europeană, iar parcursul Ucrainei și al Republicii Moldova către UE trebuie să fie unul comun, pentru ca toți din regiunea noastră să beneficieze de consolidarea popoarelor noastre și a Europei în ansamblu”, a transmis Volodimir Zelenski după discuțiile cu Alexandru Munteanu.

Alexandru Munteanu/Facebook

***

Precizăm, de la invazia Rusiei în Ucraina, Republica Moldova și-a exprimat constat solidaritatea cu țara vecină, a condamnat războiul și a pledat pentru o page justă și durabilă în Ucraina. În prezent, mai mult de 130 de mii de refugiați ucraineni se află pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care 87 mii de persoane beneficiază de mecanismul de protecție temporară – 20 de mii sunt copii. Acest mecanism, care le asigură accesul la sistemul educațional, la serviciile medicale, precum și la piața muncii, a fost prelungit recent prin decizia Guvernului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Realitatea.md

Biserica din Dereneu: enoriași și un arhiepiscop al Mitropoliei Moldovei s-au îmbrâncit cu poliția și-au pătruns în interior

La biserica „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, dreptul de folosință asupra căreia este disputat de Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, au avut loc noi tensiuni în seara de 10 februarie. Un grup de enoriași, în frunte cu arhiepiscopul Petru al Mitropoliei Moldovei, s-a îmbrâncit cu polițiștii prezenți la fața locului și a pătruns forțat în biserică. Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat că documentează cazul.

Episcopia de Ungheni și Nisporeni a publicat un videoclip care îl arată pe arhiepiscopul Petru, alături de mai mulți enoriași, încercând să convingă poliția să le permită să intre în biserică. La un moment dat, oamenii au început să forțeze cordonul format de polițiști în jurul intrării în lăcaș, până când l-au rupt.

Ulterior, Alexandru Popa, preotul numite de Mitropolia Moldovei, care s-a baricadat în interiorul lăcașului, împreună cu familia, la sfârșitul lunii trecute, a deschis ușa și oamenii au pătruns în biserică. După ce au intrat în biserică, clericii prezenți au oficiat o slujbă.

Inspectoratul General al Poliției a transmis într-un comunicat că printre persoane care au pătruns în biserică se numără mai mulți clerici ai Mitropoliei Moldovei, precum și simpli cetățeni, care ar fi fost organizați de primarul localității, socialistul Vasile Revenco. „În număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserica din Dereneu, raionul Călărași, contrar legii și fără a ține cont că în lăcașul sfânt erau prezenți copii care au fost presați emoțional de aceste acțiuni”, a menționat IGP.

Potrivit instituției, cazul a fost înregistrat, iar oamenii legii documentează incidentul.

Amintim că scandalul de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu își are începutul în 2017, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Ministerul Culturii, care deține biserica, a încheiat cu Mitropolia Basarabiei un contract privind dreptul de folosință gratuită asupra acesteia pentru 50 de ani, în noiembrie 2019. Acest lucru a a generat un conflict de durată între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii din satul Dereneu. Litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă „Adormirea Maicii Domnului” a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii „Adormirii Maicii Domnului”, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, rămânând acolo până în prezent. La fața locului a intervenit poliția.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Iar liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a scris pe rețelele de socializare că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica, calificând situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Pe 9 februarie, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a comentat pentru prima dată scandalul din jurul bisericii de la intensificarea tensiunilor luna trecută. Oficialul a declarat că, în prezent, situația ar fi exploatată de politicieni, însă nu dat nume, și a menționat că acest lucru a agravat conflictul. Jardan a subliniat că Ministerul Culturii a dat biserica în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

(VIDEO) Krasnoselski îl acuză pe Dodon/ Plahotniuc e vulnerabil?/ Va crește impozitul imobiliar în Chișinău?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „kuliok”
— Facturile care golesc buzunarele… Explicația ANRE
— Avocații lui Plahotniuc cer audierea a încă 48 de martori
— Tiraspolul redirecționează fonduri pentru a plăti salariile bugetarilor
— Fără TVA în facturile la gaze? Inițiativa a trecut de o comisie parlamentară
— Moldova riscă o condamnare la CEDO din cauza unui spot electoral al PSRM
— Ce trebuie să facă moldovenii rămași fără cărți de identitate românești?
— Krasnoselski îl acuză pe Dodon de eșecul negocierilor în formatul „5+2”
— Ceban promite că chișinăuienii nu vor plăti mai mult pentru locuințe
— De ce nu a fost numit ambasador în Japonia fostul purtător de cuvânt al Guvernului?
— Ministrul Culturii: politicul nu trebuie să se implice în activitățile bisericii
— Popșoi: Moldova nu poate influența politica legată de buletinele românești
— Un click pentru copii – o ușă spre o lume nouă, dar și spre riscuri
— Ieșirea din CSI ar putea costa Moldova circa 100.000 de euro
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

l


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

NewsMaker

Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „Kuliok”

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.

Dodon răspunde la acuzațiile lui Krasnoselski: „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral”

Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, precum că el ar fi afectat funcționarea formatului de negocieri „5+2”, atunci când era șeful statului. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Formatul „5+2” este singurul format recunoscut internațional care, timp de decenii, a menținut reglementarea transnistreană în cadrul politico-diplomatic și nu a permis situației să alunece spre o escaladare periculoasă. Am susținut întotdeauna acest format — atât în perioada președinției mele, cât și astăzi, aflându-mă în opoziție — și sunt convins că el nu trebuie doar evocat, ci reanimat pe deplin: readus la o activitate regulată, la discutarea substanțială a tuturor parametrilor reglementării și la adoptarea unor decizii concrete care să îmbunătățească real viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Igor Dodon.

Politicianul a spus că mutarea procesului de negocieri în planul acuzațiilor reciproce este „neconstructivă”. „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral. Întâlnirile nu aveau loc din motive formale, ci pentru a avansa acorduri practice. Negociatorii și grupurile de profil au lucrat activ, au fost menținute contacte cu participarea mediatorilor și observatorilor, iar canalul politic direct a fost păstrat, inclusiv prin întâlniri la nivel de lideri. Tocmai o asemenea densitate și regularitate a contactelor permite menținerea situației sub control chiar și atunci când pozițiile părților diferă”, a adăugat el.

Liderul PSRM a menționat că, în prezent, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol este „practic absent”, subliniind că formațiunea sa pledează pentru restabilirea consultărilor regulate între reprezentanții celor două părți și pregătirea unei discuții privind parametrii reglementării politice „în cadrul formatului „5+2””.

Sunt convins: dacă formatul „5+2” nu va fi revitalizat, vor pierde toți — și Chișinăul, și Tiraspolul, și, mai presus de toate, cetățenii noștri. Republica Moldova trebuie să aibă o strategie reală și bine gândită de reintegrare, elaborată în primul rând aici, la Chișinău”, a conchis socialistul.

Amintim că, pe 10 februarie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon a fost cel care „a stricat” formatul de negocieri „5+2”, în perioada când era președintele Republicii Moldova. El și-a argumentat poziția menționând că reprezentatul politic al lui Dodon „a refuzat” să semneze documentul final al rundei de negocieri din cadrul „5+2” de la Bratislava, din 2019.

Potrivit Jurnal TV, reuniunea respectivă a fost suspendată fără semnarea documentului final, iar Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: