Procuratura Generală dezaprobă constatările Parlamentului cu privire la activitatea instituției și cere explicații

Procuratura Generală solicită legislativului să indice în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului din 20 august, prin care majoritatea parlamentară a adoptat o hotărâre, constatând drept „nesatisfăcătoare” activitatea conducerii instituției. Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura.

Printr-un comunicat de presă publicat pe 25 august, Procuratura Generală informează că a luat act de Hotărârea Parlamentului din 20 august 2021 privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Totodată, conducerea instituției anunță că „dezaprobă constatările forului legislativ”.

Prin urmare, printr-o scrisoare oficială, Procuratura Generală solicită legislativului să indice în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului privind:

•    eficiența sau ineficiența unei anchete penale concrete;

•    stagnarea investigațiilor privind procesul de devalizare a sistemului bancar;

•    lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar;

•    ineficiența colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigații și prin EUROJUST;

•    responsabilitatea pentru care, așa cum se pretinde că a constatat legislativul, îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (în textul Hotărârii se face trimitere doar la art.126 din Regulamentul Parlamentului, care se referă doar la audierea Guvernului și Hotărârea Parlamentului nr.143/2019, ambele irelevante la subiect).

Concomitent, Procuratura Generală roagă Parlamentul să indice materialul factologic (exceptând nota informativă prezentată de Procuratură) care a stat la baza acestor constatări și concluzii: informațiile unor instituții publice, decizii ale unor organe judiciare, concluzii ale experților, analize sau constatări ale specialiștilor, cert fiind faptul că ele lipsesc.

Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura.

„Despre multitudinea de neclarități și nereguli în legătură cu adoptarea și modul de executare a Hotărârii vizate, lipsa conformității Hotărârii cu reglementările legale, raportate la normele Legii Supreme – în documentul și anexele atașate la prezentul comunicat”, se mai arată în declarația Procuraturii.

Anterior, procurorul general Alexandr Stoianoglo și-a exprimat opinia că deputații nu sunt în măsură să evalueze activitatea Procuraturii Generale. Întrebat de jurnaliști, în cadrul unei conferințe de presă din 23 august, cum comentează documentul votat de majoritatea parlamentară, prin care deputații au constatat drept „nesatisfăcătoare” activitatea PG, Stoianoglo a menționat că acesta este lipsită de logică și a calificat drept „populiste” acțiunile Legislativului.