Andrei Mardari / NewsMaker.md

Procurorul care instrumentează cazul lui Stoianoglo vine cu precizări. „Au fost aplicate proceduri standarde bazate pe prevederi legale”

Procurorul Victor Furtună care instrumentează dosarul lui Alexandr Stoianoglo, a oferit mai multe detalii pe caz. Potrivit acuzatorului, în cazul procurorului general suspendat, au fost aplicate proceduri standarde bazate pe prevederi legale, deși „cazul este extraordinar”. Acesta a reiterat că necesitatea aplicării măsurii procesuale de constrângere, a fost determinată de mai multe circumstanțe.

„Funcția exercitată de subiect și ierarhia funcțională a acestuia dau posibilitatea de a face ca participanții pe dosar, printre care sunt procurori, alte persoane de demnitate publică sau funcționari publici, să fie reticenți în declarații, în special pentru a evita constrângeri sau persecuții, dar, implică și alte riscuri pentru buna desfășurare a urmăririi penale”, a explicat Furtună.

De asemenea, el a accentuat că Stoianoglo cunoaște toate subtilitățile tactice și de procedură, lucru ce ar periclita mersul anchetei.

„Pregătirea profesională a subiectului care, fiind procuror în exercițiul funcției, cunoaște toate subtilitățile tactice și de procedură, inclusiv acțiunile de urmărire penală care necesită a fi întreprinse pe astfel de cazuri, ca ex. – audieri ale martorilor, ridicări de obiecte, alte procedee probatorii, având posibilitatea de a influența participanții sau în alte modalități să pericliteze probele.

Cu referire la lipsa unor acțiuni proporționale față de alte persoane care, posibil, sunt implicate în infracțiunile investigate, Furtună menționează:

„Cu referire la acest aspect, în limitele în care permite principiul confidențialității urmăririi penale, ținem să menționăm, că în cadrul cercetării circumstanțelor în care au fost comise faptele incriminate dlui Alexandr Stoianoglo sunt investigate inclusiv și acțiunile altor persoane. În acest sens, este necesar de a determina rolul fiecărui participant și acțiunea în care a fost implicat, împrejurări care vor fi stabilite pe parcursul anchetei.

Lipsa unor rețineri și arestări a altor figuranți pe caz nu exclude că aceste acțiuni vor fi realizate, în caz de necesitate, în viitor”, a conchis procurorul.

Amintim că avocații procurorului general suspendat au făcut încă un recurs la Curtea de Apel (CA) Chișinău în care au cerut anularea mandatului de arest la domiciliu pentru 30 de zile, dispus de Judecătoria Ciocana. Anunțul a fost făcut de apărătorii lui Alexandr Stoianoglo într-o conferință de presă, pe 12 octombrie. Aceștia au reiterat nevinovăția clientului lor, menționând că scopul tuturor acțiunilor a fost înlăturarea lui Stoianoglo din funcția de procuror general.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

defence-ua.com/imagine simbol

„Au fost foarte aproape s-o dea jos”. Dronă rusească, din nou în spațiul aerian al României

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Avioanele poloneze și aliate ridicate de la sol

Aproape de ora 18:00, prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat că, din cauza amenințării reprezentate de dronele rusești care operează deasupra Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au fost ridicate avioanele poloneze și aliate. Totodată, el a precizat că sistemele terestre de apărare antiaeriană au fost aduse în stare de maximă pregătire.

Agenția poloneză de Servicii de Aeronavigație anunța că aeroportul din apropierea orașului Lublin a fost închis pentru zboruri „din cauza activității aviației militare”.

Aproape de ora 20:00, Tusk a declarat că starea de amenințare a fost ridicată. „Mulțumesc tuturor celor implicați în operațiunile aeriene și terestre. Rămânem vigilenți”, a adăugat prim-ministrul Poloniei.

Dronă în spațiul aerian al României

Ministerul român al Apărării a anunțat că, la ora 18:05, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre, două aeronave de luptă au decolat pentru a monitoriza situația aeriană la granița cu Ucraina.

„La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche (nota red. comună din județul Tulcea), unde a dispărut de pe radar. Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației”, au declarat reprezentanții Ministerului român al Apărării, adăugând că sistemele radar aeronavele monitorizează situația, iar specialiștii sunt gata să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian.

Totodată, ministerul a amintit că legislația permite doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian al României.

Detalii de la oficialii români

Ministrul român de Externe, Oana Ţoiu, a declarat că cele două aeronave au urmărit drona până când aceasta a părăsit spațiul aerian al țării, după aproximativ 50 de minute. De asemenea, ea a precizat că două avioane germane aliate erau pregătite în aer pentru monitorizarea situației.

„Oamenii din România nu au fost niciodată în pericol, dar astfel de acțiuni ale Rusiei sunt inacceptabile și iresponsabile. România condamnă comportamentul Rusiei. (…) Suntem în contact constant cu partenerii și aliații noștri din UE și NATO privind provocările Rusiei, inclusiv cea mai recentă. Trebuie să creștem efectiv costul acțiunilor flagrante, ilegale și provocatoare ale Rusiei, prin adoptarea rapidă a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni și a întregii game de măsuri din cadrul operațiunii NATO „Eastern Sentry””, a scris ministra pe o rețea de socializare.

„Armata Română și aliații care fac poliție aeriană pe teritoriul României pot doborî drone care intră în spațiul nostru aerian. Asta e în Legea 73 din 2025. (…) Piloții sau antiaeriana de la sol primesc aprobarea pe linie militară, operațională. Au avut aprobarea și astăzi și o vor avea ori de câte ori vor intra drone la noi”, a comunicat ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu.

Într-o declarație pentru Antena 3 CNN, Moșteanu a spus că avioanele F-16 care au fost ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. „Drona zburând foarte jos, la un moment dat a plecat în Ucraina, astea sunt informațiile pe care le avem acum, că drona a ieșit din spațiul aerian înapoi în Ucraina”, a precizat Moșteanu.

Precizările lui Zelenski

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că drona detectată în România a pătruns pe teritoriul țării pe aproximativ 10 kilometri și a operat în spațiul aerian NATO timp de circa 50 de minute.

Potrivit lui Zelenski, pe 13 septembrie, dronele rusești au acționat în diferite regiuni ale Ucrainei.

„Au fost și în regiunile de nord, practic de-a lungul graniței cu Belarus. Conform informațiilor preliminare, a fost utilizat și spațiul aerian al Belarusului pentru a pătrunde în spațiul aerian ucrainean în direcția Volîni. Militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele și cât timp pot să rămână în aer. Rutele sunt întotdeauna calculate. Acest lucru nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți de nivel inferior. Este o extindere evidentă a războiului de către Rusia și exact așa procedează: întâi pași mici, iar în final pierderi mari”, a comunicat Zelenski, adăugând că în acest sens sunt necesare sancțiuni împotriva Rusiei. „Nu așteptați zeci de „Shahed-uri” sau rachete balistice pentru a lua în sfârșit o decizie”, a conchis președintele ucrainean.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: