Andrei Mardari/NewsMaker

Procurorul general va putea fi demis. Legea cu privire la Procuratură, votată în prima lectură

Proiectul de lege propus de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) cu privire la Procuratură a fost aprobată cu 59 de voturi în cadrul ședinței extraordinare a Parlamentului din 13 august. Legea prevede posibilitatea demiterii procurorului general, la solicitarea președintelui țării sau a cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Concedierea ar putea fi decisă în două cazuri: dacă șeful Procuraturii Generale va obține calificativul „eșuat” în urma evaluării performanțelor sau dacă se vor constata abateri disciplinare. Fracțiunea Partidului „ȘOR” și cea a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu au susținut inițiativa.

La ședința extraordinară a Parlamentului au fost prezenți 90 de deputați.

Proiectul de lege a fost prezentat de către Sergiu Litvinenco, deputat PAS, învestit ulterior în funcția de ministru al Justiției (potrivit legii, timp de 30 de zile, acesta poate exercita în paralel ambele funcții). Acesta a argumentat că decizia cu privire la suspendarea procurorului general sau atragerea la răspundere disciplinară va fi luată de Consiliul Superior al Procurorilor. Potrivit lui Litvinenco, măsura nu va dăuna independenței procurororului general.

Ministrul Justiției a remarcat că, în prezent, lipsește un control de monitorizare pentru a stabili dacă procurorul general își realizează atribuțiile în mod „conștiincios și în interesul statului”.

„În esență, modificările propuse doar extind prevederile din lege propuse pentru procurori – și pentru procurorul general”, a precizat Litvinenco și a adăugat că normele corespund Constituției.

Mai exact, potrivit legii, procurorul general va putea fi demis prin două metode: dacă va obține calificativul „eșuat” în urma evaluării performanțelor sau dacă se vor constata abateri disciplinare.

Evaluarea performanețelor procurorurului general poate fi cerută de președintele țării sau de către cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Totodată, evaluarea va putea avea loc nu mai des decât odată pe an. Comisia de evaluare va fi constituită de Consiliul Superior al Procurorilor. Aceasta va include 5 membri, dintre care unul este propus de președintele Republicii Moldova, unul – de Ministerul Justiției, unul – de Consiliul Superior al Magistraturii, unul – de Consiliul Superior al Procurorilor și unul – de procurorul general.

De asemenea, legea prevede că procurorul general poate fi tras la răspundere disciplinară. În funcție de gravitatea faptelor, șeful Procuraturii Generale se va putea alege cu avertisment, mustrare sau eliberare din funcție. Procedura disciplinară va putea fi inițiată de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor.

Precizăm că legea mai prevede că Consiliul Superior al Procurorilor include 12 membri. Din componența acestuia fac parte și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Avocatul Poporului (în prezent, interimatul acestei funcții este asigurară de către Avocatul Poporului, după decesul lui Mihai Cotorobai).

La fel, documentul prevede excluderea din componența Consiliului Superior al Procurorilor a procurorului general, procurorului Găgăuziei și președintelui Uniunii Avocaților. În timpul dezbaterilor, deputatul socialist Alexandr Suhodolski a criticat dur proiectul de lege și a reproșat că „regiunea autonomă Găgăuzia nu este un raion”.

În replică, autorul proiectului, deputatul PAS Sergiu Litvinenco, a argumentat că procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia trebuie exclus din motivul că statutul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor „îi creează acestuia un statut mai privilegiat nejustificat și prezintă probleme de inegalitate și neechitate în raport cu alți procurori șefi din țară”.

***

La ziua de azi, șef al Procuraturii Generale este Alexandr Stoianoglo. El a fost numit în funcție în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. Înainte de a pleca în vacanță, în cadrul unui interviu televizat, procurorul Alexandr Stoianoglo a spus că nu înțelege de ce ar trebui să-și dea demisia și a sugerat că nu va pleca de bunăvoie. „Eu nu am fost numit pe criterii politice. Eu am trecut și am câștigat concursul organizat de guvernul condus atunci de Maia Sandu. Nu e vina mea că nu a câștigat persoana pe care a promovat-o. Din ce cauză eu trebuie să plec? Ce am încălcat eu?”.

În luna iulie 2020, parlamentul a anulat amendamentele la Legea cu privire la procuratură care nu au fost aprobate de Curtea Constituțională. Astfel, pe viitor, candidatul la funcția de procuror general va fi ales iarăși de Consiliul Superior al Procurorilor.

***

Amintim că Maia Sandu a convocat, pe 10 august, în ședință, membrii Consiliului Suprem de Securitate (CSS) În cadrul întrunirii au fost discutate măsurile de prevenire a eschivării de la răspundere penală a persoanelor vizate în acte grave de corupție. Președinta țării s-a arătat indignată de faptul că, de la ședință, au lipsit reprezentanții Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și a declarat că aceștia sunt „în vacanță și la propriu, și la figurat”.

În aceeași zi, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a susținut un briefing, în cadrul căruia a prezentat un proiect de lege care prevede un mecanism de evaluare a activității procurorului general. Controlul ar urma să fie realizat de Consiliului Superior al Procurorilor.

Reprezentanții Procuraturii Generale au venit cu o reacție prin intermediul unui comunicat de presă: „Nivelul înțelegerii de către actuala guvernare a principiilor statului de drept este neașteptat de slab și, la moment, nu vedem rostul de a mai comenta ceva. Răspunsul Procuraturii la orice atentat asupra independenței sale instituționale și procesuale va fi proporțional gravității unor astfel de atacuri”, se arată în declarație.

Tot pe 10 august, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat, pe 10 august, o declarație prin care se declară „profund contrariat de modul în care, în ultima perioadă, este atacată instituția Procuraturii prin acuzații grave, care, însă nu au nici un suport juridic și sunt de esență manipulatorie”.

Pe 12 august, Procuratura Generală a confirmat informația potrivit căreia Alexandr Stoianoglo și-a întrerupt concediul și a revenit la muncă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

Cinci candidați luptă pentru șefia Companiei „Teleradio-Moldova”. Cine sunt?

Cinci persoane și-au depus dosarele pentru concursul de selectare a directorului general al Companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM). Este vorba despre Dorin Scobioală, Adrian Graur, Ecaterina Cheptănaru, Sergiu Sandulescu și Andrei Zapșa, informează IPN.

Potrivit Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului, pe 14 iulie urmează etapa de verificare a dosarelor de către Consiliul de supraveghere și dezvoltare al TRM. Membrii Consiliului vor examina dacă fiecare candidat întrunește condițiile de eligibilitate și dacă dosarele sunt complete.

Candidații admiși vor participa ulterior la interviul public, în cadrul căruia vor prezenta proiectul managerial de dezvoltare a companiei pentru următorii șapte ani.

Conform regulamentului, evaluarea se face în baza criteriilor privind experiența profesională, competențele manageriale, viziunea de dezvoltare a instituției și capacitatea de implementare a proiectului managerial. La finalul interviurilor, fiecare membru al Consiliului va acorda note, iar candidatul care va obține cel puțin nota 7 și cel mai mare punctaj va fi declarat învingător.

Directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova” este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul de supraveghere și dezvoltare urmează să anunțe data ședinței în care vor fi examinate dosarele și desfășurate interviurile publice.

***

Amintim că directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, și-a anunțat demisia pe 18 mai, în cadrul unei conferințe de presă organizate la două zile după finala concursului Eurovision. Decizia a venit pe fondul scandalului generat de votul juriului național al Republicii Moldova.

Țurcanu a declarat atunci că membrii juriului, care au acordat trei puncte reprezentantului României și niciun punct reprezentantului Ucrainei, nu au ținut cont de sensibilitățile existente în relația Republicii Moldova cu statele vecine.

Potrivit legii, Vlad Țurcanu va rămâne în funcție până la desemnarea unui nou director general, însă nu mai mult de șase luni de la vacantarea postului. În aceeași perioadă își vor exercita mandatele și directorii generali adjuncți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: