Justiție

Procurorul general va putea fi demis. Legea cu privire la Procuratură, votată în prima lectură

Stela Untila
| 13 august, 2021
12:28

Proiectul de lege propus de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) cu privire la Procuratură a fost aprobată cu 59 de voturi în cadrul ședinței extraordinare a Parlamentului din 13 august. Legea prevede posibilitatea demiterii procurorului general, la solicitarea președintelui țării sau a cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Concedierea ar putea fi decisă în două cazuri: dacă șeful Procuraturii Generale va obține calificativul „eșuat” în urma evaluării performanțelor sau dacă se vor constata abateri disciplinare. Fracțiunea Partidului „ȘOR” și cea a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu au susținut inițiativa.

La ședința extraordinară a Parlamentului au fost prezenți 90 de deputați.

Proiectul de lege a fost prezentat de către Sergiu Litvinenco, deputat PAS, învestit ulterior în funcția de ministru al Justiției (potrivit legii, timp de 30 de zile, acesta poate exercita în paralel ambele funcții). Acesta a argumentat că decizia cu privire la suspendarea procurorului general sau atragerea la răspundere disciplinară va fi luată de Consiliul Superior al Procurorilor. Potrivit lui Litvinenco, măsura nu va dăuna independenței procurororului general.

Ministrul Justiției a remarcat că, în prezent, lipsește un control de monitorizare pentru a stabili dacă procurorul general își realizează atribuțiile în mod „conștiincios și în interesul statului”.

„În esență, modificările propuse doar extind prevederile din lege propuse pentru procurori – și pentru procurorul general”, a precizat Litvinenco și a adăugat că normele corespund Constituției.

Mai exact, potrivit legii, procurorul general va putea fi demis prin două metode: dacă va obține calificativul „eșuat” în urma evaluării performanțelor sau dacă se vor constata abateri disciplinare.

Evaluarea performanețelor procurorurului general poate fi cerută de președintele țării sau de către cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Totodată, evaluarea va putea avea loc nu mai des decât odată pe an. Comisia de evaluare va fi constituită de Consiliul Superior al Procurorilor. Aceasta va include 5 membri, dintre care unul este propus de președintele Republicii Moldova, unul – de Ministerul Justiției, unul – de Consiliul Superior al Magistraturii, unul – de Consiliul Superior al Procurorilor și unul – de procurorul general.

De asemenea, legea prevede că procurorul general poate fi tras la răspundere disciplinară. În funcție de gravitatea faptelor, șeful Procuraturii Generale se va putea alege cu avertisment, mustrare sau eliberare din funcție. Procedura disciplinară va putea fi inițiată de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor.

Precizăm că legea mai prevede că Consiliul Superior al Procurorilor include 12 membri. Din componența acestuia fac parte și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Avocatul Poporului (în prezent, interimatul acestei funcții este asigurară de către Avocatul Poporului, după decesul lui Mihai Cotorobai).

La fel, documentul prevede excluderea din componența Consiliului Superior al Procurorilor a procurorului general, procurorului Găgăuziei și președintelui Uniunii Avocaților. În timpul dezbaterilor, deputatul socialist Alexandr Suhodolski a criticat dur proiectul de lege și a reproșat că „regiunea autonomă Găgăuzia nu este un raion”.

În replică, autorul proiectului, deputatul PAS Sergiu Litvinenco, a argumentat că procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia trebuie exclus din motivul că statutul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor „îi creează acestuia un statut mai privilegiat nejustificat și prezintă probleme de inegalitate și neechitate în raport cu alți procurori șefi din țară”.

***

La ziua de azi, șef al Procuraturii Generale este Alexandr Stoianoglo. El a fost numit în funcție în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. Înainte de a pleca în vacanță, în cadrul unui interviu televizat, procurorul Alexandr Stoianoglo a spus că nu înțelege de ce ar trebui să-și dea demisia și a sugerat că nu va pleca de bunăvoie. „Eu nu am fost numit pe criterii politice. Eu am trecut și am câștigat concursul organizat de guvernul condus atunci de Maia Sandu. Nu e vina mea că nu a câștigat persoana pe care a promovat-o. Din ce cauză eu trebuie să plec? Ce am încălcat eu?”.

În luna iulie 2020, parlamentul a anulat amendamentele la Legea cu privire la procuratură care nu au fost aprobate de Curtea Constituțională. Astfel, pe viitor, candidatul la funcția de procuror general va fi ales iarăși de Consiliul Superior al Procurorilor.

***

Amintim că Maia Sandu a convocat, pe 10 august, în ședință, membrii Consiliului Suprem de Securitate (CSS) În cadrul întrunirii au fost discutate măsurile de prevenire a eschivării de la răspundere penală a persoanelor vizate în acte grave de corupție. Președinta țării s-a arătat indignată de faptul că, de la ședință, au lipsit reprezentanții Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și a declarat că aceștia sunt „în vacanță și la propriu, și la figurat”.

În aceeași zi, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a susținut un briefing, în cadrul căruia a prezentat un proiect de lege care prevede un mecanism de evaluare a activității procurorului general. Controlul ar urma să fie realizat de Consiliului Superior al Procurorilor.

Reprezentanții Procuraturii Generale au venit cu o reacție prin intermediul unui comunicat de presă: „Nivelul înțelegerii de către actuala guvernare a principiilor statului de drept este neașteptat de slab și, la moment, nu vedem rostul de a mai comenta ceva. Răspunsul Procuraturii la orice atentat asupra independenței sale instituționale și procesuale va fi proporțional gravității unor astfel de atacuri”, se arată în declarație.

Tot pe 10 august, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat, pe 10 august, o declarație prin care se declară „profund contrariat de modul în care, în ultima perioadă, este atacată instituția Procuraturii prin acuzații grave, care, însă nu au nici un suport juridic și sunt de esență manipulatorie”.

Pe 12 august, Procuratura Generală a confirmat informația potrivit căreia Alexandr Stoianoglo și-a întrerupt concediul și a revenit la muncă.

lege, procuratura, stoianoglo, top

Știri similare

Viață

O dronă ar fi căzut și ar fi explodat într-o pădure din raionul Anenii Noi⚡⚡⚡

Externe

Trump: „Este timpul ca Ucraina să-și aleagă un nou președinte”. Reacție la Kiev

Politică

Scandalul reconstrucției stadionului de la Liceul „Matei Basarab” din Chișinău. Deputat PAS: „De ce primăria nu poate investi în aceste terenuri?”. Reacție

Ana-Maria Dolghii
| 10 octombrie, 2026
18:07

Deputatul PAS Maxim Potârniche a comentat vineri, 9 octombrie, scandalul din jurul reconstrucției stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu clubul sportiv FC „Petrocub”. Parlamentarul, care este fost fotbalist al echipei Petrocub, a declarat că sprijină investițiile în infrastructura sportivă, dar a pus la îndoială transparența procedurii și a criticat implicarea socrului primarului capitalei. Potârniche susține că proiectul ar reprezenta un parteneriat public-privat între Primăria Chișinău și clubul sportiv. În replică, Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului, a respins afirmațiile deputatului, precizând că acordul pentru implementarea proiectului a fost încheiat între FC „Petrocub” și instituția de învățământ.

„Domnule primar (Ion Ceban, primarul Chișinăului – n. r.), întâi de toate, mie tare îmi place ideea valorificării unor anumite spații public, mai ales cele sportive, prin parteneriate publice private. PPP-ul este un instrument de investiție care funcționează cu succes în toată lumea. Și mi-aș dori să atragem cât mai mulți investitori în Moldova care să contribuie la o societate mai sănătoasă, mai mobilă, mai sportivă și mai unită. Dar mă întreb: oare toate cluburile sportive, asociațiile sportive, dezvoltatorii, fondatorii de cluburi au fost înștiințați despre posibilitatea unui parteneriat public privat pe terenul Liceului „Materi Basarab”? S-a făcut concurs, licitație? S-au respectat termenii? A fost făcut procesul transparent? Astea sunt întrebările pertinente la care trebuie să răspunzi. (…) Mă întreb de ce primăria, cu un buget de 11 miliarde de lei anual, nu poate investi în aceste terenuri. Oare nu pentru că preferă mai mult să cheltuie banii publici pentru concerte, și nu pentru activități și infrastructură sportivă?”, a declarat Maxim Potârniche.

Deputatul PAS a criticat, totodată, aspectul care vizează accesul comunității la stadion după reconstrucție.

„Specificul acestor terenuri sportive, construite în perioada sovietică, este că ele sunt intracartier. Și cetățenii percep această infrastructură sportivă drept una pentru toți. Și soluția nu este să îngrădești acest stadion cu garduri de 3-4 metri, dar din contra. Îl deschizi, asigurând niște măsuri de protecție, niște reguli grafice, camere de luat vederi, pentru a nu permite deteriorarea intenționată. Sportul pornește din cartier, nu din club cu taxă de participare”, a menționat el.

De asemenea, deputatul a criticat implicarea socrului primarului capitalei în proiect. „De ce, Ivane, a fost nevoie să-ți bagi socru acolo? Chiar nu ai găsit pe altcineva?”, a spus Potârniche.

Contactată de NM, purtătoare de cuvânt a primarului capitalei, Natalia Ixari, a respins afirmațiile deputatului, subliniind că acordul a fost încheiat între clubul sportiv și instituția de învățământ.

„Domnul deputat, venind din FC „Petrocub”, unde a crescut, unde i-au făcut campanie electorală, din câte am văzut, spune niște prostii mai mari ca el. (…) Nu este vorba de un parteneriat public privat. Astfel de acorduri, a diferitor cluburi sportive din Moldova sunt cu diferite instituții educaționale din Chișinău. (…) Doi la mână: am văzut o aroganță nemaipomenită, unde mai nu-i acuză pe cei de la Petrocub că ar face ceva în Chișinău cu Ion Ceban. (…) Este vorba despre un acord pe care-l face instituția educațională”, a declarat ea.

Ixari a calificat drept „manipulatoare” afirmațiile potrivit cărora, după reconstrucția stadionului, copiii nu vor mai avea acces la acesta. Potrivit ei, copiii vor putea folosi stadionul gratuit și vor putea desfășura acolo activități în cadrul orelor de educație fizică.

Referindu-se la acuzațiile privind socrul lui Ceban, purtătoarea de cuvânt a declarat că primarul nu este implicat direct în proiect.

„S-a vorbit despre implicarea socrului primarului. Nu este vorba despre o implicarea directă. Și primarul a explicat că nu s-au purtat discuții directe. A fost între FC „Petrocub” cu o instituție educațională, unde vine să investească 11 milioane de lei. Care este beneficiul pentru un primar?”, a afirmat Natalia Ixari.

Amintim că reconstrucția stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu „Petrocub”, a ajuns în centrul unui scandal. Proiectul prevede investiții de 11 milioane de lei, iar acordul, încheiat pentru cinci ani, cu posibilitatea prelungirii, permite clubului să folosească terenul pentru antrenamente și meciuri în afara programului școlar. Fostul viceprimar Victor Chironda a acuzat municipalitatea că permite transformarea unui spațiu folosit de locuitori într-un teren de fotbal comercial, cu implicarea socrului primarului Ion Ceban. Direcția Educație a respins acuzațiile și susține că terenul nu a fost înstrăinat.