sputnik-georgia.com

Prognoza și pensia. Ce va fi cu economia Moldovei în următorii doi ani

Banca Mondială a prezentat, la 27 noiembrie, o nouă prognoză a dezvoltării economiei Moldovei, precum și o evaluare a „reformei nefinalizate a sistemului de pensii”. NM  relatează pe scurt, care va fi soarta economiei moldovenești în următorii doi ani, în viziunea Băncii Mondiale, precum și de ce BM consideră că majorarea pensiilor trebuie să fie în strictă concordanță cu contribuția pensionarului la fondul de pensii, iar sistemul de asigurări sociale trebuie să fie mai bine gândită.

Anul 2019

Conform prognozelor BM, anul acesta, creșterea PIB-ului Moldovei va constitui 3,6%. „Este mai mult decât s-a presupus. Aceasta ține de creșterea investițiilor și a consumului”, a menționat expertul BM Marcel Chistruga.

Consumul a crescut ca urmare a majorării salariilor. Iar creșterea salariilor a generat creșterea importurilor. În opinia experților de la BM, creșterea economică din acest an a fost influențată cel mai mult de domeniul construcțiilor – 1,2% din creșterea PIB. Volumul investițiilor din acest an a crescut cu 10%. Totodată, conform raportului BM, majorarea investițiilor de stat a fost asigurată în mare parte de programele electorale ale guvernării.

Anii 2020-2021

În anii 2020 și 2021, conform prognozelor BM, economia Moldovei va crește cu 3,6% și respectiv, 3,8%. Potrivit experților BM, o asemenea creștere este posibilă cu condiția realizării reformelor, creșterii consumului intern, investițiilor și majorării salariilor. În acești ani, inflația nu va depăși cadrul stabilit de 5% (+_0,5%), mai susțin experții.

Există însă și riscuri. BM se referă în acest sens la o posibilă instabilitate politică, care ar putea provoca instabilitatea financiară, precum și dependența deficitului bugetar de asistența externă, datoriile acumulate ale întreprinderilor de stat și ineficiența sistemului de pensii. O altă problemă este, potrivit BM, lipsa cadrelor calificate.

La fel, în opinia experților BM, creșterea economică va fi condiționată de combaterea eficientă a corupției și demonopolizarea economiei.

Reforma pensiilor și asistența socială

Potrivit raportului BM, în ultimii ani, autoritățile Moldovei au recalculat și au majorat pensiile pentru pensionarii care lucrează, precum și pentru cei care au un venit mai mic decât minimul de consum. Experții BM consideră că majorarea pensiilor trebuie să fie în concordanță cu contribuțiile persoanelor la fondul social. Iar în acest caz, potrivit lui Roman Jucovschi, expert BM, reiese că „pensiile cresc, însă această creștere nu are nicio legătură cu contribuțiile cetățenilor [la fondul social]”.

Experții susțin că cea mai mare problemă a sistemului de pensii este decizia guvernării de a reduce rata contribuțiilor la fondul social pentru angajatori, ceea ce ar putea duce la majorarea deficitului fondului de pensii cu 0,7% din PIB. În total, deficitul fondului de pensii, potrivit estimărilor BM, constituie aproximativ 1% din PIB. Dacă aici s-ar include și pensiile judecătorilor și ale celor din instituțiile de forță, care sunt achitate din bugetul public, deficitul ar ajunge până la 2,5% din PIB.

Astfel, în opinia BM, în actualul sistem de pensii s-a format un dezechilibru între contribuțiile pensionarilor la fondul social și pensiile lor. Dacă nu se vor lua niciun fel de măsuri, fondul de pensii se va confrunta cu deficit de mijloace până în anul 2080, consideră cei de la BM.

Potrivit afirmațiilor lui Roman Jucovschi, sunt probleme și în ce privește asistența socială pentru cei nevoiași, de exemplu, în perioada rece a anului. Expertul a menționat  că acest ajutor este prevăzut pentru cele mai sărace categorii ale populației, în special pentru pensionari, dar nu este obținut de alte categorii de persoane defavorizate, de exemplu, familiile cu mulți copii și familiile monoparentale. „Pot fi, de exemplu, situații în care o persoană primește o pensie mică, dar locuiește cu rudele care au venituri mari. Și acest pensionar va primi compensația, iar persoanele mai puțin asigurate – nu”, a precizat expertul BM.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: