sputnik-georgia.com

Prognoza și pensia. Ce va fi cu economia Moldovei în următorii doi ani

Banca Mondială a prezentat, la 27 noiembrie, o nouă prognoză a dezvoltării economiei Moldovei, precum și o evaluare a „reformei nefinalizate a sistemului de pensii”. NM  relatează pe scurt, care va fi soarta economiei moldovenești în următorii doi ani, în viziunea Băncii Mondiale, precum și de ce BM consideră că majorarea pensiilor trebuie să fie în strictă concordanță cu contribuția pensionarului la fondul de pensii, iar sistemul de asigurări sociale trebuie să fie mai bine gândită.

Anul 2019

Conform prognozelor BM, anul acesta, creșterea PIB-ului Moldovei va constitui 3,6%. „Este mai mult decât s-a presupus. Aceasta ține de creșterea investițiilor și a consumului”, a menționat expertul BM Marcel Chistruga.

Consumul a crescut ca urmare a majorării salariilor. Iar creșterea salariilor a generat creșterea importurilor. În opinia experților de la BM, creșterea economică din acest an a fost influențată cel mai mult de domeniul construcțiilor – 1,2% din creșterea PIB. Volumul investițiilor din acest an a crescut cu 10%. Totodată, conform raportului BM, majorarea investițiilor de stat a fost asigurată în mare parte de programele electorale ale guvernării.

Anii 2020-2021

În anii 2020 și 2021, conform prognozelor BM, economia Moldovei va crește cu 3,6% și respectiv, 3,8%. Potrivit experților BM, o asemenea creștere este posibilă cu condiția realizării reformelor, creșterii consumului intern, investițiilor și majorării salariilor. În acești ani, inflația nu va depăși cadrul stabilit de 5% (+_0,5%), mai susțin experții.

Există însă și riscuri. BM se referă în acest sens la o posibilă instabilitate politică, care ar putea provoca instabilitatea financiară, precum și dependența deficitului bugetar de asistența externă, datoriile acumulate ale întreprinderilor de stat și ineficiența sistemului de pensii. O altă problemă este, potrivit BM, lipsa cadrelor calificate.

La fel, în opinia experților BM, creșterea economică va fi condiționată de combaterea eficientă a corupției și demonopolizarea economiei.

Reforma pensiilor și asistența socială

Potrivit raportului BM, în ultimii ani, autoritățile Moldovei au recalculat și au majorat pensiile pentru pensionarii care lucrează, precum și pentru cei care au un venit mai mic decât minimul de consum. Experții BM consideră că majorarea pensiilor trebuie să fie în concordanță cu contribuțiile persoanelor la fondul social. Iar în acest caz, potrivit lui Roman Jucovschi, expert BM, reiese că „pensiile cresc, însă această creștere nu are nicio legătură cu contribuțiile cetățenilor [la fondul social]”.

Experții susțin că cea mai mare problemă a sistemului de pensii este decizia guvernării de a reduce rata contribuțiilor la fondul social pentru angajatori, ceea ce ar putea duce la majorarea deficitului fondului de pensii cu 0,7% din PIB. În total, deficitul fondului de pensii, potrivit estimărilor BM, constituie aproximativ 1% din PIB. Dacă aici s-ar include și pensiile judecătorilor și ale celor din instituțiile de forță, care sunt achitate din bugetul public, deficitul ar ajunge până la 2,5% din PIB.

Astfel, în opinia BM, în actualul sistem de pensii s-a format un dezechilibru între contribuțiile pensionarilor la fondul social și pensiile lor. Dacă nu se vor lua niciun fel de măsuri, fondul de pensii se va confrunta cu deficit de mijloace până în anul 2080, consideră cei de la BM.

Potrivit afirmațiilor lui Roman Jucovschi, sunt probleme și în ce privește asistența socială pentru cei nevoiași, de exemplu, în perioada rece a anului. Expertul a menționat  că acest ajutor este prevăzut pentru cele mai sărace categorii ale populației, în special pentru pensionari, dar nu este obținut de alte categorii de persoane defavorizate, de exemplu, familiile cu mulți copii și familiile monoparentale. „Pot fi, de exemplu, situații în care o persoană primește o pensie mică, dar locuiește cu rudele care au venituri mari. Și acest pensionar va primi compensația, iar persoanele mai puțin asigurate – nu”, a precizat expertul BM.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: