Reddit

Prostia cu două capete. Cum statul nu ne protejează datele cu caracter personal. Editorial

O femeie a născut în Moldova un copil cu anomalii, iar bebelușul a murit. Trist, dar nimic spectaculos la prima vedere. Din informațiile scurse în presă, se pare că a fost vorba despre nașterea unor gemeni siamezi – fenomen rar, care se întâlnește cu frecvența de la 1 la 50,000 nașteri până la 1 la 200,000 nașteri (conform Wikipedia). Nici acest lucru nu este chiar atât de ieșit din comun – se mai întâmplă. Doar că presa a publicat o fotografie cu copilul mort și datele personale ale mamei: vârsta femeii, locul de unde este originară, locul în care a născut, câți copii mai are acasă și chiar faptul că ar fi „dintr-o familie social vulnerabilă”. De parcă aceste detalii ar conta. 

Voi trecere peste etica și deontologia jurnalistului, care este un alt subiect. Mă gândesc la lucrătorii medicali pe mâna cărora ajungem atunci când suntem neajutorați. Și mă întreb – cine a divulgat informațiile? Nu cumva fotografia a fost făcută de un angajat al spitalului care a avut acces la copil? A scos telefonul, a fotografiat copilul mort și a transmis imaginea, care ulterior a ajuns în presă (ce-i drept, ușor blurată). De ce?  

Cât de protejați suntem în cele mai vulnerabile momente, momente de viață și de moarte, pe patul de spital? Dacă ar fi vorba despre o persoană apropiată, acel lucrător medical ar mai fi distribuit fotografia?

Pe 30 iunie 2023, un bărbat de origine străină a deschis focul în Aeroportul internațional Chișinău și a ucis doi oameni. La rândul său, a fost grav rănit, fiind transportat la spital. Acolo a fost fotografiat fiind intubat și plin de bandaje, iar imaginea scursă în spațiul public, de unde a ajuns în presă. De ce? Care era interesul publicului și valoarea informațională pentru noi toți în această fotografie? Da, bărbatul care a murit la scurt timp după această fotografie era un criminal, însă cu ce ne ajută să îl vedem pe patul de moarte? Administrația Institutului de Medicină Urgentă a anunțat că s-a sesizat din oficiu și a deschis o anchetă internă, iar șeful Inspectoratului General al Poliției a declarat că cei care au publicat imaginea vor fi „trași la răspundere”. Ați mai auzit ceva despre vreo sancțiune?

Deocamdată, mai multe întrebări decât răspunsuri. 

Din 2011, Moldova are o lege privind protecţia datelor cu caracter personal, iar în funcție de caz, persoanele care divulgă date personale riscă amenzi până la 15 mii lei și/sau interdicția de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Așteptăm să fie și aplicată.

…și nu doar în cazurile în care se încearcă ascunderea de presă a informațiilor de interes public. 

 

Stela Untila – redactor-șef adjunct NewsMaker
Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Promo-LEX: cadouri electorale și resursele statului, în scopuri electorale. Inclusiv Bugetul +Plus și „Moldova poate”

Politicienii și funcționarii folosesc în continuare resursele statului în scopuri electorale, fenomen care riscă să devină o „normalitate electorală” în Republica Moldova, potrivit primului raport al Misiunii de Observare Promo-LEX pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Organizația atrage atenția că această practică încalcă egalitatea de șanse a partidelor și afectează încrederea cetățenilor în alegeri.

Potrivit asociației, una dintre cele mai flagrante forme observate de utilizare a resurselor administrative a fost „promovarea proiectelor guvernamentale printr-un cadru narativ și vizual ce poate fi ușor confundat cu o campanie electorală”.

„Bugetul +Plus și campania Moldova poate, un exemplu perfect de fuziune între partid politic și stat. Așa-numitul Buget +Plus, adoptat cu câteva luni înainte de începerea perioadei electorale, a permis Guvernului să aloce aproximativ 8 miliarde de lei pentru pachete sociale și energetice, în baza sprijinului extern. Deși aceste fonduri pot fi justificate din punct de vedere tehnic, problema apare în modul de promovare: decizii netransparente, comunicare personalizată și politizată”, a subliniat Promo-LEX.

De asemenea, asociația a atras atenția asupra campaniei guvernamentale „Moldova poate”, cu un buget de 5 milioane de lei, care a fost lansată pe 21 mai 2025, imediat după stabilirea datei alegerilor parlamentare.

„Mesajele de promovare, distribuția națională și preluarea narativului în ziarele de partid, sugerează o instrumentalizare politică a resurselor publice. Astfel, între guvernare și partidul de guvernare a existat o suprapunere care contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova, inclusiv prin Documentul reuniunii de la Copenhaga (CSCE, 1990), care prevede delimitarea clară între stat și partide”, susține Promo-LEX.

Totodată, Promo-LEX s-a referit la pachetul de sprijin în valoare de 300 milioane de lei, destinat elevilor claselor I-IX, aprobat de Parlament a doar patru zile înainte de începerea oficială a perioadei electorale, pe care l-a catalogat drept „cadouri” în prag de campanie.

„Aparent, o inițiativă socială. În realitate, data și contextul reflectă o tentativă de a acumula capital politic sub acoperirea generozității bugetare. Astfel de măsuri împachetate electoral creează o competiție inegală pentru partidele fără acces la bugetul de stat și mecanismele instituționale”, a subliniat asociația.

Potrivit asociației, campania de informare a Primăriei municipiului Chișinău „este un alt caz de graniță ștearsă între comunicarea instituțională și promovarea politică”, întrucât ar promovarea identitătea vizuală a partidului Mișcărea Alternativa Națională (MAN).

„Mesaje personalizate, asocierea directă cu primarul Ion Ceban și utilizarea culorilor MAN,  transformă comunicarea publică într-un instrument de consolidare a imaginii electorale. Promo-LEX notează inclusiv cazuri de promovare sponsorizată a acestor mesaje de către partid, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilizarea indirectă a fondurilor și resurselor publice în campania electorală”, a mai menționat asociația.

***

Amintim că pe 1 iulie, fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Centru, solicitând „verificarea legalității și oprirea a mesajelor” difuzate în transportul public din capitală, pe care le consideră „propagandă politică în favoarea primarului Ion Ceban, în afara oricărei campanii electorale”. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Capitalei, Natalia Ixari, a declarat pentru „NewsMaker” că sunt, de fapt, „campanii de informare”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: