Reddit

Prostia cu două capete. Cum statul nu ne protejează datele cu caracter personal. Editorial

O femeie a născut în Moldova un copil cu anomalii, iar bebelușul a murit. Trist, dar nimic spectaculos la prima vedere. Din informațiile scurse în presă, se pare că a fost vorba despre nașterea unor gemeni siamezi – fenomen rar, care se întâlnește cu frecvența de la 1 la 50,000 nașteri până la 1 la 200,000 nașteri (conform Wikipedia). Nici acest lucru nu este chiar atât de ieșit din comun – se mai întâmplă. Doar că presa a publicat o fotografie cu copilul mort și datele personale ale mamei: vârsta femeii, locul de unde este originară, locul în care a născut, câți copii mai are acasă și chiar faptul că ar fi „dintr-o familie social vulnerabilă”. De parcă aceste detalii ar conta. 

Voi trecere peste etica și deontologia jurnalistului, care este un alt subiect. Mă gândesc la lucrătorii medicali pe mâna cărora ajungem atunci când suntem neajutorați. Și mă întreb – cine a divulgat informațiile? Nu cumva fotografia a fost făcută de un angajat al spitalului care a avut acces la copil? A scos telefonul, a fotografiat copilul mort și a transmis imaginea, care ulterior a ajuns în presă (ce-i drept, ușor blurată). De ce?  

Cât de protejați suntem în cele mai vulnerabile momente, momente de viață și de moarte, pe patul de spital? Dacă ar fi vorba despre o persoană apropiată, acel lucrător medical ar mai fi distribuit fotografia?

Pe 30 iunie 2023, un bărbat de origine străină a deschis focul în Aeroportul internațional Chișinău și a ucis doi oameni. La rândul său, a fost grav rănit, fiind transportat la spital. Acolo a fost fotografiat fiind intubat și plin de bandaje, iar imaginea scursă în spațiul public, de unde a ajuns în presă. De ce? Care era interesul publicului și valoarea informațională pentru noi toți în această fotografie? Da, bărbatul care a murit la scurt timp după această fotografie era un criminal, însă cu ce ne ajută să îl vedem pe patul de moarte? Administrația Institutului de Medicină Urgentă a anunțat că s-a sesizat din oficiu și a deschis o anchetă internă, iar șeful Inspectoratului General al Poliției a declarat că cei care au publicat imaginea vor fi „trași la răspundere”. Ați mai auzit ceva despre vreo sancțiune?

Deocamdată, mai multe întrebări decât răspunsuri. 

Din 2011, Moldova are o lege privind protecţia datelor cu caracter personal, iar în funcție de caz, persoanele care divulgă date personale riscă amenzi până la 15 mii lei și/sau interdicția de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Așteptăm să fie și aplicată.

…și nu doar în cazurile în care se încearcă ascunderea de presă a informațiilor de interes public. 

 

Stela Untila – redactor-șef adjunct NewsMaker
Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Tofan

Compromis între Chișinău și Kiev privind debitul Nistrului: deversările se vor reduce până la 60 m³/s timp de două săptămâni

Debitul de apă revărsat în Nistru va fi redus de la 75 la 60 m³/s pentru următoarele două săptămâni, pe fondul scăderii nivelului apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk. Decizia a fost convenită vineri, 28 august, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, după ce partea ucraineană propusese inițial reducerea debitului la 50 m³/s. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, pe relele de socializare.

Subiectul debitului Nistrului a fost discutat și joi, în cadrul întrevederilor autorităților de la Chișinău cu delegația ucraineană condusă de președintele Vladimir Zelenski.

Situația este complicată și pentru Ucraina. Din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor, nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk, care în mod obișnuit se situează în jurul cotei de 123 de metri, se apropie de 112 metri – un nivel critic”, a menționat Dumitru Ciorici.

În ultimele zece zile, afluxul mediu de apă în lac a fost de doar 23 m³/s, în timp ce debitul deversat în Nistru a fost menținut la 75 m³/s, în baza înțelegerii dintre autoritățile moldovene și cele ucrainene. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, diferența pune o presiune tot mai mare asupra rezervelor de apă și creează riscuri atât pentru alimentarea cu apă a unor orașe din Ucraina, cât și pentru funcționarea centralei de la Novodnistrovsk.

Situația debitului Nistrului este legată și de securitatea energetică a Republicii Moldova. În ultimele zile, aproximativ 10-20% din necesarul de energie electrică al țării a fost acoperit prin importuri din Ucraina.

Președintele Zelenski ne-a asigurat că Ucraina va căuta soluții pentru ca locuitorii Republicii Moldova să nu fie afectați”, a menționat reprezentantul Guvernului.

Ulterior, vineri, 28 august, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, cele două părți au ajuns la un compromis: debitul va fi redus la 60 m³/s pentru următoarele două săptămâni, în locul reducerii la 50 m³/s propuse inițial de partea ucraineană.

Amintim că, pe 11 august, Comisia Nistreană a decis reducerea debitului deversat în Nistru la 75 m³/s până la sfârșitul lunii, cu 10 m³/s mai puțin decât la acel moment.

Din 28 iulie, Republica Moldova se află în stare de alertă în sectorul hidrologic, pe fondul scăderii nivelului de apă în Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: