Reddit

Prostia cu două capete. Cum statul nu ne protejează datele cu caracter personal. Editorial

O femeie a născut în Moldova un copil cu anomalii, iar bebelușul a murit. Trist, dar nimic spectaculos la prima vedere. Din informațiile scurse în presă, se pare că a fost vorba despre nașterea unor gemeni siamezi – fenomen rar, care se întâlnește cu frecvența de la 1 la 50,000 nașteri până la 1 la 200,000 nașteri (conform Wikipedia). Nici acest lucru nu este chiar atât de ieșit din comun – se mai întâmplă. Doar că presa a publicat o fotografie cu copilul mort și datele personale ale mamei: vârsta femeii, locul de unde este originară, locul în care a născut, câți copii mai are acasă și chiar faptul că ar fi „dintr-o familie social vulnerabilă”. De parcă aceste detalii ar conta. 

Voi trecere peste etica și deontologia jurnalistului, care este un alt subiect. Mă gândesc la lucrătorii medicali pe mâna cărora ajungem atunci când suntem neajutorați. Și mă întreb – cine a divulgat informațiile? Nu cumva fotografia a fost făcută de un angajat al spitalului care a avut acces la copil? A scos telefonul, a fotografiat copilul mort și a transmis imaginea, care ulterior a ajuns în presă (ce-i drept, ușor blurată). De ce?  

Cât de protejați suntem în cele mai vulnerabile momente, momente de viață și de moarte, pe patul de spital? Dacă ar fi vorba despre o persoană apropiată, acel lucrător medical ar mai fi distribuit fotografia?

Pe 30 iunie 2023, un bărbat de origine străină a deschis focul în Aeroportul internațional Chișinău și a ucis doi oameni. La rândul său, a fost grav rănit, fiind transportat la spital. Acolo a fost fotografiat fiind intubat și plin de bandaje, iar imaginea scursă în spațiul public, de unde a ajuns în presă. De ce? Care era interesul publicului și valoarea informațională pentru noi toți în această fotografie? Da, bărbatul care a murit la scurt timp după această fotografie era un criminal, însă cu ce ne ajută să îl vedem pe patul de moarte? Administrația Institutului de Medicină Urgentă a anunțat că s-a sesizat din oficiu și a deschis o anchetă internă, iar șeful Inspectoratului General al Poliției a declarat că cei care au publicat imaginea vor fi „trași la răspundere”. Ați mai auzit ceva despre vreo sancțiune?

Deocamdată, mai multe întrebări decât răspunsuri. 

Din 2011, Moldova are o lege privind protecţia datelor cu caracter personal, iar în funcție de caz, persoanele care divulgă date personale riscă amenzi până la 15 mii lei și/sau interdicția de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Așteptăm să fie și aplicată.

…și nu doar în cazurile în care se încearcă ascunderea de presă a informațiilor de interes public. 

 

Stela Untila – redactor-șef adjunct NewsMaker
Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: