Reddit

Prostia cu două capete. Cum statul nu ne protejează datele cu caracter personal. Editorial

O femeie a născut în Moldova un copil cu anomalii, iar bebelușul a murit. Trist, dar nimic spectaculos la prima vedere. Din informațiile scurse în presă, se pare că a fost vorba despre nașterea unor gemeni siamezi – fenomen rar, care se întâlnește cu frecvența de la 1 la 50,000 nașteri până la 1 la 200,000 nașteri (conform Wikipedia). Nici acest lucru nu este chiar atât de ieșit din comun – se mai întâmplă. Doar că presa a publicat o fotografie cu copilul mort și datele personale ale mamei: vârsta femeii, locul de unde este originară, locul în care a născut, câți copii mai are acasă și chiar faptul că ar fi „dintr-o familie social vulnerabilă”. De parcă aceste detalii ar conta. 

Voi trecere peste etica și deontologia jurnalistului, care este un alt subiect. Mă gândesc la lucrătorii medicali pe mâna cărora ajungem atunci când suntem neajutorați. Și mă întreb – cine a divulgat informațiile? Nu cumva fotografia a fost făcută de un angajat al spitalului care a avut acces la copil? A scos telefonul, a fotografiat copilul mort și a transmis imaginea, care ulterior a ajuns în presă (ce-i drept, ușor blurată). De ce?  

Cât de protejați suntem în cele mai vulnerabile momente, momente de viață și de moarte, pe patul de spital? Dacă ar fi vorba despre o persoană apropiată, acel lucrător medical ar mai fi distribuit fotografia?

Pe 30 iunie 2023, un bărbat de origine străină a deschis focul în Aeroportul internațional Chișinău și a ucis doi oameni. La rândul său, a fost grav rănit, fiind transportat la spital. Acolo a fost fotografiat fiind intubat și plin de bandaje, iar imaginea scursă în spațiul public, de unde a ajuns în presă. De ce? Care era interesul publicului și valoarea informațională pentru noi toți în această fotografie? Da, bărbatul care a murit la scurt timp după această fotografie era un criminal, însă cu ce ne ajută să îl vedem pe patul de moarte? Administrația Institutului de Medicină Urgentă a anunțat că s-a sesizat din oficiu și a deschis o anchetă internă, iar șeful Inspectoratului General al Poliției a declarat că cei care au publicat imaginea vor fi „trași la răspundere”. Ați mai auzit ceva despre vreo sancțiune?

Deocamdată, mai multe întrebări decât răspunsuri. 

Din 2011, Moldova are o lege privind protecţia datelor cu caracter personal, iar în funcție de caz, persoanele care divulgă date personale riscă amenzi până la 15 mii lei și/sau interdicția de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Așteptăm să fie și aplicată.

…și nu doar în cazurile în care se încearcă ascunderea de presă a informațiilor de interes public. 

 

Stela Untila – redactor-șef adjunct NewsMaker
Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: