Punct final în dosarul ex-guvernatoarei BNM Emma Tăbârță și a altor trei foști angajați. Procurorii nu vor contesta decizia de achitare

Procuratura Anticorupție anunță că nu va contesta sentința Judecătoriei Chișinău cu sediul Buiucani din 4 ianuarie, prin care fostul viceguvernator al BNM, Emma Tăbîrță, dar și alți trei foști angajați din cadrul instituției au fost achitați în dosarul „Laundromat”. Procurorii consideră că decizia „nu este ilegală sau neîntemeiată”.

Urmărirea penală în prezenta cauză a fost începută pe 2 august 2016, de către Procuratura Anticorupție, în temeiul bănuielii rezonabile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal – îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acțiuni care au provocat alte urmări grave.

Acuzațiile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal au fost aduse cetățencii Tăbîrță Emma Victor – ex-viceguvernator al BNM şi membru al Consiliului de administrație al BNM, cetățeanului Grate Ruslan Dumitru – ex-şef al Direcției control bancar şi monitorizare a activităților de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanțării terorismului din cadrul Departamentul reglementare şi supraveghere bancară a BNM, cetățeanului Țurcanu Vladimir Vasile – ex-director al Departamentului reglementare şi supraveghere bancară a BNM și Dohotaru Matei Anatolii – ex-şef-adjunct al Direcției control bancar şi monitorizare a activităților de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanțării terorismului în cadrul Departamentul Reglementare şi supraveghere bancară a BNM, ulterior director-adjunct al Departamentului reglementare şi supraveghere bancară a BNM.

Faptele infracționale incriminate vizează perioada anilor 2011 – 2014, și se referă la controalele efectuate de către BNM la Moldindconbank, în rezultatul cărora în activitatea instituției financiare supuse auditului au fost constatate abateri de la legislația în vigoare și actele departamentale ale BNM, inclusiv în partea ce ține de măsurile care urmau a fi întreprinse în domeniul identificării, protecție și contractării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

În esență, s-a stabilit că, în rezultatul controalelor efectuate pentru fiecare an separat (2011 – 2014) membrii grupului de audit au constatat abateri la acest capitol, fiind adoptate hotărâri de către Consiliul BNM, și fiind sesizată Moldindconbank, în vederea înlăturării încălcărilor identificate.

Potrivit actului de învinuire, angajații menționați ai BNM, în perioada anului 2011 – 2014, au neglijat atribuțiile de serviciu legate de supravegherea activități Moldindconbank, fără a reacționa la timp față de tranzacțiile în proporții deosebit de mari, care au avut caracter tranzitoriu, prin intermediul conturilor corespondente ale Băncilor din Federația Rusa, deschise în Moldindconbank, în/din adresa debitorilor indicați în încheierile privind asigurarea executării și aplicării sechestrului pe mijloacele băneşti, emise de executorii judecătorești, acțiuni pretins ilegale ce fac obiectul investigației într-o altă cauză penală numită generic „Laundromat”, care la moment se află pendinte la faza de urmărire penală.

La fel, potrivit actului de învinuire, procurorul care e efectuat urmărirea penală a considerat că, numiții au admis prejudicii în forma permisivă a unei activități de tranzacții financiare suspecte care a prejudiciat grav imaginea sistemului bancar din Republica Moldova cât şi a faptului că nu au fost încasate mijloace băneşti sub formă de amendă, în cuantum minim de 2 mln. lei pentru fiecare perioadă, fapt prin care s-a cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

Examinând sentința în cauză, acuzatorul de stat a fost de acord cu argumentele de fapt și de drept expuse de către instanță, considerând relevant că, la investigarea cazului în perioada anului 2016 – 2017, nu s-a luat în considerației prevederile art. 38 al Legii privind instituțiile financiare nr. 550 din 21.07.1995, potrivit cărora aplicarea oricărei sancțiuni, inclusiv cea cu amendă, în privința Moldindconbank, nu era o obligației dar un drept al Consiliului BNM, din componența căruia făcea inculpata Tăbîrță Emma Victor.

În sensul normei citate precum și conform prevederile art. 23 – 26 al Legii privind Banca Națională a Moldovei, nr. 548 din 21.07.1995, care prevede componența și atribuțiile Consiliului BNM, posibilitatea aplicării sancțiunilor în privința Moldindconbank, nu era de competența inculpaților Țurcanu Vladimir Vasile, Dohotaru Matei Anatolii și Grate Ruslan Dumitru, care la acel moment exercitau funcții de șefi de Direcții, și respectiv comportamentul acestora în raport cu executarea atribuțiilor de serviciu nu a produs nemijlocit daune materiale bugetului de stat.

Totodată, inculpații au fost puși sub învinuire în perioada anului 2017, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 17.10.2019, și Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 22.05.2018, agravanta stabilită la lit. b) a alin. (2) art. 329 Cod penal – „urmări grave” și „intereselor publice sau”, au fost declarate neconstituționale.

Astfel, instanța a constatat absența posibilităților reale de a executa obligațiile de serviciu de către inculpați și respectiv cauzarea daunelor materiale statului sau unor persoane fizice/juridice ca consecință a îndeplinirii necorespunzătoare de către aceștia  a obligațiilor de serviciu.

Din aceste motive, Procuratura Anticorupție nu va contesta sentința în cauză.

***

Menționăm că „Laundromat” este cea mai mare operațiune de spălare a banilor prin băncile din Republica Moldova. În cadrul schemei „Laundromat”, din 2010 până în 2013, au fost spălați cel puțin 22 de miliarde de dolari, bani retrași din băncile Federației Ruse. În 2016, în Moldova au fost deschise dosare penale împotriva a 15 judecători care au luat decizii cu privire la așa-numita „spălătorie ruseasc”. Victor Orîndaș a fost singurul care a reușit să părăsească Moldova înainte de a fi reținut.

În septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a renunțat la acuzațiile împotriva a 13 din 15 judecători acuzați de spălare de bani. Cauzele penale ale judecătorilor au fost clasate din cauza faptului că aceștia nu au găsit componența de infracțiune în acțiunile lor. Totodată, instanțele din Chișinău continuă să examineze cauzele care se referă la „pronunțarea unor hotărâri nedrepte”. În cadrul acestor procese din 2021, judecătorul Genadie Bîrnaz a fost achitat. Fostul judecător Igor Vornicescu a fost găsit vinovat pentru o „hotărâre nedreaptă”, însă, acesta a fost eliberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție al infracțiunii.

În data de 25 octombrie 2021, Kommersant scria că în dosarul „Laundromat” inițiat în Rusia, s-au produs schimbări importante: „Veaceslav Platon este acum listat ca singurul dezvoltator al schemei de retragere a banilor, iar Vladimir Plahotniuc a devenit dintr-un dezvoltator într-un „acoperiș” de tranzit de bani. În plus, numele lui Renato Usatîi, care anterior era considerat unul dintre organizatorii schemei, a dispărut din dosarele trimise în instanță”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Rezerve de gaze, inclusiv pentru Transnistria, și… un nou termen pentru darea în exploatare a liniei Vulcănești–Chișinău: cum se pregătește Guvernul de iarnă

Guvernul a aprobat Planul de măsuri pentru pregătirea sezonului de încălzire 2026–2027, care prevede acțiuni pentru asigurarea aprovizionării cu energie electrică, gaze naturale, energie termică și produse petroliere în sezonul rece. Printre măsurile incluse în document se numără completarea stocurilor de gaze naturale, punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești–Chișinău și pregătirea infrastructurii energetice pentru iarnă.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, planul cuprinde 52 de măsuri și scenarii de intervenție menite să prevină eventualele probleme de aprovizionare și să asigure o coordonare mai bună între instituțiile responsabile.

Documentul a fost elaborat în contextul creșterii prețurilor la gaze pe piețele internaționale, al efectelor războiului din Ucraina și al impactului secetei asupra producției de energie electrică din regiune.

Prețurile la gaze pe piețele internaționale au crescut semnificativ, iar seceta severă din regiune a afectat producția de energie electrică și, inevitabil, s-a reflectat și asupra pieței. Guvernul a ținut cont de toate aceste riscuri și a pregătit măsurile necesare pentru ca țara să treacă cu bine peste sezonul rece”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Printre măsurile prevăzute se numără punerea în exploatare comercială a liniei electrice de 400 kV Vulcănești–Chișinău până la sfârșitul lunii octombrie, creșterea capacității de transport a energiei electrice la frontiera cu România și menținerea în stare operațională a liniilor de 110 kV care ar putea fi utilizate pentru alimentarea Republicii Moldova din sistemul energetic românesc.

În sectorul gazelor naturale, autoritățile mizează pe diversificarea surselor de aprovizionare și pe consolidarea rezervelor. Energocom urmează să completeze stocurile de securitate până la 1 octombrie, iar până la 1 noiembrie toți furnizorii de gaze vor trebui să constituie rezerve echivalente cu 15% din consumul anual.

Planul prevede și stocarea a 135,9 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru aprovizionarea regiunii transnistrene în sezonul rece 2026–2027.

Până la 15 octombrie, operatorii din sectorul energetic trebuie să finalizeze lucrările de pregătire a instalațiilor, rețelelor termice și a infrastructurii de transport și distribuție a gazelor și energiei electrice. Totodată, vor fi verificate sursele de alimentare de rezervă pentru consumatorii de importanță vitală, stocurile de combustibili alternativi și capacitatea de intervenție în situații de urgență.

Documentul include și măsuri de eficiență energetică. Instituțiile publice vor monitoriza și raporta lunar consumul de energie și apă, iar autoritățile vor continua programele destinate reducerii consumului și sprijinirii consumatorilor vulnerabili.

De asemenea, în perioada sezonului rece vor fi intensificate controalele privind calitatea produselor petroliere comercializate în depozite și la stațiile de alimentare, pentru a evita problemele provocate de temperaturile scăzute asupra funcționării vehiculelor și echipamentelor.

***

Precizăm că termenul pentru darea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău a fost amânat de patru ori în mai puțin de un an.

Lucrările de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău – numită și „linia independenței energetice” – au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro. Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: