Punct final în dosarul ex-guvernatoarei BNM Emma Tăbârță și a altor trei foști angajați. Procurorii nu vor contesta decizia de achitare

Procuratura Anticorupție anunță că nu va contesta sentința Judecătoriei Chișinău cu sediul Buiucani din 4 ianuarie, prin care fostul viceguvernator al BNM, Emma Tăbîrță, dar și alți trei foști angajați din cadrul instituției au fost achitați în dosarul „Laundromat”. Procurorii consideră că decizia „nu este ilegală sau neîntemeiată”.

Urmărirea penală în prezenta cauză a fost începută pe 2 august 2016, de către Procuratura Anticorupție, în temeiul bănuielii rezonabile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal – îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acțiuni care au provocat alte urmări grave.

Acuzațiile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal au fost aduse cetățencii Tăbîrță Emma Victor – ex-viceguvernator al BNM şi membru al Consiliului de administrație al BNM, cetățeanului Grate Ruslan Dumitru – ex-şef al Direcției control bancar şi monitorizare a activităților de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanțării terorismului din cadrul Departamentul reglementare şi supraveghere bancară a BNM, cetățeanului Țurcanu Vladimir Vasile – ex-director al Departamentului reglementare şi supraveghere bancară a BNM și Dohotaru Matei Anatolii – ex-şef-adjunct al Direcției control bancar şi monitorizare a activităților de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanțării terorismului în cadrul Departamentul Reglementare şi supraveghere bancară a BNM, ulterior director-adjunct al Departamentului reglementare şi supraveghere bancară a BNM.

Faptele infracționale incriminate vizează perioada anilor 2011 – 2014, și se referă la controalele efectuate de către BNM la Moldindconbank, în rezultatul cărora în activitatea instituției financiare supuse auditului au fost constatate abateri de la legislația în vigoare și actele departamentale ale BNM, inclusiv în partea ce ține de măsurile care urmau a fi întreprinse în domeniul identificării, protecție și contractării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

În esență, s-a stabilit că, în rezultatul controalelor efectuate pentru fiecare an separat (2011 – 2014) membrii grupului de audit au constatat abateri la acest capitol, fiind adoptate hotărâri de către Consiliul BNM, și fiind sesizată Moldindconbank, în vederea înlăturării încălcărilor identificate.

Potrivit actului de învinuire, angajații menționați ai BNM, în perioada anului 2011 – 2014, au neglijat atribuțiile de serviciu legate de supravegherea activități Moldindconbank, fără a reacționa la timp față de tranzacțiile în proporții deosebit de mari, care au avut caracter tranzitoriu, prin intermediul conturilor corespondente ale Băncilor din Federația Rusa, deschise în Moldindconbank, în/din adresa debitorilor indicați în încheierile privind asigurarea executării și aplicării sechestrului pe mijloacele băneşti, emise de executorii judecătorești, acțiuni pretins ilegale ce fac obiectul investigației într-o altă cauză penală numită generic „Laundromat”, care la moment se află pendinte la faza de urmărire penală.

La fel, potrivit actului de învinuire, procurorul care e efectuat urmărirea penală a considerat că, numiții au admis prejudicii în forma permisivă a unei activități de tranzacții financiare suspecte care a prejudiciat grav imaginea sistemului bancar din Republica Moldova cât şi a faptului că nu au fost încasate mijloace băneşti sub formă de amendă, în cuantum minim de 2 mln. lei pentru fiecare perioadă, fapt prin care s-a cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

Examinând sentința în cauză, acuzatorul de stat a fost de acord cu argumentele de fapt și de drept expuse de către instanță, considerând relevant că, la investigarea cazului în perioada anului 2016 – 2017, nu s-a luat în considerației prevederile art. 38 al Legii privind instituțiile financiare nr. 550 din 21.07.1995, potrivit cărora aplicarea oricărei sancțiuni, inclusiv cea cu amendă, în privința Moldindconbank, nu era o obligației dar un drept al Consiliului BNM, din componența căruia făcea inculpata Tăbîrță Emma Victor.

În sensul normei citate precum și conform prevederile art. 23 – 26 al Legii privind Banca Națională a Moldovei, nr. 548 din 21.07.1995, care prevede componența și atribuțiile Consiliului BNM, posibilitatea aplicării sancțiunilor în privința Moldindconbank, nu era de competența inculpaților Țurcanu Vladimir Vasile, Dohotaru Matei Anatolii și Grate Ruslan Dumitru, care la acel moment exercitau funcții de șefi de Direcții, și respectiv comportamentul acestora în raport cu executarea atribuțiilor de serviciu nu a produs nemijlocit daune materiale bugetului de stat.

Totodată, inculpații au fost puși sub învinuire în perioada anului 2017, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 17.10.2019, și Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 22.05.2018, agravanta stabilită la lit. b) a alin. (2) art. 329 Cod penal – „urmări grave” și „intereselor publice sau”, au fost declarate neconstituționale.

Astfel, instanța a constatat absența posibilităților reale de a executa obligațiile de serviciu de către inculpați și respectiv cauzarea daunelor materiale statului sau unor persoane fizice/juridice ca consecință a îndeplinirii necorespunzătoare de către aceștia  a obligațiilor de serviciu.

Din aceste motive, Procuratura Anticorupție nu va contesta sentința în cauză.

***

Menționăm că „Laundromat” este cea mai mare operațiune de spălare a banilor prin băncile din Republica Moldova. În cadrul schemei „Laundromat”, din 2010 până în 2013, au fost spălați cel puțin 22 de miliarde de dolari, bani retrași din băncile Federației Ruse. În 2016, în Moldova au fost deschise dosare penale împotriva a 15 judecători care au luat decizii cu privire la așa-numita „spălătorie ruseasc”. Victor Orîndaș a fost singurul care a reușit să părăsească Moldova înainte de a fi reținut.

În septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a renunțat la acuzațiile împotriva a 13 din 15 judecători acuzați de spălare de bani. Cauzele penale ale judecătorilor au fost clasate din cauza faptului că aceștia nu au găsit componența de infracțiune în acțiunile lor. Totodată, instanțele din Chișinău continuă să examineze cauzele care se referă la „pronunțarea unor hotărâri nedrepte”. În cadrul acestor procese din 2021, judecătorul Genadie Bîrnaz a fost achitat. Fostul judecător Igor Vornicescu a fost găsit vinovat pentru o „hotărâre nedreaptă”, însă, acesta a fost eliberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție al infracțiunii.

În data de 25 octombrie 2021, Kommersant scria că în dosarul „Laundromat” inițiat în Rusia, s-au produs schimbări importante: „Veaceslav Platon este acum listat ca singurul dezvoltator al schemei de retragere a banilor, iar Vladimir Plahotniuc a devenit dintr-un dezvoltator într-un „acoperiș” de tranzit de bani. În plus, numele lui Renato Usatîi, care anterior era considerat unul dintre organizatorii schemei, a dispărut din dosarele trimise în instanță”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Buzu, la o discuție despre alegeri cu cetățeni din Drochia: „Suntem popor sau suntem bâdle”. Reacții și explicația ministrului (VIDEO)

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în timpul unei întâlniri cu un grup de oameni în satul Pelenia, raionul Drochia, că alegerile parlamentare vor arată dacă „suntem popor sau suntem „bâdle””. Un videoclip cu afirmația oficialului a fost publicat de Natalia Ixari, consiliera primarului capitalei, pe 7 septembrie. Exprimarea ministrului a atras un val de reacții critice din partea mai multor concurenți la scrutin: în timp ce unii au catalogat limbajul drept unul „stradal”, alții au menționat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală. Ulterior, Alexei Buzu, care face campanie electorală pentru Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), deși nu figurează în lista formațiunii pentru parlamentare, a venit cu o reacție în care a menționat că imaginile video ar fi „scoase din context” și ar avea drept scop „să semene confuzie”.

În imaginile video, Alexei Buzu discută cu câteva zeci de persoane, subiectul fiind alegerile din această lună.

Ministrul le-a spus oamenilor că „nu este suficient” doar să iasă ei înșiși la vot în ziua scrutinului, ci trebuie să convingă și alte persoane să o facă. „Trebuie să vorbiți cu cei din mahala, trebuie să vorbiți cu cei din colectivul de muncă, trebuie să vorbiți cu membrii de familie, cu prieteni. Trebuie să mobilizați”, a menționat el.

Oficialul le-a mai vorbit celor prezenți despre importanța scrutinului. Acesta a spus: „Asta-i despre țara noastră. Pe 28 (28 septembrie, ziua când vor avea loc alegerile parlamentare – n. r.) va fi un exercițiu în care vom pune o oglindă în fața noastră. Și acolo vom vedea ce-i acolo: suntem popor sau suntem „bâdle””.

Reacții

Exprimarea ministrului Muncii și Protecției Sociale a provocat un val de reacții negative din partea contracandidaților la alegerile parlamentare pe rețelele de socializare.

Tatiana Crețu, candidată independentă, a scris: „Domnule Buzu, nu trebuie să așteptați până pe 28 septembrie ca să aflați cine sunt bâdlele. Noi și astăzi putem să vă spunem”.

Partidul Național Moldovenesc a condamnat declarațiile lui Buzu.

În Uniunea Europeană nu întâlnim asemenea derapaje de limbaj, întrucât pluralismul de opinie și pluripartidismul sunt valori fundamentale respectate și promovate. Nu poate fi calificat drept „bâdlă” omul care nu mai crede în propaganda unor mari realizări economice a guvernării PAS, când realitatea arată o creștere de doar 0,1%, una rușinoasă. Nu poate fi insultat astfel cetățeanul care s-a întors din diaspora pentru a contribui la schimbare, dar a găsit uși închise doar pentru că nu este membru PAS”, a menționat PNM.

Ion Ceban, primar de Chișinău și lider al Blocului „Alternativa”, a declarat într-un spot electoral că a fost „șocat de afirmațiile ministrului. „Noi cu dvs. nu suntem bâdle și să demonstrăm asta pe data de 28 septembrie, la alegerile parlamentare. (…) Hadeți să facem dreptate pentru toți!”, a spus el.

La rândul său, Corina Cojocaru, soția liderului Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, a menționat că video-ul cu discuția lui Buzu cu cetățenii a arătat „nivelul său de profesionalism”. „În loc să unească societatea prin valori europene precum respectul, dialogul și pluralismul, reprezentanții PAS aleg un limbaj stradal care dezbină și societate și vor rămâne în istoria țării drept “politicienii cu cele mai multe perle și erori de comunicare” văzute vreodată”, a mai menționat Cojocaru.

Iar Olesea Stamate, candidată independentă, a declarat că afirmația ministrului a lăsat-o „fără cuvinte”. Totodată, Stamate, care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate în aprilie în urma unui scandal privind Legea amnistiei, a acuzat PAS că „a trădat” valorile cărora ea și oamenii în care crede au rămas „fideli”.

Pe lângă latura morală, există și cea juridică însă. Ministrul Buzu fiind implicat în procesul electoral contrar principiilor Comisiei de la Veneția cu privire la folosirea resurselor administrative. Voi depune o sesizare în acest sens la Comisia Electorală Centrală, pentru a opri acest dezmăț politic”, a adăugat concurenta electorală.

Explicația lui Buzu

După reacțiile apărute în mediul online, Alexei Buzu a venit cu o reacție la controversatul videoclip, pe Facebook.

Am fost și voi fi mereu alături de fiecare cetățean al acestei țări. Unii concurenți electorali aleg să recurgă la manipulări—imagini scoase din context menite să semene confuzie. Adevărul nu se schimbă prin înregistrări scoase din context. El rămâne acolo unde a fost mereu: în fapte, în muncă onestă și în respectul față de oameni. Continuăm cu fruntea sus!”, a declarat el.

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie, iar campania electorală a demarat oficial pe 29 august.

Șapte miniștri din Guvernul Recean și-au suspendat activitatea pe durata campaniei electorale. Alexei Buzu nu face parte din listă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: