Președinta Maia Sandu a cerut intensificarea luptei împotriva corupției electorale, reformarea Procuraturii Anticorupție și crearea cât mai urgentă a unei instanțe anticorupție. Declarațiile au fost făcute după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Măsurile anterioare împotriva corupției electorale s-au dovedit a fi neeficiente. Între timp, experții pun la îndoială oportunitatea noilor măsuri propuse.
Dosarele de corupție, întotdeauna prioritare
În cadrul unei conferințe de presă susținute după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 11 noiembrie, Sandu a subliniat: „Este necesar să modificăm legislația pentru a accelera examinarea dosarelor de corupție politică, în special a celor privind cumpărarea voturilor. În zilele următoare, Guvernul și Parlamentul, împreună cu alte instituții, vor elabora un plan concret pentru a asigura examinarea prioritară a acestor dosare”.
Anul trecut, Parlamentul a modificat Codul de Procedură Penală și Codul Contravențional, conferind cazurilor de corupție statut de prioritate. Aceste modificări au permis accelerarea examinării dosarelor în instanțe și au redus semnificativ posibilitatea tergiversării proceselor. De exemplu, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului „ȘOR”, în care este acuzată deputata Marina Tauber, audierile au loc de două ori pe săptămână. Anul acesta au fost programate peste 70 de ședințe în acest dosar, dar nu toate au avut loc.
Avocatul Ion Cojocari a menționat într-un comentariu pentru NM că inițiativa președintelui are mai degrabă o motivație politică decât una juridică, subliniind că procesele judiciare depind de numeroși factori, inclusiv de avocați, procurori și martori. Cojocari a menționat, de asemenea, că accelerarea proceselor poate avea uneori consecințe negative, mai ales dacă procurorii și judecătorii încearcă să grăbească soluționarea dosarelor. El a avertizat că această practică poate afecta drepturile acuzatului: „Este important să înțelegem că, dacă un judecător adoptă o poziție proactivă sau chiar acuzatoare, se poate crea riscul ca accelerarea procesului să fie în detrimentul dreptului la o apărare deplină”.
Vadim Vieru, juristul organizației de apărare a drepturilor Promo-LEX, consideră că, pentru a accelera procesele judiciare, ar fi posibilă creșterea numărului de ședințe, dar el crede că este imposibil să se impună termene limită pentru soluționarea cazurilor de corupție electorală fără a afecta drepturile părților implicate.
Juristul comunității de experți WatchDog.md, Alexandru Bot, a precizat că orice încercare de a accelera procesele judiciare trebuie să țină cont de faptul că hotărârile legale și justificate pot fi pronunțate doar cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, inclusiv achitarea persoanei sau încetarea procesului penal împotriva acesteia. „Doar dacă instanța stabilește că nu există circumstanțe care exclud răspunderea penală, o persoană declarată vinovată poate fi condamnată. În caz contrar, se creează precedente ce nu pot fi considerate justiție. A pronunța verdicte doar pentru a liniști opinia publică prin condamnări la închisoare este o politică falimentară. E suficient să ne amintim cum erau pronunțate sentințele în perioada statului capturat. Și ce, justiția a devenit mai dreaptă? Cu siguranță, nu”, a concluzionat expertul.
Este necesară o Curte Anticorupție?
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că, în această săptămână, în Parlament vor avea loc consultări privind crearea Curții Anticorupție, insistând asupra necesității înființării acesteia cât mai curând. Proiectul de lege pentru înființarea unei instanțe separate, destinată cazurilor de corupție, a fost adoptat în primă lectură în decembrie 2023, dar procesul de implementare s-a blocat. Conform proiectului adoptat în primă lectură, Curtea Anticorupție ar urma să fie o instanță specializată, ale cărei hotărâri vor putea fi contestate doar la Colegiul Anticorupție al Curții de Apel Chișinău și, ulterior, la Curtea Supremă de Justiție. Curtea Anticorupție va fi formată din 15 judecători cu mandate de șase ani, selectați de Consiliul Superior al Magistraturii, cu implicarea unor experți internaționali.
Mulți experți pun la îndoială necesitatea creării unei instanțe anticorupție separate. Aceștia susțin că un număr limitat de judecători ar putea crește riscul de corupție, semnalând totodată costurile ridicate și riscul de dublare a funcțiilor deja existente. În loc să creeze o instanță nouă, specialiștii propun consolidarea instituțiilor existente, precum Procuratura Anticorupție, și îmbunătățirea cadrului legislativ. (Mai multe detalii la acest subiect în articolul NM „În Moldova va exista o Curte Anticorupție. Cum va funcționa și ce riscuri văd juriștii”).
Juristul Vadim Vieru a menționat că este aproape imposibilă crearea rapidă a unei noi instanțe. În opinia sa, având în vedere că inițiativa vine de la președinte, există riscul ca noua Curte să fie perceput de public ca fiind politizată. El a mai adăugat că în sectorul Buiucani din Chișinău deja activează o echipă de judecători care se ocupă de dosare penale de mare interes public, inclusiv de cazuri de finanțare ilegală a partidelor. Deși numărul acestora este limitat, acești judecători îndeplinesc deja sarcinile pe care le-ar avea viitorii judecători ai Curții Anticorupție.
Vor fi schimbări la Procuratura Anticorupție?
Președinta Sandu a criticat dur activitatea Procuraturii Anticorupție, considerând-o „un eșec” și a cerut guvernului să elaboreze propuneri pentru îmbunătățirea situației. Sandu a subliniat că reformele anterioare din cadrul instituției nu au adus rezultatele așteptate.
Amintim că, anul trecut, Parlamentul a delimitat atribuțiile Procuraturii Anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție (CNA). În prezent, Procuratura Anticorupție se ocupă exclusiv de cazurile de corupție de proporții mari și de infracțiunile în care sunt implicați funcționari de rang înalt, precum președintele, membrii guvernului, deputații, judecătorii, procurorii și alți angajați ai instituțiilor de stat.
Ca răspuns la criticile aduse, Procuratura Anticorupție a declarat că se confruntă cu un deficit acut de personal, aproximativ 50% din posturile de procurori și ofițeri rămân vacante. De asemenea, instituția se confruntă cu lipsă de fonduri, spații de birouri și echipamente specializate. Procuratura și-a exprimat încrederea că Guvernul va lua măsuri care vor contribui la consolidarea capacităților sale funcționale.
Declarațiile președintei pot fi interpretate și ca o sugestie privind o posibilă demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Cu toate acestea, avocatul Ion Cojocari a explicat că o astfel de decizie este de competența procurorului general și că, pentru a justifica demisia, trebuie demonstrată o încălcare gravă a legii sau existența unor sancțiuni disciplinare.
O altă problemă este baza insuficientă de probe, care duce la tergiversarea proceselor judiciare în dosarele penale de rezonanță. Vieru consideră că, anume din acest motiv, șefa Procuraturii Anticorupție se plânge de lipsa resurselor, deoarece pentru a formula acuzații solide sunt necesari anchetatori și procurori mai bine pregătiți, capabili să adune eficient probele – un aspect la care încă se înregistrează dificultăți.
Alexandru Bot a menționat că Veronica Dragalin poate fi eliberată din funcție fie prin demisie, fie prin aplicarea de sancțiuni disciplinare sau din cauza unei evaluări nesatisfăcătoare a activității sale de către Consiliul Superior al Procurorilor și a instituțiilor din subordine. Aceleași reguli se aplică și în cazul procurorului general.
Potrivit lui Bot, procesele de „curățare” a sistemului de drept avansează extrem de lent, de aceea este necesar să răspundem mai întâi la întrebarea: care este cauza acestor rezultate modeste? „Este vorba despre o gestionare ineficientă a procuraturii sau însăși structura are carențe? În opinia mea, ambele variante sunt valabile. Prin urmare, sunt necesare reforme profunde, capabile să schimbe însăși structura instituțiilor care ar trebui să garanteze o justiție de calitate”, a concluzionat juristul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
