tsn.ua

„Pușcărie doar pentru a liniști societatea – este o politică eșuată“. Ce spun experții despre intenția Maiei Sandu de a accelera lupta cu corupția

Președinta Maia Sandu a cerut intensificarea luptei împotriva corupției electorale, reformarea Procuraturii Anticorupție și crearea cât mai urgentă a unei instanțe anticorupție. Declarațiile au fost făcute după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Măsurile anterioare împotriva corupției electorale s-au dovedit a fi neeficiente. Între timp, experții pun la îndoială oportunitatea noilor măsuri propuse.

Dosarele de corupție, întotdeauna prioritare

În cadrul unei conferințe de presă susținute după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 11 noiembrie, Sandu a subliniat: „Este necesar să modificăm legislația pentru a accelera examinarea dosarelor de corupție politică, în special a celor privind cumpărarea voturilor. În zilele următoare, Guvernul și Parlamentul, împreună cu alte instituții, vor elabora un plan concret pentru a asigura examinarea prioritară a acestor dosare”.

Anul trecut, Parlamentul a modificat Codul de Procedură Penală și Codul Contravențional, conferind cazurilor de corupție statut de prioritate. Aceste modificări au permis accelerarea examinării dosarelor în instanțe și au redus semnificativ posibilitatea tergiversării proceselor. De exemplu, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului „ȘOR”, în care este acuzată deputata Marina Tauber, audierile au loc de două ori pe săptămână. Anul acesta au fost programate peste 70 de ședințe în acest dosar, dar nu toate au avut loc.

Avocatul Ion Cojocari a menționat într-un comentariu pentru NM că inițiativa președintelui are mai degrabă o motivație politică decât una juridică, subliniind că procesele judiciare depind de numeroși factori, inclusiv de avocați, procurori și martori. Cojocari a menționat, de asemenea, că accelerarea proceselor poate avea uneori consecințe negative, mai ales dacă procurorii și judecătorii încearcă să grăbească soluționarea dosarelor. El a avertizat că această practică poate afecta drepturile acuzatului: „Este important să înțelegem că, dacă un judecător adoptă o poziție proactivă sau chiar acuzatoare, se poate crea riscul ca accelerarea procesului să fie în detrimentul dreptului la o apărare deplină”.

Vadim Vieru, juristul organizației de apărare a drepturilor Promo-LEX, consideră că, pentru a accelera procesele judiciare, ar fi posibilă creșterea numărului de ședințe, dar el crede că este imposibil să se impună termene limită pentru soluționarea cazurilor de corupție electorală fără a afecta drepturile părților implicate.

Juristul comunității de experți WatchDog.md, Alexandru Bot, a precizat că orice încercare de a accelera procesele judiciare trebuie să țină cont de faptul că hotărârile legale și justificate pot fi pronunțate doar cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, inclusiv achitarea persoanei sau încetarea procesului penal împotriva acesteia. „Doar dacă instanța stabilește că nu există circumstanțe care exclud răspunderea penală, o persoană declarată vinovată poate fi condamnată. În caz contrar, se creează precedente ce nu pot fi considerate justiție. A pronunța verdicte doar pentru a liniști opinia publică prin condamnări la închisoare este o politică falimentară. E suficient să ne amintim cum erau pronunțate sentințele în perioada statului capturat. Și ce, justiția a devenit mai dreaptă? Cu siguranță, nu”, a concluzionat expertul.

Este necesară o Curte Anticorupție?

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că, în această săptămână, în Parlament vor avea loc consultări privind crearea Curții Anticorupție, insistând asupra necesității înființării acesteia cât mai curând. Proiectul de lege pentru înființarea unei instanțe separate, destinată cazurilor de corupție, a fost adoptat în primă lectură în decembrie 2023, dar procesul de implementare s-a blocat. Conform proiectului adoptat în primă lectură, Curtea Anticorupție ar urma să fie o instanță specializată, ale cărei hotărâri vor putea fi contestate doar la Colegiul Anticorupție al Curții de Apel Chișinău și, ulterior, la Curtea Supremă de Justiție. Curtea Anticorupție va fi formată din 15 judecători cu mandate de șase ani, selectați de Consiliul Superior al Magistraturii, cu implicarea unor experți internaționali.

Mulți experți pun la îndoială necesitatea creării unei instanțe anticorupție separate. Aceștia susțin că un număr limitat de judecători ar putea crește riscul de corupție, semnalând totodată costurile ridicate și riscul de dublare a funcțiilor deja existente. În loc să creeze o instanță nouă, specialiștii propun consolidarea instituțiilor existente, precum Procuratura Anticorupție, și îmbunătățirea cadrului legislativ. (Mai multe detalii la acest subiect în articolul NM „În Moldova va exista o Curte Anticorupție. Cum va funcționa și ce riscuri văd juriștii”).

Juristul Vadim Vieru a menționat că este aproape imposibilă crearea rapidă a unei noi instanțe. În opinia sa, având în vedere că inițiativa vine de la președinte, există riscul ca noua Curte să fie perceput de public ca fiind politizată. El a mai adăugat că în sectorul Buiucani din Chișinău deja activează o echipă de judecători care se ocupă de dosare penale de mare interes public, inclusiv de cazuri de finanțare ilegală a partidelor. Deși numărul acestora este limitat, acești judecători îndeplinesc deja sarcinile pe care le-ar avea viitorii judecători ai Curții Anticorupție.

Vor fi schimbări la Procuratura Anticorupție?

Președinta Sandu a criticat dur activitatea Procuraturii Anticorupție, considerând-o „un eșec” și a cerut guvernului să elaboreze propuneri pentru îmbunătățirea situației. Sandu a subliniat că reformele anterioare din cadrul instituției nu au adus rezultatele așteptate.

Amintim că, anul trecut, Parlamentul a delimitat atribuțiile Procuraturii Anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție (CNA). În prezent, Procuratura Anticorupție se ocupă exclusiv de cazurile de corupție de proporții mari și de infracțiunile în care sunt implicați funcționari de rang înalt, precum președintele, membrii guvernului, deputații, judecătorii, procurorii și alți angajați ai instituțiilor de stat.

Ca răspuns la criticile aduse, Procuratura Anticorupție a declarat că se confruntă cu un deficit acut de personal, aproximativ 50% din posturile de procurori și ofițeri rămân vacante. De asemenea, instituția se confruntă cu lipsă de fonduri, spații de birouri și echipamente specializate. Procuratura și-a exprimat încrederea că Guvernul va lua măsuri care vor contribui la consolidarea capacităților sale funcționale.

Declarațiile președintei pot fi interpretate și ca o sugestie privind o posibilă demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Cu toate acestea, avocatul Ion Cojocari a explicat că o astfel de decizie este de competența procurorului general și că, pentru a justifica demisia, trebuie demonstrată o încălcare gravă a legii sau existența unor sancțiuni disciplinare.

O altă problemă este baza insuficientă de probe, care duce la tergiversarea proceselor judiciare în dosarele penale de rezonanță. Vieru consideră că, anume din acest motiv, șefa Procuraturii Anticorupție se plânge de lipsa resurselor, deoarece pentru a formula acuzații solide sunt necesari anchetatori și procurori mai bine pregătiți, capabili să adune eficient probele – un aspect la care încă se înregistrează dificultăți.

Alexandru Bot a menționat că Veronica Dragalin poate fi eliberată din funcție fie prin demisie, fie prin aplicarea de sancțiuni disciplinare sau din cauza unei evaluări nesatisfăcătoare a activității sale de către Consiliul Superior al Procurorilor și a instituțiilor din subordine. Aceleași reguli se aplică și în cazul procurorului general.

Potrivit lui Bot, procesele de „curățare” a sistemului de drept avansează extrem de lent, de aceea este necesar să răspundem mai întâi la întrebarea: care este cauza acestor rezultate modeste? „Este vorba despre o gestionare ineficientă a procuraturii sau însăși structura are carențe? În opinia mea, ambele variante sunt valabile. Prin urmare, sunt necesare reforme profunde, capabile să schimbe însăși structura instituțiilor care ar trebui să garanteze o justiție de calitate”, a concluzionat juristul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: