kremlin.ru

Putin a hotărât cine va reprezenta Rusia la negocierile din Istanbul cu Ucraina

La negocierile dintre Rusia și Ucraina din Turcia nu va participa președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. În componența delegației ruse, aprobată de Putin, nu vor fi miniștri, ci adjuncții acestora. Delegația va fi condusă de consilierul lui Putin, Vladimir Medinskii.

Ministerul rus de Externe a anunțat, în seara zilei de 14 mai, că Vladimir Putin a semnat un ordin „Privind componența delegației Federației Ruse pentru negocierile cu Ucraina”.

Astfel, Putin a decis că Vladimir Medinskii, consilierul său și șeful Uniunii Scriitorilor din Rusia, va conduce delegația Federației Ruse la negocierile cu Ucraina din Istanbul. În 2022, Medinskii a fost negociator-șef la discuțiile dintre Moscova și Kiev. Acesta a fost ministru al culturii în Rusia între 2012 și 2020. Din delegație mai fac parte: adjunctul ministrului de Externe Mihail Galuzin, adjunctul ministrului Apărării Aleksandr Fomin și șeful Direcției Principale a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Igor Kostiukov. Președintele Federației Ruse nu este menționat în ordin, ca parte a delegației.

Oficial, componența delegației Ucrainei nu a fost încă anunțată.

Potrivit Reuters, care citează surse, președintele SUA, Donald Trump, nu va participa la negocierile dintre Rusia și Ucraina în Turcia. El se află într-un turneu în țările din Orientul Mijlociu, care urmează să se încheie pe 15 mai în Emiratele Arabe Unite.

În Turcia, pe 15 mai, ar urma să aibă loc o întâlnire între Rusia și Ucraina. Se așteaptă ca aceasta să fie prima rundă de negocieri directe din 2022. Inițiativa de a organiza această întâlnire a venit din partea lui Vladimir Putin pe 10 mai, iar Ucraina a fost de acord. Pe 11 mai, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a declarat că este gata să se întâlnească personal cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în Turcia. În seara zilei de 14 mai, Zelenski a menționat că așteaptă anunțul privind componența delegației ruse pentru a „decide ce pași ar trebui să facă Ucraina”. El a spus că Ucraina este pregătită pentru orice format de negocieri.

***

Amintim că, la negocierile de la Istanbul de la sfârșitul lunii martie 2022, la câteva săptămâni după invazia Rusiei în Ucraina, Federația Rusă a insistat ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO. Rusia a cerut Ucrainei să consacre statutul de stat denuclearizat și non-aliniat. Atunci, Ucraina era dispusă să accepte aceste condiții, dar cu condiția garanțiilor de securitate stabilite prin tratate. Se presupunea că problema Crimeei anexate de Rusia și a regiunii Donbas urma să fie discutată separat la nivelul președinților celor două țări. Kievul a declarat că semnarea acordului ar fi posibilă doar după încetarea completă a focului. Cu toate acestea, negocierile au eșuat atunci.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: