Politică

„Putin încă mai speră să ne fure alegerea”. Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, interviu pentru NewsMaker

Ecaterina Dubasova
| 25 iulie, 2024
21:30

La Chișinău, la începutul lunii iulie, a avut loc o întâlnire trilaterală a miniștrilor de Externe ai Moldovei, Ucrainei și României. În cadrul vizitei sale, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a acceptat să răspundă la întrebările NewsMaker. Din cauza programului solicitant al ministrului în timpul vizitei la Chișinău, interviul a fost realizat în scris: NM i-a trimis ministrului o listă de întrebări și a primit răspunsuri la unele dintre ele.

„Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu este ceva abstract nici pentru Moldova, nici pentru România.”

La începutul lunii iulie, ați vizitat Chișinăul, unde ați avut întâlniri cu miniștrii de Externe ai Moldovei și României. Care este bilanțul vizitei?

În primul rând, vreau să-i mulțumesc colegului meu Mihai Popșoi pentru tradiționala ospitalitate moldovenească oferită delegației ucrainene la Chișinău. În timpul colaborării noastre, am dezvoltat relații excelente cu Mihai. Suntem în contact permanent, nu doar în cadrul întâlnirilor oficiale, ci și pe messenger. Ambii știm că ne putem baza unul pe celălalt în toate problemele.

Întâlnirea de la Chișinău ne-a permis să „ne sincronizăm” asupra principalelor subiecte de interes comun pentru popoarele țărilor noastre: asigurarea securității în regiune, întărirea rezilienței energetice, dezvoltarea proiectelor logistice și de infrastructură reciproc avantajoase, menținerea stabilității și contracararea încercărilor Rusiei de a „destabiliza” situația în Moldova și în regiune, integrarea în UE.”

Ce s-a reușit să se obțină? Și care este importanța acestei întâlniri?

Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu este abstract nici pentru Republica Moldova, nici pentru România. Acest fapt contribuie, de asemenea, la consolidarea relațiilor noastre și la căutarea unor pași practici, uneori chiar neconvenționali.

Unul dintre acestea a fost înțelegerea noastră ca Moldova să genereze energie electrică pentru Ucraina în schimbul gazelor naturale. În prezent, experții lucrează la acest mecanism. De asemenea, am convenit să continuăm colaborarea privind dezvoltarea infrastructurii energetice, utilizarea rețelelor de transport al gazului și a rezervoarelor de depozitare.

Am discutat detaliat la Chișinău și despre cooperarea regională în domeniul infrastructurii de transport, construcția de poduri, modernizarea punctelor de trecere și implementarea unui control comun la frontiere. Aici trebuie să accelerăm procesul serios.

Ca urmare a întâlnirii, am solicitat deja experților din ministerele de resort să pregătească proiectele corespunzătoare, studiile preliminare și tehnice, și să identifice sursele de finanțare, inclusiv prin atragerea de resurse financiare europene.

Moldova, Ucraina, România. De ce s-a adunat anume acest trio?

Triunghiul ministerial Ucraina-Moldova-România a fost fondat încă în septembrie 2022 la Odesa. Este un format foarte promițător și cred că, într-o zi, îl vom ridica și la nivelul liderilor. Fiind vecini apropiați, împreună putem obține rezultate semnificative pentru cetățenii noștri în multe domenii, de la economie și comerț până la securitate.

Avem în mod tradițional foarte multe interese comune: cooperarea comercial-economică, realizarea proiectelor de infrastructură transfrontaliere comune, dezvoltarea infrastructurii de transport și logistică, schimburile culturale și multe altele.

Avem o istorie comună, iar popoarele noastre au trăit alături de-a lungul secolelor în pace. Odată cu începutul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, nu doar istoria și interesele noastre comune au devenit evidente, ci și provocările actuale. Acesta este motivul pentru care am inițiat întâlnirile trilaterale ale miniștrilor de Externe, implicând și reprezentanți ai altor ministere.

Nu este exclus că, pe viitor, un astfel de format de cooperare să devină o parte integrantă a noii sisteme de securitate regională.

Apropo, amintiți-vă de câte ori diferiți simpatizanți ai apropierii de Rusia, atât în Ucraina, cât și în Moldova, spuneau că nimeni nu ne așteaptă în Uniunea Europeană, că niciodată țările noastre nu vor deveni membre ale UE, că toate acestea sunt doar vise. Unde sunt ei acum? În iunie, ambele țări au început negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Procesul poate dura câțiva ani, dar este deja ireversibil.

Pas cu pas, implementăm în mod sigur visul nostru european, orice ar spune unii. Și chiar merităm acest lucru – atât ucrainenii, cât și moldovenii. Merităm securitate, pace și perspective normale pentru copiii noștri. Toate acestea ne așteaptă în Uniunea Europeană. Este critic să nu ne abatem de la drumul ales. Știm că Putin încă speră să ne fure alegerea, visul nostru de viitor european prosper. Dar nu-i vom permite să facă acest lucru. Am luptat prea mult și prea greu pentru dreptul nostru de a fi parte a familiei europene, de a avea o calitate înaltă a vieții pentru oamenii noștri.”

„Restaurarea Ucrainei va fi cel mai mare proiect din Europa secolului XXI”

Cum se vor dezvolta relațiile economice dintre Ucraina și Moldova în contextul în care ambele țări au început negocierile pentru aderarea la UE?

Pe drumul către aderarea la UE, ambele țări se confruntă cu cerințe și standarde similare în domeniul economiei, legislației și managementului. Prin urmare, relațiile economice între Ucraina și Moldova vor deveni din ce în ce mai strânse și integrate. Membrii UE vor avea, de asemenea, noi oportunități pentru companiile ucrainene și moldovenești pe piețele internaționale, datorită îmbunătățirii accesului pe piețele europene și reducerii barierelor comerciale.

Este vorba și de proiecte de infrastructură comune, cum ar fi construirea și modernizarea rutelor de transport și a infrastructurii energetice. Colaborarea în domeniul energiei se va intensifica, inclusiv dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, ceea ce va contribui la securitatea energetică a regiunii.

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este strâns legată de procesul de restaurare a țării noastre. Agresiunea rusă a provocat distrugeri colosale.

Ucraina va deveni, pe termen lung, cel mai mare șantier de construcții din lume, iar restaurarea Ucrainei va fi cel mai amplu proiect din Europa secolului XXI, în care vor fi investite miliarde de dolari. Sunt convins că companiile moldovenești pot juca un rol important în acest proces. Și vom sprijini cu orice mijloace activitatea lor în restaurarea țării noastre.

„Reglementarea problemei transnistrene trebuie să ajungă pe agenda europeană”

Ambasadorul pentru misiuni speciale al Ucrainei, Păun Rogovei, a vizitat Moldova de mai multe ori și, în timpul vizitelor, a fost în Transnistria, unde s-a întâlnit și cu șeful departamentului de externe al regiunii, Vitali Ignatiev. În același timp, Ignatiev se află în căutare în Ucraina. Cum a putut un reprezentant oficial al Kievului să se întâlnească cu un reprezentant al unei regiuni nerecunoscute, care este suspectat de colaborare și de încălcarea integrității teritoriale? Care sunt obiectivele unor astfel de întâlniri în general și ce se consideră un succes?

Ucraina a fost și rămâne un participant activ în procesul de reglementare a problemei transnistrene. La fel ca alți participanți, reprezentantul desemnat al Ucrainei desfășoară consultări atât cu reprezentanții acestui proces, cu excepția țării agresor – Rusia, cât și cu părțile conflictului – Chișinăul și Tiraspolul.

Ambasadorul pentru misiuni speciale al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Păun Rogovei, în cadrul îndeplinirii funcțiilor sale, a avut întâlniri coordonate cu Chișinăul, nu cu Vitali Ignatiev, ci cu liderul de facto al regiunii Transnistria a Republicii Moldova, Vadim Krasnoselski, la care Vitali Ignatiev a fost prezent în calitate de reprezentant pentru probleme politice în reglementarea transnistreană de la Tiraspol – parte din procesul de negociere cu Chișinăul.

Astfel de întâlniri, coordonate strâns cu partea moldovenească, au avut loc și vor continua să aibă loc în viitor.

Aceste contacte fac parte din activitatea reprezentantului special. Este important de subliniat că el își coordonează îndeaproape activitatea cu Chișinăul și, în acest sens, nu au existat și nu vor exista niciodată acțiuni sau inițiative necoordonate din partea noastră.

Partea ucraineană va depune toate eforturile pentru a menține stabilitatea în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și pentru a facilita un dialog eficient între Chișinău și Tiraspol. Avem o colaborare eficientă cu partea moldovenească pe toate problemele legate de regiunea transnistreană.

„Ucraina a fost parte a procesului de negociere „5+2” pentru soluționarea conflictului transnistrean. Acum acest format nu mai este funcțional. Ucraina intenționează să continue să ajute la soluționarea conflictului transnistrean și, dacă da, atunci cum?

Susținând poziția Republicii Moldova în procesul de reglementare a problemei transnistrene, Ucraina pledează pentru o soluție pașnică a conflictului de pe Nistru, menținând suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în cadrul frontierelor sale internațional recunoscute. Transnistria este Moldova, și nu există și nu poate exista o altă alternativă.

Federația Rusă s-a discreditat ca țară mediator și garant în procesul de negociere în cadrul formatului internațional „5+2”. Începând războiul împotriva Ucrainei, Rusia a încălcat dreptul internațional, regulile și principiile, prin urmare nu considerăm posibilă continuarea negocierilor în acest format internațional cu participarea țării agresor.

Prezența Rusiei în acest format îl face ineficient, de aceea, la această etapă, cel mai eficient instrument este dialogul în formatul „1+1”, adică negocierile directe și consultările între Chișinău și Tiraspol.

Ucraina a oferit și va continua să ofere asistență părții moldovenești în atingerea obiectivului final al procesului de negociere, și anume reintegrarea țării. În același timp, ineficiența formatului de negociere „5+2” pune pe agendă necesitatea de a-l reînnoi.

Având în vedere începerea procesului de negociere pentru aderarea Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană, reglementarea problemei transnistrene trebuie să devină o chestiune de pe agenda europeană, inclusiv în domeniul securității.

De asemenea, observăm cum Rusia încearcă să folosească Găgăuzia în jocurile sale politice. În acest context, exemplul regiunii transnistrene este elocvent. Rusia nu se gândește niciodată la oamenii de rând, aceștia îi sunt indiferenți. Ceea ce o interesează este conflictul, distrugerea și vulnerabilitatea oamenilor. Moscova vrea pur și simplu să folosească anumite regiuni și oameni pentru a destabiliza țările vecine. Toate acestea le-am văzut deja de multe ori atât în Moldova, cât și în Ucraina, și în Georgia. Este important ca toată lumea să înțeleagă adevăratele intenții ale Moscovei și să nu permită să fie folosiți în jocul ei murdar. Stabilitatea și prosperitatea pentru toate regiunile Moldovei sunt posibile doar în cadrul unui stat european de succes, Republica Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!