președinte.md

„Putin încă mai speră să ne fure alegerea”. Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, interviu pentru NewsMaker

La Chișinău, la începutul lunii iulie, a avut loc o întâlnire trilaterală a miniștrilor de Externe ai Moldovei, Ucrainei și României. În cadrul vizitei sale, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a acceptat să răspundă la întrebările NewsMaker. Din cauza programului solicitant al ministrului în timpul vizitei la Chișinău, interviul a fost realizat în scris: NM i-a trimis ministrului o listă de întrebări și a primit răspunsuri la unele dintre ele.

„Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu este ceva abstract nici pentru Moldova, nici pentru România.”

La începutul lunii iulie, ați vizitat Chișinăul, unde ați avut întâlniri cu miniștrii de Externe ai Moldovei și României. Care este bilanțul vizitei?

În primul rând, vreau să-i mulțumesc colegului meu Mihai Popșoi pentru tradiționala ospitalitate moldovenească oferită delegației ucrainene la Chișinău. În timpul colaborării noastre, am dezvoltat relații excelente cu Mihai. Suntem în contact permanent, nu doar în cadrul întâlnirilor oficiale, ci și pe messenger. Ambii știm că ne putem baza unul pe celălalt în toate problemele.

Întâlnirea de la Chișinău ne-a permis să „ne sincronizăm” asupra principalelor subiecte de interes comun pentru popoarele țărilor noastre: asigurarea securității în regiune, întărirea rezilienței energetice, dezvoltarea proiectelor logistice și de infrastructură reciproc avantajoase, menținerea stabilității și contracararea încercărilor Rusiei de a „destabiliza” situația în Moldova și în regiune, integrarea în UE.”

Ce s-a reușit să se obțină? Și care este importanța acestei întâlniri?

Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu este abstract nici pentru Republica Moldova, nici pentru România. Acest fapt contribuie, de asemenea, la consolidarea relațiilor noastre și la căutarea unor pași practici, uneori chiar neconvenționali.

Unul dintre acestea a fost înțelegerea noastră ca Moldova să genereze energie electrică pentru Ucraina în schimbul gazelor naturale. În prezent, experții lucrează la acest mecanism. De asemenea, am convenit să continuăm colaborarea privind dezvoltarea infrastructurii energetice, utilizarea rețelelor de transport al gazului și a rezervoarelor de depozitare.

Am discutat detaliat la Chișinău și despre cooperarea regională în domeniul infrastructurii de transport, construcția de poduri, modernizarea punctelor de trecere și implementarea unui control comun la frontiere. Aici trebuie să accelerăm procesul serios.

Ca urmare a întâlnirii, am solicitat deja experților din ministerele de resort să pregătească proiectele corespunzătoare, studiile preliminare și tehnice, și să identifice sursele de finanțare, inclusiv prin atragerea de resurse financiare europene.

Moldova, Ucraina, România. De ce s-a adunat anume acest trio?

Triunghiul ministerial Ucraina-Moldova-România a fost fondat încă în septembrie 2022 la Odesa. Este un format foarte promițător și cred că, într-o zi, îl vom ridica și la nivelul liderilor. Fiind vecini apropiați, împreună putem obține rezultate semnificative pentru cetățenii noștri în multe domenii, de la economie și comerț până la securitate.

Avem în mod tradițional foarte multe interese comune: cooperarea comercial-economică, realizarea proiectelor de infrastructură transfrontaliere comune, dezvoltarea infrastructurii de transport și logistică, schimburile culturale și multe altele.

Avem o istorie comună, iar popoarele noastre au trăit alături de-a lungul secolelor în pace. Odată cu începutul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, nu doar istoria și interesele noastre comune au devenit evidente, ci și provocările actuale. Acesta este motivul pentru care am inițiat întâlnirile trilaterale ale miniștrilor de Externe, implicând și reprezentanți ai altor ministere.

Nu este exclus că, pe viitor, un astfel de format de cooperare să devină o parte integrantă a noii sisteme de securitate regională.

președinte.md

Apropo, amintiți-vă de câte ori diferiți simpatizanți ai apropierii de Rusia, atât în Ucraina, cât și în Moldova, spuneau că nimeni nu ne așteaptă în Uniunea Europeană, că niciodată țările noastre nu vor deveni membre ale UE, că toate acestea sunt doar vise. Unde sunt ei acum? În iunie, ambele țări au început negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Procesul poate dura câțiva ani, dar este deja ireversibil.

Pas cu pas, implementăm în mod sigur visul nostru european, orice ar spune unii. Și chiar merităm acest lucru – atât ucrainenii, cât și moldovenii. Merităm securitate, pace și perspective normale pentru copiii noștri. Toate acestea ne așteaptă în Uniunea Europeană. Este critic să nu ne abatem de la drumul ales. Știm că Putin încă speră să ne fure alegerea, visul nostru de viitor european prosper. Dar nu-i vom permite să facă acest lucru. Am luptat prea mult și prea greu pentru dreptul nostru de a fi parte a familiei europene, de a avea o calitate înaltă a vieții pentru oamenii noștri.”

„Restaurarea Ucrainei va fi cel mai mare proiect din Europa secolului XXI”

Cum se vor dezvolta relațiile economice dintre Ucraina și Moldova în contextul în care ambele țări au început negocierile pentru aderarea la UE?

Pe drumul către aderarea la UE, ambele țări se confruntă cu cerințe și standarde similare în domeniul economiei, legislației și managementului. Prin urmare, relațiile economice între Ucraina și Moldova vor deveni din ce în ce mai strânse și integrate. Membrii UE vor avea, de asemenea, noi oportunități pentru companiile ucrainene și moldovenești pe piețele internaționale, datorită îmbunătățirii accesului pe piețele europene și reducerii barierelor comerciale.

Este vorba și de proiecte de infrastructură comune, cum ar fi construirea și modernizarea rutelor de transport și a infrastructurii energetice. Colaborarea în domeniul energiei se va intensifica, inclusiv dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, ceea ce va contribui la securitatea energetică a regiunii.

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este strâns legată de procesul de restaurare a țării noastre. Agresiunea rusă a provocat distrugeri colosale.

Ucraina va deveni, pe termen lung, cel mai mare șantier de construcții din lume, iar restaurarea Ucrainei va fi cel mai amplu proiect din Europa secolului XXI, în care vor fi investite miliarde de dolari. Sunt convins că companiile moldovenești pot juca un rol important în acest proces. Și vom sprijini cu orice mijloace activitatea lor în restaurarea țării noastre.

„Reglementarea problemei transnistrene trebuie să ajungă pe agenda europeană”

Ambasadorul pentru misiuni speciale al Ucrainei, Păun Rogovei, a vizitat Moldova de mai multe ori și, în timpul vizitelor, a fost în Transnistria, unde s-a întâlnit și cu șeful departamentului de externe al regiunii, Vitali Ignatiev. În același timp, Ignatiev se află în căutare în Ucraina. Cum a putut un reprezentant oficial al Kievului să se întâlnească cu un reprezentant al unei regiuni nerecunoscute, care este suspectat de colaborare și de încălcarea integrității teritoriale? Care sunt obiectivele unor astfel de întâlniri în general și ce se consideră un succes?

Ucraina a fost și rămâne un participant activ în procesul de reglementare a problemei transnistrene. La fel ca alți participanți, reprezentantul desemnat al Ucrainei desfășoară consultări atât cu reprezentanții acestui proces, cu excepția țării agresor – Rusia, cât și cu părțile conflictului – Chișinăul și Tiraspolul.

Ambasadorul pentru misiuni speciale al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Păun Rogovei, în cadrul îndeplinirii funcțiilor sale, a avut întâlniri coordonate cu Chișinăul, nu cu Vitali Ignatiev, ci cu liderul de facto al regiunii Transnistria a Republicii Moldova, Vadim Krasnoselski, la care Vitali Ignatiev a fost prezent în calitate de reprezentant pentru probleme politice în reglementarea transnistreană de la Tiraspol – parte din procesul de negociere cu Chișinăul.

mid.gospmr.org

Astfel de întâlniri, coordonate strâns cu partea moldovenească, au avut loc și vor continua să aibă loc în viitor.

Aceste contacte fac parte din activitatea reprezentantului special. Este important de subliniat că el își coordonează îndeaproape activitatea cu Chișinăul și, în acest sens, nu au existat și nu vor exista niciodată acțiuni sau inițiative necoordonate din partea noastră.

Partea ucraineană va depune toate eforturile pentru a menține stabilitatea în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și pentru a facilita un dialog eficient între Chișinău și Tiraspol. Avem o colaborare eficientă cu partea moldovenească pe toate problemele legate de regiunea transnistreană.

„Ucraina a fost parte a procesului de negociere „5+2” pentru soluționarea conflictului transnistrean. Acum acest format nu mai este funcțional. Ucraina intenționează să continue să ajute la soluționarea conflictului transnistrean și, dacă da, atunci cum? 

Susținând poziția Republicii Moldova în procesul de reglementare a problemei transnistrene, Ucraina pledează pentru o soluție pașnică a conflictului de pe Nistru, menținând suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în cadrul frontierelor sale internațional recunoscute. Transnistria este Moldova, și nu există și nu poate exista o altă alternativă.

Federația Rusă s-a discreditat ca țară mediator și garant în procesul de negociere în cadrul formatului internațional „5+2”. Începând războiul împotriva Ucrainei, Rusia a încălcat dreptul internațional, regulile și principiile, prin urmare nu considerăm posibilă continuarea negocierilor în acest format internațional cu participarea țării agresor.

Prezența Rusiei în acest format îl face ineficient, de aceea, la această etapă, cel mai eficient instrument este dialogul în formatul „1+1”, adică negocierile directe și consultările între Chișinău și Tiraspol.

Ucraina a oferit și va continua să ofere asistență părții moldovenești în atingerea obiectivului final al procesului de negociere, și anume reintegrarea țării. În același timp, ineficiența formatului de negociere „5+2” pune pe agendă necesitatea de a-l reînnoi.

Având în vedere începerea procesului de negociere pentru aderarea Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană, reglementarea problemei transnistrene trebuie să devină o chestiune de pe agenda europeană, inclusiv în domeniul securității.

De asemenea, observăm cum Rusia încearcă să folosească Găgăuzia în jocurile sale politice. În acest context, exemplul regiunii transnistrene este elocvent. Rusia nu se gândește niciodată la oamenii de rând, aceștia îi sunt indiferenți. Ceea ce o interesează este conflictul, distrugerea și vulnerabilitatea oamenilor. Moscova vrea pur și simplu să folosească anumite regiuni și oameni pentru a destabiliza țările vecine. Toate acestea le-am văzut deja de multe ori atât în Moldova, cât și în Ucraina, și în Georgia. Este important ca toată lumea să înțeleagă adevăratele intenții ale Moscovei și să nu permită să fie folosiți în jocul ei murdar. Stabilitatea și prosperitatea pentru toate regiunile Moldovei sunt posibile doar în cadrul unui stat european de succes, Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: