Răspunsul lui Reniță la acuzațiile Moldpres: „Atac împotriva unui ziarist indezirabil”

Jurnalistul Valeriu Reniță a răspuns public la acuzațiile Moldpres precum că ar fi încheiat contracte de 282 de mii de lei pentru asigurarea „pe viață” a unor angajați, din contul companiei. Referindu-se la comunicatul emis marți, 15 aprilie de către Moldpres, Reniță a menționat că „textul este scris la comanda puterii, iar scopul lui este un atac împotriva unui ziarist indezirabil”.

Într-o postare pe rețelele sociale, fostul director al Moldpres a abordat mai multe aspecte.

Ce ține de utilizarea banilor instituției, Reniță a declarat că în timpul semnării contractelor, Moldpres se autofinanța și avea drepturi să gestioneze fondurile câștigate.

„Acordarea unor beneficii private din fonduri publice cere justificare solidă. Dar, trebuie de ținut cont, de faptul, că Agenția era la acea vreme la autofinanțare și conform regulamentului de activitate avea drepturi largi de grstiune a banilor câștigați”, a declarat acesta.

Referitor la faptul cine poartă răspunere pentru aceste contracte, jurnalistul a precizat că hotărârea a fost semnată de Consiliul Administrativ al instituției. „Înseamnă că și alți funcționari trebuie anchetați – altfel apare impresia de justiție selectivă, ceea ce subminează etica actului administrativ”, a menționat Reniță.

La capitolul unui presupus conflict de interese, jurnalistul a declarat că sunt necesare probe care să demonstreze că el ar fi influențat procesul de selecție în privința celor cărora li s-au făcut contracte de asigurare pe viață.

„Aici apare o zonă gri: dacă printre beneficiari se numără persoane afiliate (soția, fiica), se poate ridica problema favorizării. Însă, dacă nu există probe că Reniță a influențat deliberat selecția, iar deciziile au fost colective, cazul este slab juridic. Important: Nepotismul nu este automat ilegal, dar poate deveni astfel dacă este dovedit prejudiciul material sau încălcarea procedurilor transparente de selecție”, a subliniat Reniță.

În postarea sa, fostul director al Moldpres a reiterat poziția sa în privința acuzațiilor, catalogându-le drept o formă de răzbunare politică sau de intimidare.

„Agenția Națională de Știri, deși are statut autonom, este în realitate un organ de presă afiliat statului. Prin publicarea unui „longread” cu elemente de acuzare înaintea unei anchete judiciare, ea își asumă rolul de procuror, ceea ce contravine funcției jurnalistice și de informare publică obiectivă. Mai mult, conținutul denotă intenție de denigrare personală, nu informare imparțială. Dacă Valeriu Reniță este în prezent un jurnalist activ, cu opinii critice la adresa puterii, acest atac poate fi perceput ca o formă de răzbunare politică sau de intimidare, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa libertății presei. Folosirea retrospectivă a auditului administrativ pentru a compromite un jurnalist deschide calea pentru un precedent periculos: oricine a ocupat funcții publice poate deveni ținta unor campanii politizate, dacă ajunge ulterior într-o poziție de disidență mediatică”, a declarat jurnalistul.

Amintim că, Moldpres îl acuză pe fotul director al instituției, Valeriu Reniță, că ar fi încheiat contracte de 282 de mii de lei pentru asigurarea „pe viață” a unor angajați la o firmă privată. Potrivit sursei citate, printre beneficiari se număra și fiica acestuia, iar consultanți în perfectarea asigurărilor „pe viață” erau, la momentul încheierii contractelor, soția și ginerele lui Valeriu Reniță. În replică, fostul director a declarat, după ce a fost citat de CNA, că acuzațiile au context politic și că „dosarul ar fi fabricat de către actuala guvernare”.

Potrivit Moldpres, un raport anterior al Serviciului de control financiar și revizie, care a constatat „cheltuieli neîntemeiate și nelegitime în sumă totală de 3,4 milioane de lei” din cauza „managementului conducerii din perioada anilor 2008 – 2009”, adică pe timpul când Valeriu Reniță conducea instituția, AIS „Moldpres” a sesizat Centrul Național Anticorupție (CNA).

Agenția Informațională de Stat „Moldpres a precizat că, pe 23 decembrie 2024, a fost informată de o companie de asigurări despre existența unor polițe de viață încheiate pe numele unor persoane fizice, cu participare la profit, achitate din bugetul instituției. În contabilitatea agenției a fost găsit contractul, dar lipseau anexele cu numele asiguraților. Solicitând clarificări, actuala conducere a Moldpres a aflat că beneficiarii activi ai contractelor sunt fostul director Valeriu Reniță, fiica acestuia Doina Ipatii și fosta contabilă-șefă, Varvara Cotorobai. Toate primele de asigurare au fost plătite de „Moldpres”, în valoare totală de peste 282.000 lei.

Potrivit sursei citate, inițial, fuseseră depuse 22 de cereri și încheiate 20 de contracte de asigurare, însă majoritatea au fost întrerupte după ce noua conducere a Moldpres a refuzat să mai achite primele. Consultanți în perfectarea asigurărilor „pe viață” au fost Lidia Reniță și Sergiu Ipatii, adică soția și ginerele lui Valeriu Reniță. În prezent, doar cele trei polițe rămân active.

La rânsul său, Valeriu Reniță a declarat că aceste acuzații la adresa reprezintă „răspunsul la critica” adusă actualei guvernări.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: