Andrei Mardari / NewsMaker

Biroul de Migrație, luat cu asalt după război. Peste 8000 de cereri de azil de la cetățeni străini

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, din 24 februarie, peste 7 de mii de cetățeni ucraineni au solcitat azil politic în Republica Moldova. Datele au fost prezentate de directorul Biroului Migrație și Azil, Mihail Vodă, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit lui, dacă până la declanșarea războiului în țara vecină Biroul procesa, anual, în jur de 100 cereri de azil, atunci odată cu invazia Federației Ruse în Ucraina numărul acestora a crescut la peste 8 mii.

„La moment în sistemul de azil avem înregistrate 4013 persoane, dintre care, în mare parte, sunt ucraineni – 3263. 180 cetățeni au obținut statul de refugiat, iar 175 sunt beneficiari de protecție umanitară”, a specificat Mihail Vodă.

Potrivit lui Mihail Vodă, cetățenii străini au posibilitatea să solicite azil politic atât la granița Republicii Moldova, cât și pe teritoriul țării. Cererile pot fi depuse la punctele de trecere a frontierei de stat, la Biroul Migrație și Azil, la inspectoratele de poliție sau, după caz, la administrația penitenciarelor.

Odată cu declanșarea războiului din Ucraina a crescut, potrivit directorului Biroului Migrație și Azil, cu 30 la sută, și numărul permiselor de ședere acordate cetățenilor străini, refugiați în Republica Moldova. Astfel, din 24 februarie și până în prezent, 720 de cetățeni străini au obținut permis de ședere în țara noastră, iar 612 au reușit să se angajeze în câmpul muncii în regim facilitar, prin înregistrarea la ANOFM.

În prezent, peste 48 mii cetățeni ai Ucrainei se află pe teritoriul Republicii Moldova. Marea majoritatea dintre ei vin din Odesa și Nicolaev, arată datele preliminare ale unui chestionar elaborat de Biroul Migrație și Azil. Peste 50 la sută dintre respondeți au declarat, potrivit lui Vodă, că sunt cazați la rude, prieteni sau voluntari, în timp ce doar 12 la sută sunt cazați în centrele de plasament puse la dispoziție de autorități.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: