Liderul Partidului Politic „ȘOR”, deputatul cercetat penal Ilan Șor, a venit cu o reacție după ce trei dintre directorii unor firme care îi aparțin și care au obținut credite neperformante de la Banca de Economii (BEM) au fost condamnați la șase ani de detenție. Într-o intervenție video, Șor a calificat sentințele drept „acte de un cinism fără precedent”.
Ilan Șor recunoaște că firmele respective au obținut credite, însă dă asigurări că împrumuturile au fost rambursate.
„Acestea au fost repuse la balanța BEM a treia zi după venirea administratorului special. De ce? Pentru a fura mai mult din rezerva Băncii Naționale. Anume aceste credite stau la baza dosarului intentat împotriva mea. Subliniez faptul că din acest motiv am cerut efectuarea unei expertize financiare – ca să demonstrez că împrumuturile au fost stinse. Noi deținem documente confirmative și le vom publica în timpul apropiat. Expertiza financiară nu a fost efectuată, procedura fiind transformată, la fel, într-o reprezentație de circ. Despre ce fel de justiție corectă mai poate fi vorba?”, a menționat Șor.
***
Trei dintre directorii unor firme ale lui Ilan Șor – Andrei Nirauța, administrator al Caritas Group, Ala Guțu, fondatoare a Provolirom SRL și Tatiana Dolghina, administratoare a Dracard SRL – au fost condamnați la șase ani de detenție. Cele trei companii sunt vizate în dosarul fraudei bancare pentru că au provocat un prejudiciu în valoare de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Dosarul a fost judecat în procedură simplificată, deoarece inculpații și-au recunoscut vina. Toți trei au cerut instanței să nu fie condamnați la închisoare, pentru că au nimerit în schemă fără să știe despre frauda bancară.
Persoanele vizate ar fi fost remunerate, lunar. Tatiana Dolghina le-a spus jurnaliștilor de la emisiunea „Cutia Neagră” că era plătită cu 100 de dolari pentru a semna anumite acte și a căzut de acord, fără să se gândească la consecințe.
În timp ce procurorul a cerut câte patru ani de închisoare cu suspendarea pedepsei, completul de judecată a decis să aplice o pedeapsă mai dură: de câte șase ani de închisoare pentru fiecare. De asemenea, au solicitat și arest preventiv în cazul tuturor inculpaților. Măsura urmează a fi executată imediat, până la rămânerea definitivă a sentinței. Persoanele au dreptul să conteste sentințele la Curtea de Apel, în termen de 15 zile.
***
Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.
Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.
De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.
La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.
Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel.
