Facebook/Ilan Shor

Reacția lui Ilan Șor, după ce trei directori ai firmelor sale au fost condamnați la închisoare (VIDEO)

Liderul Partidului Politic „ȘOR”, deputatul cercetat penal Ilan Șor, a venit cu o reacție după ce trei dintre directorii unor firme care îi aparțin și care au obținut credite neperformante de la Banca de Economii (BEM)  au fost condamnați la șase ani de detenție. Într-o intervenție video, Șor a calificat sentințele drept „acte de un cinism fără precedent”.

Ilan Șor recunoaște că firmele respective au obținut credite, însă dă asigurări că împrumuturile au fost rambursate.

„Acestea au fost repuse la balanța BEM a treia zi după venirea administratorului special. De ce? Pentru a fura mai mult din rezerva Băncii Naționale. Anume aceste credite stau la baza dosarului intentat împotriva mea. Subliniez faptul că din acest motiv am cerut efectuarea unei expertize financiare – ca să demonstrez că împrumuturile au fost stinse. Noi deținem documente confirmative și le vom publica în timpul apropiat. Expertiza financiară nu a fost efectuată, procedura fiind transformată, la fel, într-o reprezentație de circ. Despre ce fel de justiție corectă mai poate fi vorba?”, a menționat Șor.

https://www.youtube.com/watch?v=noSsrFskXYE&ab_channel=Partidul%C8%98OR

***

Trei dintre directorii unor firme ale lui Ilan Șor – Andrei Nirauța, administrator al Caritas Group, Ala Guțu, fondatoare a Provolirom SRL și Tatiana Dolghina, administratoare a Dracard SRL – au fost condamnați la șase ani de detenție. Cele trei companii sunt vizate în dosarul fraudei bancare pentru că au provocat un prejudiciu în valoare de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Dosarul a fost judecat în procedură simplificată, deoarece inculpații și-au recunoscut vina. Toți trei au cerut instanței să nu fie condamnați la închisoare, pentru că au nimerit în schemă fără să știe despre frauda bancară.

Persoanele vizate ar fi fost remunerate, lunar. Tatiana Dolghina le-a spus jurnaliștilor de la emisiunea „Cutia Neagră” că era plătită cu 100 de dolari pentru a semna anumite acte și a căzut de acord, fără să se gândească la consecințe.

În timp ce procurorul a cerut câte patru ani de închisoare cu suspendarea pedepsei, completul de judecată a decis să aplice o pedeapsă mai dură: de câte șase ani de închisoare pentru fiecare. De asemenea, au solicitat și arest preventiv în cazul tuturor inculpaților. Măsura urmează a fi executată imediat, până la rămânerea definitivă a sentinței. Persoanele au dreptul să conteste sentințele la Curtea de Apel, în termen de 15 zile.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Secții pentru alegerile din Rusia, deschise în Transnistria în pofida protestului Chișinăului. Câte persoane au votat deja

În regiunea transnistreană au fost deschise, pe 20 septembrie, secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei, în pofida protestului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Potrivit presei din regiune, până la ora 12:00, peste 21 de mii de persoane votaseră deja. Menționăm că singura secție de votare coordonată cu autoritățile moldovenești se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău.

Secțiile de votare din regiunea transnistreană și-au început activitatea la ora 08:00 și vor funcționa până la ora 20:00. Presa din regiune relatează că până la ora 10:00 au votat 8 411 persoane, până la ora 11:00 – 14 992, iar până la ora 12:00 – 21 080. La scrutin a participat și liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Potrivit presei din regiune, au fost deschise în total 17 secții de votare. Totuși, informațiile privind numărul acestora rămân contradictorii, întrucât au fost publicate adresele doar a 15 secții.

Menționăm că singura secție de votare coordonată cu autoritățile moldovenești se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău.

***

La alegeri pot participa cetățenii care dețin pașaportul cetățeanului Federației Ruse sau pașaportul pentru călătorii în străinătate, pașaportul cetățeanului URSS (dacă în acesta este indicată apartenența la cetățenia Federației Ruse) ori un certificat pentru intrarea (revenirea) în Rusia. Locuitorii din regiunea transnistreană pot vota și în baza pașaportului pentru călătorii în străinătate al cetățeanului Federației Ruse cu termenul de valabilitate expirat.

Amintim că, pe 28 august, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia intenționează să deschidă 17 secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile pentru Duma de Stat. Detalii AICI. Pe 29 august, Ministerul de Externe al Republicii Moldova a declarat că Ambasada Rusiei la Chișinău a coordonat cu autoritățile constituționale deschiderea unei singure secții de votare la Chișinău. Ministerul a adăugat că intenția de a deschide suplimentar alte secții este inacceptabilă. Detalii AICI. Pe 3 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în raioanele din stânga Nistrului. Detalii AICI.

***

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse au început vineri, 18 septembrie, și se desfășoară până duminică, 20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Scrutinul este organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate.

Cetățenii ruși urmează să aleagă 450 de deputați. Niciunul dintre cele 10 partide înscrise în cursa electorală nu a condamnat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Partidul liberal „Iabloko”, care s-a pronunțat constant împotriva războiului, a fost admis inițial în cursă, dar ulterior a fost exclus de Curtea Supremă a Rusiei din motive pe care formațiunea le consideră formale și motivate politic. Câțiva reprezentanți ai partidului participă totuși în circumscripții uninominale, scrie DW.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: