Facebook/Dorin Recean

Recean, mesaj pentru Transnistria: „Pentru resursele energetice trebuie să plătiți. Gazul gratis a fost o momeală”

Premierul Dorin Recean s-a adresat către locuitorii regiunii transnistrene și către mediul de afaceri din stânga Nistrului. „Pentru resursele energetice trebuie să plătiți. Gazul pe gratis pentru voi a fost o momeală, acum vedeți acest lucru”, a declarat oficialul, în timpul unui discurs la Parlament în legătură cu instituirea stării de urgență în energetică. Potrivit lui Recean, „dacă cineva mai are iluzii că Rusia are grijă sau protejează oamenii din regiunea transnistreană, acum trebuie să fie clar pentru toți că ea îi ține ostatici”. 

Recean a declarat că malul drept al Nistrului este asigurat cu gaze naturale pentru toată perioada sezonului rece. În schimb, a adăugat el, consumatorii de pe malul stâng în continuare sunt dependenți de o singură sursă de import – Gazprom.

Conform prevederilor contractuale, Gazprom are obligația de a livra gaze naturale în Republica Moldova până la 30 septembrie 2026. La ziua de azi, Gazprom, care este obligat prin contract să livreze cel puțin 5,7 milioane de metri cubi de gaz pe zi în stânga Nistrului, condiționează livrările de gaz către Centrala de la Cuciurgan cu o pretinsă datorie pentru care nu există”, a comunicat Recean.

Potrivit oficialului, în plină iarnă, Rusia poate să lase regiunea în frig și beznă.

Acest lucru reprezintă nu doar un risc economic, ci și o amenințare umanitară, mai ales pentru cetățenii din stânga Nistrului. La fel, oprirea Centralei de la Cuciurgan creează riscuri de alimentare cu energie electrică și pe malul drept”, a spus Recean.

Premierul a adăugat că „dacă cineva mai are iluzii că Rusia are grijă sau protejează oamenii din regiunea transnistreană, acum trebuie să fie clar pentru toți că ea îi ține ostatici și-i folosește pentru interesele de a destabiliza Republica Moldova și regiunea”.

Am un mesaj atât pentru cetățenii obișnuiți, cât și pentru mediul de afaceri din stânga Nistrului. Vom ajuta, dar nu vom discrimina cetățenii din dreapta Nistrului. Pentru resursele energetice trebuie să plătiți. Gazul pe gratis pentru voi a fost o momeală, acum vedeți acest lucru”, a declarat oficialul.

Potrivit lui Recean, „regimul lui Putin vrea să lase oamenii din stânga Nistrului în frig, fără venituri, fără pensii și fără salarii”.

De ce fac asta? Ca să destabilizeze Republica Moldova. (…) Vor încerca în continuare să ne convingă că noi singuri suntem de vină. Regimul de la Kremlin, în esență, vrea ca bugetul nostru să fie împovărat de costuri legate de energia electrică, de criza umanitară din stânga Nistrului, așa încât să rămână resurse limitate  pentru pensii și ajutoare sociale. Iar, după aceasta, slugile Kremlinului de la Chișinău să speculeze în viitoarele alegeri parlamentare pe seama sărăciei și crizei economice”, a declarat premierul.

Oficialul a adăugat că „în cazul în care Gazprom întrerupe total livrările, Centrala de la Cuciurgan ne comunică că dispune de stocuri de cărbune, care ar putea acoperi doar consumul energiei electrice a regiunii transnistrene pentru o perioadă foarte limitată și cu riscuri semnificative de stabilitate a rețelei”.

În lipsa producției de energie la Centrala de la Cuciurgan, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova o vom asigura din rețeaua europeană ENTSO-E și în special din România. La moment, capacitatea de import a energiei electrice în țara noastră este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România. Este insuficient pentru a acoperi cererea în orele de vârf pe malul drept. Guvernul va asigura o majorare a acestei capacități. Totuși, vulnerabilitatea este accentuată și de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcănești traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face vulnerabilă în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din țara vecină. Astfel, chiar și în condițiile în care va fi acoperit deficitul creat de energie electrică pe întreg teritoriul țării, prețul acesteia va avea de suferit, mai ales pentru locuitorii din stânga Nistrului”, a menționat Recean.

***

Parlamentul a aprobat introducerea stării de urgență în energetică pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 16 decembrie, pentru un termen de 60 de zile. În proiectul de hotărâre, care s-a regăsit pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului, se menționa că este posibilă apariția unei situații „mult mai complicate decât cea din noiembrie 2022, când urmare a bombardamentelor Rusiei a fost afectată semnificativ infrastructura energetică din Ucraina, fiind astfel stopate de către Ucraina exporturile de energie electrică, iar MGRES a sistat total livrările de energie electrică către malul drept”.

Guvernul a solicitat instituirea stării de urgență în contextul incertitudinii privind continuarea livrărilor de gaze din Federația Rusă spre regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina.

În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Din această cantitate sunt asigurate necesitățile de consum pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și este produsă energie electrică pentru malul drept.

***

Pe 27 noiembrie, Victor Parlicov – la acel moment ministru al Energiei – a declarat că „toată lumea trebuie să înțeleagă că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist” și că „dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”. Precizările erau făcute urmare a unei întrevederi, la Sankt-Petersburg, cu președintele Gazprom Alexei Miller. Detalii AICI.

Ulterior, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că, în cazul în care Gazprom va întrerupe livrările de gaze către regiunea transnistreană, Chișinăul va asigura furnizarea acestora, însă nu gratuit. De asemenea, vicepremierul a adăugat că Guvernul ar putea acorda compensații pentru locuitorii regiunii în cazul unui astfel de scenariu. Detalii AICI.

Menționăm că, între timp, așa-numitul legislativ al regiunii transnistrene a aprobat, pe 11 decembrie, decretul lui Vadim Krasnoselski prin care să fie instituită „stare excepțională în economie” pe teritoriul Transnistriei. Potrivit decretului semnat de liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski, starea excepțională în economie este introdusă pe o perioadă de 30 de zile. Detalii AICI. Autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene au stabilit și un plan cu măsuri care vor fi aplicate în contextul posibilei întreruperi a livrărilor de gaze în stânga Nistrului. Detalii AICI. Totodată, Tiraspolul a pregătit un plan pentru deconectări pe ore a luminii. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: