Plângerile de defăimare împotriva funcționarilor și a politicienilor au devenit un fenomen răspândit în Moldova. Una dintre plângerile recente de acest gen este cea a fostului procuror Roman Statnîi împotriva procurorului general Alexandr Stoianoglo. Printre cei acuzați, Statnîi a indicat și unele instituții de presă, inclusiv NewsMaker. Instanța primară a respins cererea. NM a decis să reamintească, cum sunt examinate astfel de cereri în instanțele moldovenești și cum sunt implicate în dosarele despre calomnie „libertatea de opinie”, „libertatea de exprimare” și „bunurile perisabile”.

Statnîi contra procurorului general

La începutul anului 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a cerut câtorva procurori, inclusiv lui Statnîi, să demisioneze benevol, deoarece rezultatele verificărilor efectuate în procuraturile specializate s-au dovedit a fi „incompatibile cu activitatea lor ulterioară” (Stoianoglo a solicitat demisionarea benevolă, pentru că în Moldova este practic imposibil să fie demis un procuror).

În luna februarie, Roman Statnîi a demisionat, iar în luna mai a fost reținut. El a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

În luna iulie 2020, Statnîi a depus o cerere în judecată împotriva procurorului general pentru calomnie. El a considerat că afirmațiile lui Stoianoglo precum că acțiunile lui Statnîi, ca procuror, au fost „ilegale”, sunt o calomnie. La fel, Statnîi a fost indignat de comentariul procurorului general acordat pentru NM: Stoianoglo a spus că a fost nevoit să ceară demisia lui Statnîi din cauza incompatibilității sale cu funcția pe care o deține. Această informație a fost publicată și de Ziarul de Gardă, Jurnal TV și TV8. Statnîi a indicat toate aceste publicații în calitate de co-inculpați în cererea respectivă.

Judecătoria Chișinău a respins plângerea lui Statnîi. Judecătorii au menționat că fostul procuror a indicat în cerere o informație incompletă și nu a precizat-o la solicitarea magistraților. La mijlocul lunii august, Statnîi a contestat această decizie la Curtea de Apel.

Bolboceanu contra Procuraturii Generale

Și fostul deputat Iurie Bolboceanu a încercat să tragă la răspundere Procuratura Generală. În anul 2018, acesta a fost condamnat la 14 ani privațiune de libertate pentru spionaj și trădare de patrie. În anul 2019, după schimbarea guvernării în țara noastră, dosarul a fost întors spre reexaminare, iar Bolboceanu a fost eliberat din arest.

Bolboceanu a indicat în cererea sa și Prouratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Serviciul Informații și Securitate și site-urile CrimeMoldova și Deschide. El s-a arătat indignat de o înregistrare video care a apărut în presă, în care el era prezentat ca „trădător de patrie” și „spion”, dar și au comunicat că el a fost reținut cu 23 mii de dolari. Bolboceanu a considerat că procurorii au folosit această înregistrare pentru „a monta opinia publică împotriva sa”. De asemenea, Bolboceanu s-a indignat că după reținerea sa, un procuror de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a organizat o conferință de presă la care „nu a respectat principiul prezumției nevinovăției”.

În luna aprilie 2020, instanța primară a declarat neîntemeiată cererea lui Bolboceanu. În luna iulie 2020, Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia instanței primare. Judecătorii au menționat faptul că Bolboceanu trebuia să indice autorul informației care îi defăimează onoarea și demnitatea. „Dacă este imposibil să fie stabilit autorul informației defăimătoare, reclamantul trebuie să depună o cerere separată despre constatarea răspândirii informației defăimătoare”, se spune în decizia instanței. În document se mai menționează că Bolboceanu doar a bănuit că în spatele răspândirii informației stau procurorii, dar nu a demonstrat nicicum acest lucru. Totodată, magistrații au considerat că formularea „informația falsă” este prea vagă și au subliniat că reclamantul ar fi trebuit s-o concretizeze.

Fostul șef al MAI contra lui Renato Usatîi

În iarna anului 2019, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pus punct în litigiul îndelungat dintre fostul șef al MAI, Oleg Balan și Renato Usatîi. Balan s-a adresat în instanță în anul 2015, după ce Usatîi a publicat pe pagina sa de Facebook „nota informativă a Serviciului Informații și Securitate (SIS) adresată președintelui”. În această notă se menționa despre încălcările de lege comise de Balan, care pe atunci era ministru, și de Gheorghe Cavcaliuc, șeful de atunci al Inspectoratului General al Poliției. Informația din postarea lui Usatîi a fost preluată de câteva instituții de presă.

Comentând aceasta, administrația președintelui a comunicat că nu a primit o asemenea notă, iar cei de la SIS – că nu au pregătit respectiva notă informativă.

Balan a cerut în reclamația sa ca Usatîi să-i achite prejudicii morale în valoare de 300 mii de lei. Dar și să prezinte scuze publice pe pagina sa de Facebook.

În anul 2016, Judecătoria sectorului Buiucani l-a sancționat pe Usatîi cu o amendă de 50 mii de lei și l-a obligat să dezmintă această informație. Totodată, instanța a atras câteva instituții de presă în calitate de coacuzat. În anul 2017, Curtea de Apel a anulat această decizie și a întors dosarul spre reexaminare în instanța primară. În anul 2018, la fel ca și prima oară, Judecătoria sectorului Buiucani a decis că informația publicată de Usatîi nu corespunde realității, l-a obligat din nou pe Usatîi să prezinte scuze și a ridicat suma amenzii până la 300 mii de lei. În anul 2019, Curtea de Apel a lăsat în vigoare această decizie.

Usatîi a contestat această hotărâre la Curtea Supremă de Justiție, care a luat o decizie în favoarea politicianului, anulând compensarea prejudiciului moral și scuzele. CSJ a dispus că în acest caz, Usatîi a acționat ca un jurnalist de investigație și, deci, „a stat la straja intereselor publice”. Judecătorii au menționat că statutul de jurnalist îi apără dreptul la libertatea de exprimare. De asemenea, magistrații CSJ au indicat că la momentul publicării „notelor SIS”, Balan era ministru și ocupa „o funcție publică”.

În același timp, magistrații au menționat că Usatîi trebuia să verifice autenticitatea informației, dar au fost de acord cu argumentul avocatului acestuia precum că nu au fost posibilități de a verifica informația secretă. Judecătorii au recunoscut că SIS și administrația președintelui ar fi putut tărăgăna oferirea răspunsului, iar noutatea este un „bun perisabil”. Totodată, judecătorii și-au exprimat îndoiala că informația a fost veridică, deoarece SIS și-a prezentat poziția în instanță peste patru ani de la adresarea reclamantului. „Trebuie să fie niște cauze foarte bine motivate pentru a limita dreptul jurnaliștilor la libertatea de exprimare, când este vorba despre răspândirea declarațiilor și informațiilor persoanelor terțe”, se menționează în decizia CSJ.

Primarul satului împotriva consăteanului

În luna august 2020, CSJ a emis încă o decizie într-un dosar despre calomniere și iarăși a pus accent pe respectarea drepturilor la libertatea de exprimare. Este vora despre reclamația Parascoviei Antoniuc, primarul satului Cârnățenii Noi, raionul Căușeni. Ea s-a plâns în instanță împotriva lui Alexandru Cireș, locuitor al acestui sat. Primarul s-a indignat că în timpul unei ședințe a consiliului sătesc, Cireș a declarat că aceasta „a vândut pietrișul din care trebuia să se facă asfaltul și în loc, a reparat drumul în satul [ex-premierului Vladimir] Filat”.

Primarul a cerut ca Cireș să-i prezinte scuzele de rigoare și a respins afirmațiile acestuia. La fel, ea a acerut ca Cireș să organizeze din cont propriu o adunare a sătenilor și să le spună că cele declarate de el nu corespund realității. De asemenea, primarul a cerut compensarea prejudiciului moral în mărime de 10 mii de lei. Însă Judecătoria Căușeni a declarat decizia neîntemeiată. Parascovia Antoniuc s-a adresat la Curtea de Apel Chișinău care, în anul 2019, a luat o decizie în favoarea primarului. De notat că CA a redus suma prejudiciului până la 2 mii de lei.

Curtea Supremă de Justiție a pus punct în acest litigiu la 12 august 2020, declarând reclamația primarului satului Cârnățenii Noi ca fiind neîntemeiată. Magistrații CSJ au subliniat în decizia lor că fiecare persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Totodată, ei au menționat că acest drept permite critici la adresa statului și a guvernării. „Oamenii care ocupă funcții publice pot fi criticați, iar presa poate verifica acțiunile acestora”, se spune în decizia CSJ. În același timp, judecătorii au subliniat că dna primar „trebuia să fie mult mai tolerantă față de critica cetățenilor, pentru că limitele criticii admise la adresa politicienilor și a persoanelor care ocupă funcții publice sunt mai largi decât în cazul cetățenilor de rând”.