Justiție

Reclamație totală. Cum sunt examinate în Moldova plângerile de defăimare

Nadejda Coptu
| 5 octombrie, 2020
10:00

Plângerile de defăimare împotriva funcționarilor și a politicienilor au devenit un fenomen răspândit în Moldova. Una dintre plângerile recente de acest gen este cea a fostului procuror Roman Statnîi împotriva procurorului general Alexandr Stoianoglo. Printre cei acuzați, Statnîi a indicat și unele instituții de presă, inclusiv NewsMaker. Instanța primară a respins cererea. NM a decis să reamintească, cum sunt examinate astfel de cereri în instanțele moldovenești și cum sunt implicate în dosarele despre calomnie „libertatea de opinie”, „libertatea de exprimare” și „bunurile perisabile”.

Statnîi contra procurorului general

La începutul anului 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a cerut câtorva procurori, inclusiv lui Statnîi, să demisioneze benevol, deoarece rezultatele verificărilor efectuate în procuraturile specializate s-au dovedit a fi „incompatibile cu activitatea lor ulterioară” (Stoianoglo a solicitat demisionarea benevolă, pentru că în Moldova este practic imposibil să fie demis un procuror).

În luna februarie, Roman Statnîi a demisionat, iar în luna mai a fost reținut. El a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

În luna iulie 2020, Statnîi a depus o cerere în judecată împotriva procurorului general pentru calomnie. El a considerat că afirmațiile lui Stoianoglo precum că acțiunile lui Statnîi, ca procuror, au fost „ilegale”, sunt o calomnie. La fel, Statnîi a fost indignat de comentariul procurorului general acordat pentru NM: Stoianoglo a spus că a fost nevoit să ceară demisia lui Statnîi din cauza incompatibilității sale cu funcția pe care o deține. Această informație a fost publicată și de Ziarul de Gardă, Jurnal TV și TV8. Statnîi a indicat toate aceste publicații în calitate de co-inculpați în cererea respectivă.

Judecătoria Chișinău a respins plângerea lui Statnîi. Judecătorii au menționat că fostul procuror a indicat în cerere o informație incompletă și nu a precizat-o la solicitarea magistraților. La mijlocul lunii august, Statnîi a contestat această decizie la Curtea de Apel.

Bolboceanu contra Procuraturii Generale

Și fostul deputat Iurie Bolboceanu a încercat să tragă la răspundere Procuratura Generală. În anul 2018, acesta a fost condamnat la 14 ani privațiune de libertate pentru spionaj și trădare de patrie. În anul 2019, după schimbarea guvernării în țara noastră, dosarul a fost întors spre reexaminare, iar Bolboceanu a fost eliberat din arest.

Bolboceanu a indicat în cererea sa și Prouratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Serviciul Informații și Securitate și site-urile CrimeMoldova și Deschide. El s-a arătat indignat de o înregistrare video care a apărut în presă, în care el era prezentat ca „trădător de patrie” și „spion”, dar și au comunicat că el a fost reținut cu 23 mii de dolari. Bolboceanu a considerat că procurorii au folosit această înregistrare pentru „a monta opinia publică împotriva sa”. De asemenea, Bolboceanu s-a indignat că după reținerea sa, un procuror de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a organizat o conferință de presă la care „nu a respectat principiul prezumției nevinovăției”.

În luna aprilie 2020, instanța primară a declarat neîntemeiată cererea lui Bolboceanu. În luna iulie 2020, Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia instanței primare. Judecătorii au menționat faptul că Bolboceanu trebuia să indice autorul informației care îi defăimează onoarea și demnitatea. „Dacă este imposibil să fie stabilit autorul informației defăimătoare, reclamantul trebuie să depună o cerere separată despre constatarea răspândirii informației defăimătoare”, se spune în decizia instanței. În document se mai menționează că Bolboceanu doar a bănuit că în spatele răspândirii informației stau procurorii, dar nu a demonstrat nicicum acest lucru. Totodată, magistrații au considerat că formularea „informația falsă” este prea vagă și au subliniat că reclamantul ar fi trebuit s-o concretizeze.

Fostul șef al MAI contra lui Renato Usatîi

În iarna anului 2019, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pus punct în litigiul îndelungat dintre fostul șef al MAI, Oleg Balan și Renato Usatîi. Balan s-a adresat în instanță în anul 2015, după ce Usatîi a publicat pe pagina sa de Facebook „nota informativă a Serviciului Informații și Securitate (SIS) adresată președintelui”. În această notă se menționa despre încălcările de lege comise de Balan, care pe atunci era ministru, și de Gheorghe Cavcaliuc, șeful de atunci al Inspectoratului General al Poliției. Informația din postarea lui Usatîi a fost preluată de câteva instituții de presă.

Comentând aceasta, administrația președintelui a comunicat că nu a primit o asemenea notă, iar cei de la SIS – că nu au pregătit respectiva notă informativă.

Balan a cerut în reclamația sa ca Usatîi să-i achite prejudicii morale în valoare de 300 mii de lei. Dar și să prezinte scuze publice pe pagina sa de Facebook.

În anul 2016, Judecătoria sectorului Buiucani l-a sancționat pe Usatîi cu o amendă de 50 mii de lei și l-a obligat să dezmintă această informație. Totodată, instanța a atras câteva instituții de presă în calitate de coacuzat. În anul 2017, Curtea de Apel a anulat această decizie și a întors dosarul spre reexaminare în instanța primară. În anul 2018, la fel ca și prima oară, Judecătoria sectorului Buiucani a decis că informația publicată de Usatîi nu corespunde realității, l-a obligat din nou pe Usatîi să prezinte scuze și a ridicat suma amenzii până la 300 mii de lei. În anul 2019, Curtea de Apel a lăsat în vigoare această decizie.

Usatîi a contestat această hotărâre la Curtea Supremă de Justiție, care a luat o decizie în favoarea politicianului, anulând compensarea prejudiciului moral și scuzele. CSJ a dispus că în acest caz, Usatîi a acționat ca un jurnalist de investigație și, deci, „a stat la straja intereselor publice”. Judecătorii au menționat că statutul de jurnalist îi apără dreptul la libertatea de exprimare. De asemenea, magistrații CSJ au indicat că la momentul publicării „notelor SIS”, Balan era ministru și ocupa „o funcție publică”.

În același timp, magistrații au menționat că Usatîi trebuia să verifice autenticitatea informației, dar au fost de acord cu argumentul avocatului acestuia precum că nu au fost posibilități de a verifica informația secretă. Judecătorii au recunoscut că SIS și administrația președintelui ar fi putut tărăgăna oferirea răspunsului, iar noutatea este un „bun perisabil”. Totodată, judecătorii și-au exprimat îndoiala că informația a fost veridică, deoarece SIS și-a prezentat poziția în instanță peste patru ani de la adresarea reclamantului. „Trebuie să fie niște cauze foarte bine motivate pentru a limita dreptul jurnaliștilor la libertatea de exprimare, când este vorba despre răspândirea declarațiilor și informațiilor persoanelor terțe”, se menționează în decizia CSJ.

Primarul satului împotriva consăteanului

În luna august 2020, CSJ a emis încă o decizie într-un dosar despre calomniere și iarăși a pus accent pe respectarea drepturilor la libertatea de exprimare. Este vora despre reclamația Parascoviei Antoniuc, primarul satului Cârnățenii Noi, raionul Căușeni. Ea s-a plâns în instanță împotriva lui Alexandru Cireș, locuitor al acestui sat. Primarul s-a indignat că în timpul unei ședințe a consiliului sătesc, Cireș a declarat că aceasta „a vândut pietrișul din care trebuia să se facă asfaltul și în loc, a reparat drumul în satul [ex-premierului Vladimir] Filat”.

Primarul a cerut ca Cireș să-i prezinte scuzele de rigoare și a respins afirmațiile acestuia. La fel, ea a acerut ca Cireș să organizeze din cont propriu o adunare a sătenilor și să le spună că cele declarate de el nu corespund realității. De asemenea, primarul a cerut compensarea prejudiciului moral în mărime de 10 mii de lei. Însă Judecătoria Căușeni a declarat decizia neîntemeiată. Parascovia Antoniuc s-a adresat la Curtea de Apel Chișinău care, în anul 2019, a luat o decizie în favoarea primarului. De notat că CA a redus suma prejudiciului până la 2 mii de lei.

Curtea Supremă de Justiție a pus punct în acest litigiu la 12 august 2020, declarând reclamația primarului satului Cârnățenii Noi ca fiind neîntemeiată. Magistrații CSJ au subliniat în decizia lor că fiecare persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Totodată, ei au menționat că acest drept permite critici la adresa statului și a guvernării. „Oamenii care ocupă funcții publice pot fi criticați, iar presa poate verifica acțiunile acestora”, se spune în decizia CSJ. În același timp, judecătorii au subliniat că dna primar „trebuia să fie mult mai tolerantă față de critica cetățenilor, pentru că limitele criticii admise la adresa politicienilor și a persoanelor care ocupă funcții publice sunt mai largi decât în cazul cetățenilor de rând”.

bolboceanu, roman statnîi, stoianoglo, top, usatîi

Știri similare

Viață

ONG-urile de media cer scuze publice de la directorul TRM, Vladimir Țurcanu, pentru atacul la adresa investigației „Cu Sens”

Justiție

Cauză penală pentru huliganism agravat, după incidentul de la IP Centru: arma este examinată, iar polițiștii – audiați

Știri

Modificările la Legea voluntariatului, criticate de activiști: „Distrug un domeniu pentru care am dedicat 30 de ani”. Reacția Parlamentului

| 30 decembrie, 2025
18:13

Amendamentele la Legea Voluntariatului, adoptate pe 29 decembrie de către Parlament, prin care responsabiliatatea pentru acest domeniu trece către Agenția Națională de Tineret, a stârnit critici în spațiul public. Activista și voluntara, Antonița Fonari, susține că agenția desemnată nu a întreprins măsuri suficiente pentru susținerea voluntariatului, iar aceste modificări, riscă să submineze un domeniu în care sute de profesioniști au investit decenii de muncă. Parlamentara Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns că legea a fost consultată și vizează eficientizarea activității Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.

Criticile activiștilor și voluntarilor

Antonița Fonari, directoare a Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, activistă și voluntară cu peste 30 de ani de experiență, critică modificările operate la Legea Voluntariatului. Ea afirmă că modificările promovate de guvernare, prezentate drept o aliniere la standardele Uniunii Europene, riscă să destructureze un domeniu construit de societatea civilă în decenii de muncă.

Fonari contestă în special atribuirea politicilor de voluntariat Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care, potrivit ei, nu a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient nici voluntariatul destinat tinerilor.

„Deci, miniștrii și deputații PAS nu au nici o instituție mai potrivită pentru voluntariat decât Agenția Națională pentru Tineret — care, de la instituire și până acum, nu a venit cu politici noi nici pentru voluntariatul tinerilor (și a îngropat Săptămâna Națională a Voluntariatului, Gala Națională de Premiere a Voluntarilor „Jos pălăria în fața voluntarilor!”, site-ul de recrutare a voluntarilor, Conferința Națională a Voluntariatului etc.). Agenția care de ani buni nu vine cu un mesaj despre voluntariat pe pagina instituției – măcar de Ziua Internațională a Voluntarilor”, a menționat aceasta pe pagina sa de Facebook.

Fonari evidențiază rolul decisiv al voluntarilor în gestionarea crizei refugiaților ucraineni din 2022, când solidaritatea populației a fost recunoscută pe plan internațional și a contribuit la schimbarea percepției externe asupra Republicii Moldova. În opinia activistei, acest capital de solidaritate și implicare civică a avut un rol important inclusiv în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, la fel de relevant ca deciziile politice interne.

Roman Andriiv, activist cu experiență în voluntariat, avertizează că noua lege nu ar stimula participarea tinerilor. El explică că majoritatea organizațiilor de tineret nu lucrează cu aceste categorii și că implicarea voluntarilor tineri în activități complexe, care necesită competențe profesionale, ar fi limitată.

„Paradoxal, nici voluntariatul tinerilor nu ar avea de câștigat dacă legea s-ar vota în forma actuală. Peste 95% din voluntariatul tinerilor rămâne în afara cadrului legal formal, din cauza categoriilor de beneficiari prestabilite. De ce să faci o lege care demotivează pe cei care practică voluntariatul și să incluzi acolo persoane care poate nu doresc să se implice? De ce să adopți o lege cu mari șanse să fie nefuncțională, în ciuda avertizărilor venite din sector?”, întreabă activistul.

Andriiv propune parlamentarilor să acorde câteva luni în plus pentru ajustarea legii, astfel încât să fie funcțională și să valorifice potențialul voluntarilor în construcția unei societăți europene bazate pe solidaritate.

„Suntem o țară mică, cu resurse limitate, și putem merge înainte doar împreună. Vă rog să vă gândiți bine înainte de a apăsa butonul de vot, ca să nu ajungem mâine într-o criză fără sprijinul voluntarilor”, a mai afirmat Andriiv.

Replica autorităților

În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, respinge acuzațiile și susține că legea a fost elaborată în urma unui proces amplu de consultări.

„Legea cu privire la voluntariat a fost în lucru la Ministerul Educației și Cercetării aproape un an de zile, cu multe consultări publice. M-a întristat mult să văd comentarii în care se afirmă, fără a citi legea, că voluntariat vor face doar tinerii, nu și cetățenii mai în vârstă, lucru absolut neadevărat”, a spus parlamentara pe Facebook.

Ea invocă mai multe articole din lege care stipulează explicit că voluntariatul este destinat cetățenilor de toate vârstele, promovează incluziunea socială, egalitatea de șanse și participarea civică indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau stare de sănătate.

Nicolaescu-Onofrei mai precizează că proiectul nu prevede crearea unei noi agenții, ci extinderea competențelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, soluție pe care o consideră eficientă din punct de vedere administrativ. Totodată, ea menționează că Ministerul Educației și Cercetării ar putea redenumi instituția pentru a reflecta mai clar și domeniul voluntariatului.

„Proiectul propune oferirea de competențe pe domeniu pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, în loc de a mai crea încă o agenție. MEC poate redenumi entitatea respectivă pentru a indica chiar în denumire domeniul voluntariatului. Esențial este să se întâmple o activitate eficientă”, a mai subliniat președinta comisiei parlamentare de profil.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai accentuat că ministerul a demonstrat deja capacitatea de a coordona politici publice complexe, inclusiv în ariile sportului și tineretului, fără ca aceste domenii să fie menționate explicit în denumirea instituției. În opinia sa, deturnarea discuției prin afirmații nefondate nu ajută dezbaterea publică, în timp ce rigoarea și onestitatea rămân esențiale pentru o înțelegere corectă a legii.

Ce prevede noua Lege a voluntariatului

Noua Lege a voluntariatului, adoptată pe 29 decembrie cu votul a 66 de deputați, își propune să stimuleze implicarea civică a cetățenilor de toate vârstele și să consolideze cultura voluntariatului prin reguli unitare și mecanisme instituționale clare. Actul normativ definește formele recunoscute de voluntariat – formal, informal, corporativ și internațional – și stabilește drepturile și obligațiile voluntarilor și ale entităților gazdă.

Legea introduce reguli distincte pentru participarea minorilor, permite implicarea în voluntariat începând cu vârsta de 14 ani și impune acordul părinților pentru cei sub 16 ani. Pentru activitățile ce implică lucrul cu grupuri vulnerabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar, inclusiv pentru voluntarii străini.

Un element central al noii legi îl reprezintă recunoașterea competențelor și abilităților dobândite prin voluntariat. Acestea vor fi validate pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și vor fi consemnate într-un certificat de voluntariat. Certificatele vor putea fi eliberate doar pentru programe acreditate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care va gestiona și evidența acestora printr-un sistem informatic național.

Legea mai prevede instituirea unei comisii intersectoriale, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, responsabilă de coordonarea politicilor publice în domeniul voluntariatului. De asemenea, este consacrată oficial marcarea Zilei Internaționale a Voluntariatului, la 5 decembrie, prilej cu care autoritățile centrale și locale vor organiza evenimente dedicate recunoașterii contribuției voluntarilor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!