„Redenumiți statul în Absurdistan”. Cum a fost discutată pe rețelele de socializare decizia Comisie Situații Excepționale

Decizia Comisie Situații Excepționale (CSE), prin care șase posturi TV au fost private de licență de emisie pe durata stării de urgență, a devenit unul dintre cele mai discutate evenimente din această săptămână. Cineva crede că „Moldova trebuie protejată de propagandă și minciună”, cineva vede asta ca o încălcare a libertății de exprimare și acuză autoritățile de dictatură.

Ministrul de Externe, Nicu Popescu, consideră că prin decizia Comisie Situații Excepționale, „am spus nu hotărât celor care neagă realitatea, promovează războiul, suferința, ura și dezinformarea”.

Ilustratorul Alex Buretz a desenat o corabie cu siglele canalelor TV cărora li s-au suspendat licențele și nava rusească. Potrivit presei ucrainene, nava rusească a participat la operațiunea de lângă insula Șerpilor din regiunea Odesa, iar expresia „Nava de război rusească, du-te *****!” este asociată cu aceasta.

Decizia Comisiei Situații Excepționale a fost comentată și de prezentatorul TV Dumitru Buimistru.

„Da ce Grosu, dacă declar ceva diferit de agenda partidului PAS – sunt propagandist? Absurd Nantoi, dacă am o părere diferită de cea a membrilor Comisie Situații Excepționale, atunci am fost expus propagandei. Du-te la Gavrilița cu înțelegerea ta ce este permis și ce nu! Alaiba este tot ce vezi acolo în SUA! Privește în orice curte din orice sat, vezi cum trăiesc oamenii! Să te ia dracu la TV8, cu deciziile tale, din care au crescut toate prețurile la tot în țara asta!”, a scris el.

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a spus că nu a existat niciodată așa ceva în istoria țării. „Moldova s-a transformat deja complet într-o dictatură africană obișnuită”, a adăugat el.

A criticat decizia comisiei și liderul „Congresului civil” Mark Tkachuk.

„Băieții și fetele de la PAS, v-ați hotărât cu adevărat să vă testați în jocuri de rol și să încercați costume dictatoriale, bice și alte cătușe? „Ei bine, bine… Ar fi trebuit să vă amintiți exact cum se termină astfel de experimente”, s-a adresat el reprezentanților partidului de guvernământ.

Între timp, ministrul economiei Dumitru Alaiba a spus că „libertatea de exprimare nu are nimic cu libertatea de a nega războiul, de a promova ură, propagandă și minciună”.

„Suntem în război hibrid iar aceste entități sunt instrumentele mașinii de război a Federației Ruse în țara noastră”, a scris el pe Facebook.

Jurnalista Nata Albot a susținut decizia comisiei.

„Când hoții sunt sancționați de alte țări, dar în țara pe care au jefuit-o…
– își construiesc partide
– ocupă locuri în parlament
– au imunitate parlamentară
– mituiesc oameni pentru a mima proteste
– dețin o mână de televiziuni de propagandă, care intoxifică populația
– pun monopol pe publicitate, din care presa independentă ar putea supraviețui
e un absurd și o dovadă a faptului că hoții sunt protejați chiar la ei acasă”, a scris ea.

O deputată din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Adela Răileanu, a propus redenumirea țării în Absurdistan.

„Teroarea juridică instituită de regimul PAS în ultima perioadă, a trecut azi la un alt nivel, mult mai devastator. Printr-o decizie arbitrară și absolut nemotivată, astăzi a fost interzisă emisia a șase posturi de televiziune. Șase domnilor!!! De azi înainte, spațiul informațional din țară este dominat doar de televiziunile controlate de regim.Gata cu pluralismul, gata cu informarea echidistantă a publicului, gata cu accesul liber la informații din mai multe surse. Stingeți lumina și redenumiți statul în Absurdistan!”, a scris ea.

„Când un nebun este pus la cârma țării, vărsările de sânge sunt o chestiune de timp. […] Mai dați-i vre-un premiu pentru democrație, dragi parteneri”, a comentat fostul premier Ion Chicu despre decizia CSE.

La rândul său, vicepremierul Andrei Spinu a spus că „Moldova trebuie protejată de propagandă și minciună”. El a subliniat că aceste canale au încălcat codul serviciilor audiovizuale, reflectând „în mod tendențios și manipulatoriu ” evenimentele din țară și războiul din Ucraina.

Amintim că șase posturi de televiziune din Republica Moldova sunt private de licență de emisie pe durata stării de urgență. O decizie în acest sens a fost luată de către Comisie Situații Excepționale (CSE) pe 16 decembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE cere interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Deputat: „Experimentul se încheie aici”

Parlamentul European a adoptat un raport fără valoare legislativă prin care recomandă statelor membre să stabilească vârsta minimă unică de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platforme video și asistenți digitali bazați pe inteligență artificială. Documentul, aprobat de 483 de eurodeputați, exprimă îngrijorarea instituției față de impactul negativ al utilizării intensive a internetului asupra sănătății fizice și psihice a minorilor, relatează DW.

Potrivit propunerii, adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani ar putea accesa astfel de servicii doar cu acordul părinților, ceea ce ar uniformiza regulile existente în prezent în UE, unde standardele diferă de la o țară la alta.

Raportul citează cercetări îngrijorătoare, între care un studiu care arată că aproximativ 25% dintre minorii europeni manifestă un nivel „problematic” de utilizare a smartphone-ului, un comportament asemănător cu dependența. Eurodeputații avertizează că lipsa unor reguli clare permite platformelor online să creeze produse și algoritmi care exploatează vulnerabilitatea copiilor.

„Sunt mândră de acest Parlament — de faptul că putem acționa uniți pentru a-i proteja pe minori online. Le transmitem platformelor un mesaj clar: serviciile voastre nu sunt făcute pentru copii. Iar experimentul se încheie aici”, a declarat raportoarea Kristel Schaldemose, citată de DW.

Deși documentul nu are caracter obligatoriu, el pune presiune pe Comisia Europeană și pe statele membre să elaboreze un cadru mai strict pentru protejarea copiilor în mediul digital, în contextul în care preocupările legate de dependența de smartphone-uri, expunerea la conținut dăunător și efectele asupra sănătății mentale se amplifică în întreaga Europă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: